Arhetipul omului între prinț și cerșetor

Voi scrie în continuare un articol despre modelul omului, așa cum văd eu societatea în zilele noastre, ca pe o continuă luptă pentru unii și o prea deasă ceață pentru alții. Textul este puțin mai greu de digerat față de ce am scris până acum, dar, dacă vă căutați puțin exemplu în viața proprie, e foarte probabil să înțelegeți mai bine ce am vrut să exprim.

Omul caută tot timpul să aibă un scop. Chiar dacă își induce unul fictiv sau generează altul pe baza logicii, ideologiei societații, ori educației primite, el caută întotdeauna să aibă un scop și să-și motiveze activitatea în această lume. Majoritatea găsesc potrivit să se cufunde în logica normală a lucrurilor, adică să urmeze o educație în școli, cu scopul de a-și găsi mai târziu de lucru, cu scopul de a avea bani, cu scopul de a se întreține material, cu scopul de a fi în rând cu lumea, cu scopul de a fi acceptat de societate. Cu alte cuvinte, majoritatea au scopul final de a fi acceptați de societate, chiar dacă pentru mulți e un lucru cert, iar pentru ceilalți este puțin mai greu de acceptat, dar totuși fac și ei la fel.

Oricât am nega, pe toți ne definește firea egoică, egocentristă. Chiar dacă facem ceva pentru ceilalți, spre exemplu ne îmbrăcăm frumos copilul și îl trimitem la școală, primul motiv pentru care o facem este pentru că dorim să fim mândri de noi cu odrasla noastră. Dorim să fim văzuți bine de ceilalți părinți atunci când ne vom întâlini cu ei. Mai cu exactitate, peste 90% din activități le facem cu scopul de a ne crea o imagine cât mai frumoasă în societate și subliniez „a ne crea” pentru că totul se reduce la noi până în momentul morții. Chiar alții o duc și mai departe. Își imaginează până și momentele de după moarte, cum vor arăta ei pe masă, cât de îngrijiți vor fi, ce haine vor avea pe ei, din ce lemn va fi coșciugul. Parcă ar mai conta atunci ceva. Dar vedeti voi, egoul nostru nu moare nici măcar după moartea noastră fizică, atât de puternic e.

Atunci când unii ies din tiparele societății, nu îi mai interesează atât de mult imaginea pe care o lasă în lume, ei devin așa ziși neintegrați. Mulți dintre ei au idei nobile, originale, percep lucrurile într-un mod măreț, caută adevărul și nu răspunsuri aberante dar ușor de acceptat, însă din cauza marilor presiuni ale celorlați, cedează. Îsi găsesc refugiul în vicii, care îi fac să se simtă mai puțin izgoniți, mai ireali. Din păcate, aceștia sunt majoritatea dintre ei și se sting ușor, ușor, împreună cu ideile lor grandioase. Ceilalți și mai puțini, luptă zilnic cu viciile, nu lasă loc ca nimic să le perturbe echilibrul. Practic, ei luptă cu tot. Luptă cu ideile societații, cu sistemul, cu irealul, cu viciile, cu orgoliul, cu egoul, cu decăderea și cel mai important, luptă cu ei însăși. Caută să-și macine fiecare parte din ei care nu le convine și să o trasforme în praf. Ei realizează că nu pot trăi cu scopurile societății, nu pot face la fel, pentru că în sinea lor, simt că realitatea nu este limitată, nu este îngrădita de câteva dorințe trupesti. Ei știu că nimic material nu poate fi superior energiei interne și a conservării ei. Ei sunt siguri că adevaratele scopuri sunt mult mai complexe și mai nobile, iar mintea, cu logica și rațiunea sa, nici nu le va putea percepe vreodată. Totuși, atunci când ei părăsesc turma, ori devin lupi, ori se vor feri toată viața să nu fie mâncați de lupi. E o alegerea periculoasă.

Limbajul universal

Chiar dacă ultimul meu articol, pe care l-am considerat o informație de o importanță deosebită, nu a fost tocmai destul de citit și apreciat, voi continua cu publicarea unei noi informații, pe care, la fel, nu o puteți citi oriunde sau afla de la oricine, dar voi ține cont că Isaia a proorocit: „Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea” (Matei 13:14). Așadar, voi scrie astăzi despre limbajul universal al naturii.

