Cancerul. Adevărul

Se vorbește mult în ultima vreme despre acestă boală, dar din păcate informațiile sunt deficitare sau cel puțin asta arată societatea. Am citit acum ceva timp cartea „Moartea lui Ivan Ilici” de Lev Tolstoi și mi-am întărit ideea cum că boala nu este nimic altceva decât un dezechilibru în stilul de viață. Cancerul este un ansamblu complex de dezechilibre, factori declanșatori și condiții propice. Practic, ultimul efect al tuturor cauzelor acumulate în decursul vieții este această boală.

Din scrierile lui Paracelsus am tras concluzia că acum câteva sute de ani cancerul era foarte rar întâlnit în cadrul populației de rând, dar relativ frecvent la clasele nobile, împreună cu alte afecțiuni cum ar fi guta, reumatismul și bolile autoimune. Oare care este misterul? Nu e greu să răspundeți la această întrebare. În rândul nobililor dezechilibrele erau la ordinul zilei. Excesele alimentare, sexuale și de orice altă natură erau cauze fundamentale în apariția bolilor. Ne putem uita mai puțin în urmă, la perioada „ante-decembristă” spre exemplu, când expresia de „a sări calul” în orice domeniu era cam necunoscută. Alimentația era restricționată către popor, traiul era unul ordonat și drept dovadă cancerul era rar întâlnit.

Spunea cineva că atunci când o persoană dezvoltă cancer sau altă boală incurabilă, înseamnă că doar acea boala îl mai poate salva. Tind să cred că avea dreptate doar că nu mi-a plăcut niciodată să fiu pesimist și încă mai pot vedea speranța în orice se știe pierdut. Consider că prin restaurarea armoniei și înțelegerea totală a vieții pe care a dus-o, persoana se mai poate salva și fără să dea mâna cu moartea. În zilele noastre totul este mult și la discreție. Carne multă, zahăr mult, muncă multă, stres mult, alcool mult, tutun mult, sex mult, dorință multă, minciună multă etc. Cu alte cuvinte, frustrările acumulate în ADN din vremea când nu am avut, se dezlănțuie acum și după cum se vede, fac ravagii. Ăsta e cancerul… nu-i pot da o definiție, doar ce l-am descris.

Cele mai frecvente forme de cancer sunt de plămâni, colon, prostată, ficat, pancreas, stomac, laringe, rinichi și piele în cazul bărbaților și de sân, uter, colon, piele, limfă, plămâni și creier în cazul femeilor.

Simptomele generale, fără analize specializate, sunt tulburările de tranzit intestinal, scăderea în greutate, oboseala prelungită, dispoziție generală alterată, greutate în respirație, inflamarea ganglionilor limfatici, febră inexplicabilă, dispepsii, inapetență, tumefieri dureroase ș.a.

Principalii agenți cancerigeni

Practic nu putem spune că din cauza unui anumit factor ne vom îmbolnăvi de cancer. În schimb, există anumiți agenți care favorizează realizarea și întreținerea unor dezechilibre. Acești agenți, de cele mai multe ori, mai întâi generează alte afecțiuni ușoare care se agravează în timp și în final culminează în cancer. Spre exemplu, o alimentație lipsită de fibre alimentare creează în primă etapă o constipație acută, apoi cronică, iar mai târziu se poate finaliza într-un cancer de colon. Consumul în exces de alimente care conțin zahăr trage după sine stări psihice agitate, lipsa puterii de concentrare, dezechilibre metabolice și mai apoi diabet zaharat, pancreatită și se poate termina cu un cancer de pancreas. Exemplele pot continua, dar ceea ce vreau să arăt este că un cancer nu se va declanșa niciodată dacă este abordat un stil de viață corect, chiar dacă avem predispoziții genetice sau dacă uneori venim în contact cu anumiți agenți cancerigeni. Totul pleacă de la felul în care noi, oamenii, ne înțelegem și ne cunoaștem. Suntem ca o chitară cu multe corzi. Unii au o coardă mai slăbită, alții o au prea tensionată, dar nu suntem toți la fel, în schimb va trebuie să producem același sunet. Deci, încă o dată voi spune, nu există un tratament generalizat, fiecare om e cu afecțiunea lui și automat cu tratamentul lui.

Totuși, principalii agenți care îmbolnăvesc ansamblul uman sunt estimativi după cum urmează: 60% din cazurile de cancer sunt declanșate de un stil de viață defectuos și aici am inclus: alimentația incorectă, fumatul, alcoolul, drogurile, dezechilibrele metabolice, deficitele imune, creșterea proporției de radicali liberi, diferite afecțiuni cronice, medicamente; 10% cazuri sunt declanșate de expunerea îndelungată la anumiți factori cancerigeni, cum ar fi: radiațiile nocive, poluarea, stresul, anumite substanțe toxice; 10% din cazuri se datorează bătrâneții și predispozițiilor genetice, iar 20% din cauzuri, după părerea mea, au o strânsă legătură cu activitatea mentală și spirituală. Oamenii care în general uită esența vieții și își pierd sau rătăcesc scopul se încadrează în acestă ultimă categorie, dar intrăm prea mult în filozofie.