Pentru că de mic copil am un defect, sau o calitate, să caut sursa oricărui lucru care îmi chinuie existența, îmi amintesc cum mă întrebam în copilăria mea puerilă dacă vaca din America face tot „mu” ca vaca din România. Întrebarea s-a format în urma analizei pe care am facut-o asupra rasei umane, că ei, oamenii, nu vorbesc aceeași limbă. Mai târziu, am înțeles că limbajul uman este mult mai complex decât limbajul animalelor dar tot nu pricepeam de ce totuși nu există o temelie comună în comunicare, indiferent de nație sau popor. Acest mister personal l-am rezolvat abia târziu, când am observat uimit cât de bine oamenii pot comunica prin semne, priviri, reacții, stări de spirit, intuiție etc. Chiar dacă misterul părea rezolvat trebuia să-mi mai răspund la o singură întrebare: Cum funcționează această comunicare prin semne? Odată ce mi-am răspuns, am aflat și am interconectat o multitudine de alte întrebări pe care le aveam înainte. Rezultatul a fost unul scurt: La nivel de subconștient există un limbaj universal, prin care te poți înțelege, cel puțin în primă instanță, cu orice fiintă umană de pe aceast Pământ. Semnele, care se formează mai mult din instinct, privirile, reacțiile involutare, stările de spirit și intuiția sunt toate elemente ale subconștientului. Am observat cum subconștientul este structurat doar pe simbolistică și foarte puțin pe evenimente obiective și totuși acele simboluri au aceeași definiție pentru orice om de pe Pământ. Este ca un paradox în care vorbim sau credem că subconștientul este total subiectiv, însă dă naștere la lucruri concrete, care nu lasă loc de interpretare.

Vechii antici considerau simbolistica un lucru sfânt, venit din ceruri. Traducerile noastre contemporane omit de multe ori sensul adevărat al cuvintelor străvechi. Strămoșii noștri foloseau un soi de omonime, așa cum și noi utilizăm în limba română. Ideea de bază la care vreau să ajung este că ar fi greșit să traducem hieroglife și alte scrieri antice ca pe un text obiectiv și să nu luăm în considerare simbolistica și rădăcinile acelei reprezentări.

Analizând simbolistica onirică (sau a viselor), am realizat că pot citi hieroglife și alte simboluri străvechi și să le înțeleg adevăratul sens. Am constatat că anticii au încercat să-și comunice istoria subconștientă și nu cea fizică, așa cum se crede și se studiază în școli. De ce oare au făcut ei acest lucru? Deoarece cunoșteau limbajul universal interior și știau că doar prin intermediul lui se poate trasmite o informație peste mii de ani fără să fie alterată de interpretări ale limbajului clasic.

Haideți să vedem câteva exemple, pentru că de fiecare dată, exemplul face diferența între a ști și a înțelege.

Aseară, după ce te-ai pus liniștit la somn, ai visat cum soțul îți conduce mașina, iar tu stai în dreapta. Acest vis este unul simplu și de multe ori visat de lume. Mașina reprezintă corpul tău fizic, iar de aici devine simplu de înțeles că soțul care îți conduce mașina, de fapt te conduce pe tine, chiar dacă, în viața fizică aparențele sunt altele. Realitatea este cea din subconștient. Acum, dacă ar fi să-ți scrii istoria și să o lasați pentru răznepoți, ai scrie că tu îți controlezi soțul, așa cum pare în viața de zi cu zi sau că soțul te controlează pe tine, ceea ce este realitatea fără ocolișuri? Vechii antici căutau să ne redea o istorie reală, adică istoria subconștientă.

Ați visat că vi se naște un bebeluș bolnav. Mulți caută să exteriorizeze acest vis și să se frământe în vederea copilului sau a viitoarei nașteri, dar de fapt visul înseamnă cu totul și cu totul altceva. Pruncul semnifică nașterea unui agregat psihologic intern, adică poate fi o valoare sau un defect. În visul de față bebelușul este bolnav, deci în noi s-a născut sau este pe cale să se nască un defect care ne depărtează de echilibru. Subconștientul nu este relativ așa cum este lumea fizică, el este setat să recunoască și să tindă spre echilibrul interior al persoanei în cauză. Întotdeauna acel echilibru este ceea ce este bine pentru noi înșine, chiar dacă de cele mai multe ori diferă de tendința societății.