Un alt aspect important ce trebuie reținut este că dacă stați puțin și observați, toți factorii declanșatori au o legătură puternică cu stilul de viață. Spre exemplu, atunci când sunt odihnit, bine alimentat și cu un set de valori superior, sunt imun la stres. Poate voi fi supus în anumite situații sub tensiune, dar în cel mai scurt timp voi ști să evadez. Alt exemplu: bătrânețea este ca o boală, ne atacă câte un pic în fiecare zi, dar printr-o alimentație corectă, o gândire nobilă și un pic de mișcare, cu greu mă voi îmbolnăvi sau îmbătrâni. Factorii genetici sunt doar mici cicatrici inofensive atunci când abordăm un stil de viață sănătos, spre deosebire când suntem într-un continuu dezechilibru iar aceste cicatrici sunt de fapt răni deschise, gata să se infecteze.

Tratament

În medicina convențională, tratamentul cancerului se bazează în special pe chimioterapie cu citostatice, radioterapie și chirurgie. Ce observați? Toate acestea sunt încercarea de îndepărtare a celulelor canceroase. Dar ce sunt celulele canceroase dacă nu un efect al unei cauze bine îrădăcinate. Nu identificăm și nici măcar nu ne apropiem de tratamentul cauzei care produce celule canceroase. Știați că rata de vindecare prin asemenea mijloace este mai mică de 3% (conform lucrării „Cancerul. Recomandări de tratament naturist integral”, autor dr. Viorel Olivian Pașcanu)? În concluzie noi nu vom accepta și adopta acest tip de tratament, pentru că suntem convinși că nu este cel corect.

Strategia pe care o vom urma în acest tratament va fi reactivarea mecanismului de regenerare și corectare a organismului uman. Acest lucru se va face prin mai multe etape complexe care vizează direcțiile importante dintr-un stil de viață adecvat. Tind să mai amintesc o dată că în acest articol voi descrie doar un tratament sintetizat, fiecare bolnav va fi necesar să adopte o schemă terapeutică personalizată care se bazează pe aceleași principii amintite aici.