După cum am exemplificat, limbajul subconștientului este unul universal din simplul motiv că un prunc, ca în exemplu de mai sus, înseamnă același lucru pentru un român, pentru un mongolez sau sudanez.

Cum am obișnuit aproape în fiecare articol, voi încerca și aici să vă ajut să vă îmbunătățiți viața interioară și exterioară prin diverse tehnici. În acest caz, mă voi lega de vise, prin care voi, înțelegându-le, vă veți cunoaște mai bine. Nu există autocunoaștere fară înțelegerea subconștientului, restul teoriilor sunt comerciale, pentru marketing. Așadar vă recomand ca în fiecare dimineață, după ce vă treziți, să vă notați toate visele pe care vi le amintiți într-un jurnal fizic sau electronic. După ce l-ați notat încercați să găsiți elementele cheie din vis, precum numere, obiecte care predomină, nume de persoane, culori, peisaje etc. Acum nu vă mai rămâne decât să le găsiti explicația standard și ulterior să faceți legătura cu celelalte elemente. Astfel vă veți cunoaște mai ușor subconștientul. Mulți dintre noi suntem criminali, violatori, pedofili, lași, desfrânați etc. Este timpul să realizăm exact cum suntem, să ne acceptăm și ulterior să căutăm echilibrul interior. Dând măștile la o parte vom scăpa de frustrări, complexe și ne vom îmbunătăți incomparabil aptitudinile fizice și intelectuale. Un alt secret pentru a visa simbolic și a vă aminti visele, este să faceți un exercițiu de relaxare de 20-30 de minute înainte de culcare. Nu vă culcați niciodată direct după ce v-ați oprit din activitate, din vorbit la telefon, din lucrat la calculator etc. Puneți-vă pe un fotoliu și relaxați-vă trupul (găsiți o tehnică eficientă aici), apoi goliți-vă mintea așa cum puteți. Păstrați starea pentru măcar 10 minute. Acum sunteți pregătiți pentru somn. Respectați ora de culcare, așa cum am vorbit aici.

În viitorul apropiat, când mă voi axa mai mult sau total pe „sănătate fără doctor”, voi realiza și un dicționar cu interpretarea elementelor cheie din vise. Ce găsiți momentan pe internet, sunt informații alterate și modificate. Din păcate, deocamdată nu vă pot recomanda o sursă bună, poate doar scrierile lui C. G. Jung.

Bioritmurile organismului uman. Darul naturii

Cred că fiecare dintre noi a avut cel puțin o dată în viață probleme cu somnul. De multe ori nu putem adormi sau ne trezim târziu în noapte, la o anumită oră și apoi ne ia somnul foarte greu sau deloc. Acest lucru devine extrem de deranjant mai ales atunci când a doua zi știm că vom avea nevoie să fim odihniți sau să ne trezim devreme. Acum mai mulți ani am întâmpinat și eu problema și observam cum randamentul meu scădea pe zi ce trece odată cu capacitatea de socializare. Această dezordine m-a determinat să studiez din ce în ce mai mult cauza și să caut un tratament, altul decât cel prezentat de doctorii și psihoterapeuții moderni.

După cum ați observat deja, totul în natură este ciclic, de la mișcarea de rotație a electronului în jurul nucleului unui atom, până la mișcarea corpurilor cerești, după așa numitele legi naturale. Este perfect demonstrabil și de mult dovedit că organismele ființelor vii respectă și ele anumite schimbări ciclice, multe dintre ele, dacă nu toate, dependente de micile și marile mișcări naturale. Ca să fiu mai explicit, pentru că îmi vine destul de greu să fiu cât se poate de succint cu astfel de lucruri, voi exemplifica unul dintre multele fenomene. Ciclul menstrual sănătos al femeii are o frecvență de aproximativ 28 de zile. Mai precis, el ar trebui să se repete în 27 de zile 7 ore și 43,2 minute. De unde am luat aceste numere? Este practic perioada de rotație a Lunii în jurul Pământului. Sunt foarte curios cum va putea trăi sănătos o femeie pe Marte, că tot e moda asta a teoriei colonizării altor planete. Glumesc, însă, așa cum vechii antici au înțeles aceste cicluri naturale și le-au zeificat (spre exemplu Lunii i s-a atribuit o zeitate feminină, Selene, Diana, Luna sau Nanna, tocmai pentru că ei au observat dependența femeii de fazele Lunii) așa ar trebui să procedăm și noi, să respectăm natura și să o înțelegem cum funcționeză.