  1. Cunoașterea de către bolnav a vechiului stil de viață și înțelegerea greșelilor făcute. Aici va fi deosebit de important instalarea unei discuții cu pacientul prin care consultantul îi va da toate informațiile necesare despre un mod armonios de trai. Bolnavul trebuie să înțeleagă că este singura cale de a se vindeca și de a-și întreține mai târziu sănătatea. Această etapă este cea mai dificilă deoarece majoritatea, chiar dacă sunt supuși sub presiunea unei boli incurabile, le va veni greu să accepte că în mare parte stilul lor de viață anterior și aici putem vorbi de zeci de ani, a fost total greșit. Consultantul va fi un bun psiholog și un competent în arta medicinei.
  2. Odată identificate neajunsurile din stilul de viață al pacientului, se va realiza o schemă de tratament personalizată care vizează următoarea țintă: stagnarea dezvoltării celulelor canceroase și stimularea producerii de antioncogene. Cu alte cuvinte, vom repara ADN-ul din nucleul celulei canceroase și va rezulta astfel un cod de producere normală a viitoarelor celule. Acest proces de restaurare se poate declanșa cu anumite plante medicinale care conțin alcaloizi toxici: Mărul-lupului (Aristolochia clematitis), Spânz (Helleborus purpurascens), Ghiocel (Galanthus nivalis), Cucută (Conium maculatum), Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), Iederă (Hedera helix), Lupinul alb (Lupinus albus), Calcea-calului (Caltha palustris) ș.a. Atenție doar că toate aceste plante sunt deosebit de toxice când doza este depășită, de aceea se vor include în tratament doar sub îndrumarea unui specialist. Împreună cu acest proces de restaurare se va proteja și ADN-ul celulelor sănătoase prin administrarea de antioxidanți naturali.
  3. Următorul pas este reducerea și stoparea malignizării cu ajutorul fitohormonilor care se opun dezvoltării țesuturilor anormale. Substanțele care combat dezvoltarea neoplazică sunt giberelinele (boboci florali de Vetrice – Tanacetum vulgare, Bănuței – Bellis perenis, Clocotișul – Staphyllea pinnata ș.a.), auxina (cerealele încolțite), etilenul (fructele bine coapte), citokininele (mugurii de: Alun – Corylus avellana, Curpen de pădure – Clematis vitalba, Hamei – Humulus lupulus, Plop negru – Populus nigra ș.a.) și acidul abscizic (grâul și orzul verde, frunzele de Mesteacăn, frunzele de Paltin ș.a.). În același timp, un efect aparte în această etapă îl au antiestrogenii (semințele de: in, soia, linte, mazăre, fasole, mugurii de Trifoi roșu – Trifolium pratense ș.a.).
  4. Stimularea imunității este următorul obiectiv. Celulele cu rol de apărare a organismului uman sunt cele care combat și distrug corpii străini și automat celulele canceroase, nelăsând loc de complicații. Sistemul imunitar se poate stimula și întări printr-o detoxifiere generală și cu anumite plante medicinale.
  5. Următoare etapă va fi distrugerea tumorilor deja existente cu ajutorul citostaticilor și antitumoralelor vegetale. De amintit este faptul că aceste substanțe nu au nici pe departe efectele adverse ale chimioterapiei convenționale. Plantele cu această nobilă proprietate sunt: Saschiu mare (Vinca rosea), Tisa (Taxus braevifolia și Taxus bacata), Alior (Euphorbia cyparissias), Boglari (Ranunculus sceleratus), Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), Vetrice (Tanacetum vulgare), Tuia (Thuja), Arnică (Arnica montana), Ghimpe (Xanthium spinosum), Ginko (Ginkgo biloba), Rostopască (Chelidonium majus), Cetină de negi (Juniperus sabina) ș.a.
  6. Ne vom preocupa de evitarea alimentelor nocive din alimentație pentru restabilizarea activității metabolice. Pentru evitarea greșelilor de alimentație citiți articolul acesta și accesați fiecare categorie în parte. În același timp, ne vom crea un regim alimentar în care vom introduce alimente ce conțin substanțe anticancerigene: varză comună (albă și roșie) și varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, napi, sparanghel, ridichi, hrean, morcovi, dovleac, tomate, ardei, verdețuri, sfeclă roșie, știr roșu, usturoi, orz și grâu verde, fasole, linte, soia, seminte de dovleac și muștar, mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, cimbru, ceapă, praz, mieji de sâmburi de caise, prune, piersici (nu depășiti doza de 30 de sâmburi pe zi), semințe de mere, pere, gutui, nuci, măceșe, afine, mure, zmeură, coacăze, agrișe, cătină albă, vișine, cireșe, citrice, struguri roșii, fulgi de cereale, borș de tărâțe, drojdie de bere, produse apicole (polen, miere, propolis), uleiuri vegetale grase, cereale germinate, coji de ouă, praf de scoici, lapte prins, zer, brânză proaspătă, pește, ouăle, organe animaliere cu rol imunitar (ficat, timus, măduvă), ciuperci de pădure, cartilaj de rechin și bovine, scorțișoară și nucșoară, coriandru, busuioc și multe altele.
  7. Un alt obiectiv important este dezintoxicarea organismului, pricipiul fundamental de începere al oricărui tratament. Cancerul este un generator puternic de toxine, ca atare se vor adopta diete de epurare stricte și pe perioade mai lungi decât cele obișnuite.

Observații

Durata tratamentului se va întinde pe toată perioada vieții, deoarece cancerul, odată declanșat, poate recidiva la dezechilibre mult mai mici decât înainte de a debuta, însă după tratamentul prorpriu-zis de vindecare care poate dura între 6-12 luni (1-2 luni tratament, 2 săptămâni pauză), se va introduce în stilul de viață un alt tratament de întreținere de 1-2 luni pe trimestru sau semestru, după caz.

Remediile principale (imunostimulatoare, antitumorale, citostatice) se vor schimba periodic, la maximum 6 luni, pentru că celulele canceroase devin imune la tratament.

Tumorile de dimensiuni mici pot fi înlăturate pe cale sanguină, deci vasodilatatoarele sunt utile în acest caz, însă tumorile de dimensiuni mari vor trebui mai întâi îndepărtate chirurgical sau dacă acest lucru nu este posibil sau recomandat, să se izoleze tumoarea prin anumite mijloace (substanțe cu efect vasoconstrictor).

Chimioterapia cu citostatice și radiologia au un rol benefic doar atunci când sunt ținute pe durate scurte de timp (maxim 3 luni) și împreună cu utilizarea de imunostiulatoare naturale și regim alimentar adecvat.

Diagnosticarea afectiunilor urmarind aspectul tenului

Acesta tehnica de diagnosticare este complementara la urmarirea aspectului pielii despre care am scris mai sus. Indiciile care apar asupra tenului intaresc concluzionarea unui diagnostic corect, astfel:

  • Un aspect ridat, dezhidratat, cu tegumente groase de culoare bruna: tulburari renale;
  • Un aspect ridat, uscat, cu reflexii palide: afectiuni ale stomacului, ulcer gastric;
  • Un aspect ridat, uscat cu tenta cafenie: intoxicatie data de un tabagism cronic;
  • Un aspect albicios, palid: anemie, afectiuni pulmonare;
  • Un aspect galbui, umflat: afectiuni ale splinei si pancreasului;
  • Un aspect rosu-aprins/albastra-vinetie: Afectiuni cardiovasculare, boli maligne.

Ridurile vorbesc si ele despre afectiuni si excese, astfel:

  • Ridurile orizontale pe frunte: afectiuni ale sistemului nervos;
  • Riduri incrucisate pe frunte: exces alimentar;
  • Riduri verticale la radacina nasului: exces in alimentatia de origine animala.

Alte indicii ale elementelor fetei sunt:

  • Urechi rosii: boli de rinichi si circulatorii;
  • Urechi uscate cu aspect prafuit: boli ale sistemului osos;
  • Sant orizontal pe lobul inferior al urechii: boli cardiovasculare;
  • Nas rosu: boli cardiovasculare;
  • Cearcane albastrui: boli cardiacice si pulmonare;
  • Cearcane cenusii: anemie sau afectiuni ale sistemului imunitar;
  • Cearcane rosii: boli cardiovasculare (hipertensiune);
  • Pungi sub ochi: retentie de apa ca urmare a excesului de sare sau tabagism cronic;
  • Buze excesiv de rosii: afectiuni ale splinei si pancreasului;
  • Buze uscate, vinete: afectiuni gastrice, colite;
  • Buza superioara umflata: boli de stomac;
  • Buza inferioara umflata: afectiuni intestinale;
  • Barbie umflata: boli de rinichi.

Diagnosticarea afectiunilor urmarind aspectul pielii

Orice boala oricat de mica si nesemnificativa ar fi ea, imbolnaveste intregul corp, nu doar organul afectat. Boala este un dezechilibru general, la fel cum sanatatea este o armonie a tuturor elementelor si microelementelor. De aceea o afectiune va actiona de fiecare data in intregul “ansamblu” uman, fara sa ezite vreo particica. Respectand aceasta lege naturala, vom urmari anumite organe cu intindere mare sau care sunt usor de monitorizat pentru a le “citi” si identifica boala.

Pielea este cel mai mare organ al corpului, fiind ca o harta a conditiei de sanatate a organismului. Din vechi timpuri, la multe culturi, urmarirea aspectului pielii impreuna cu alte simptome au fost indicii pretioase in punerea unui diagnostic. Se va urmari atent in principal culoarea, aspectul si consistenta pielii astfel:

Culoarea (mai ales a tenului):

Rosie aprinsa: boli cardiovasculare;
Alb-bruna (cafenie): afectiuni ale rinichilor si cailor urinare, bola Addison;
Galben-verzuie (icterica, inclusiv la nivelul albului ochilor): boli hepato-biliare;
Albicioasa (palida): anemie, afectiuni pulmonare;
Albastra-vinetie (cianozica): boli maligne (cancer), afectiuni cardiacice;
Galbuie: afectiuni ale splinei si pancreasului.

Aspectul:

Uscata: tulburari endocrine, nervoase, de circulatie, gastrice si pulmonare;
Hiperhidrata: afectiuni renale, hepatobiliare si cardiovasculare;
Seboreica: tulburari endocrine, neuropsihice, intestinale si lipsa vitaminelor A si E;
Pletorica (groasa, carnoasa, cu pori dilatati): afectiuni hepato-biliare, metabolice si ale pancreasului;
Cuperozica (rosiatica cu vinisoare): tulburari nervoase, endocrine, digestive si de circulatie sangvina;
Casectica (subtire, uscata, palida): anemii si tulburari endocrine.

Consistenta:

In functie de organul afectat, organismul se axeaza pe acea zona, facand depozite de substante nutritive pentru a eficientiza timpul de transport si energia consumata. Astfel, zonele de electie (depunere) a celulitei ne pot indica locul unde exista o problema.

Zona anterioara a corpului:

• Gat si umeri: afectiuni ale sistemului nervos central;
• Torace si axila stanga: afectiuni cardiovasculare ale splinei si pancreasului;
• Torace si axila dreapta: afectiuni hepatobiliare si gastrice;
• Abdoment: boli digestive;
• Solduri si coapse: disfunctii endocrine;
• Genunchi si glezne: afectiuni ale rinichilor si cailor urinare.

Zona posterioara a corpului:

• Ceafa (“ceafa lata”): afectiuni ale sistemului nervos central;
• Partea stanga a spatelui: afectiuni cardiovasculare ale splinei si pancreasului;
• Partea dreapta a spatelui: afectiuni hepatobiliare si gastrice;
• Zona dorsala: afectiuni renale;
• Regiunea sacrala: disfunctionalitati ale aparatului urogenital;
• Fese: tulburari endocrine si circulatorii.