Organismul uman își reglează sau i-a fost reglată funcția biologică protrivit unei ritmicități zilnice, săptămânale, lunare, sezoniere, anuale și chiar multianuale. Respectarea și înțelegerea lor conduce la prevenirea și tratarea celor mai complexe boli. Le voi lua pe rând.

Bioritmul zilnic. Se mai numește și ritm circadian, acel minunat ciclu care modifică temperatura corpului uman prin reglarea arderilor metabolice. În acest bioritm se găsește cheia celor mai frecvente afecțiuni și dereglări acute. El are o durată de aproximativ 24 de ore și este strict dependent de răsăritul și apusul Soarelui. Arderea metabolică la nivel microscopic se aseamănă cu arderea solară la nivel macroscopic sau cu alte cuvinte, „ce e sus, este și jos”. O persoană supraponderală, doar dacă ar ține cont de acest ritm, fără mari schimbări în alimentație, va reveni la forma sa naturală. Mai interesant decât atât este faptul că fiecărui organ din corp i se atribuie pentru refacere și odihnă o anumită perioadă din acest bioritm. De pildă, s-a observat că accesele de tuse apar, de regulă, în zori, spasmele gastrice mai ales dimineața la primele ore, accidentele coronariene către prânz, crizele de rinichi după-amiază, iar cele hepato-biliare imediat după miezul nopții. Chiar astăzi am avut la serviciu un coleg care a făcut o colică renală în jurul orei 15:00, unul dintre motivele pentru care am și scris acest articol. Mai jos am atașat o imagine reprezentativă ale perioadelor de refacere a principalelor organe.

În intervalul 21-23, „Trei focare” se referă la energia reparatoare în sine. Aici face un popas, fără să mai repare vreun organ anume, timp în care avem ocazia să lucrăm cu ea, să o îmbunătățim.

Așadar, în aceste intervale, putem să ne axăm pe organele asociate. Astfel, putem anticipa crizele aferente și să administrăm remedii cu 1-2 ore înainte de manifestare. În același timp trebuie reținut faptul că orice tratament devine mai eficient dacă este administrat cu 1-2 ore înainte de intervalul asociat organului bolnav.

A fost demonstrat și puteți experimenta fiecare dintre voi, că performanțele fizice și intelectuale ale unei persoane sunt maxime în între orele 9-11 și 17-19 (veți vedea în acest articol cum să calculăm ora exactă).

Foarte important și aici revin la problemele cu somnul despre care vorbeam la începutul articolului, este ora de culcare. Trebuie să se ia în considerare că secreția de melatonină (hormonul produs de glanda pineală) începe în jurul orei 20 și atinge maximul la ora 24, după care scade brusc aproape de zero. Drept urmare, dacă ne vom culca după ora 24, ni se va altera grav funcția regenerativă a somnului. În somn stă secretul reglării optime a metabolismului (menținerea la nivel normal a proteinelor, a enzimelor, vitaminelor, mineralelor, hormonilor și a altor constante biologice). Totodată se va ține cont și de ora trezirii. De exemplu, începând cu ora 6 începe secreția de noradrenalină, un neurotransmițător strâns legat de activitatea zilnică. Somnul prelungit peste această oră va provoca perturbări ale producerii acestui hormon, generând apatie, disconfort psihic, randament fizic și intelectual scăzut.

Calculul orei exacte

Calculul este destul de simplu. Ce trebuie avut în vedere este ora răsăritului și a apusului pentru locația geografică în care vă aflați. Astfel, ora răsăritului va fi întotdeauna ora 6:00 a ceasului biologic, iar ora apusului va fi prima oră în care începe secreția de melatonină și va dura aproximativ 4-5 ore, în funcție de lungimea nopții. În acest interval va trebui să ne programăm ora de culcare.

Să luăm de exemplu ziua de astăzi, 25.05.2017, în localitatea Constanța.

Soarele răsare la ora 5:30 și apune la ora 20:36. Ceasului biologic i se va atribui orei 6:00 ora de răsărit a Soarelui, adică 5:30, iar începutul secreției de melatonină este determinat de oră de apus, adică 20:36.

Bioritmul săptămânal. Se mai numește și ritm circaseptidian. Încă din vechile și de mult uitatele timpuri, pe când omul se studia pe el însuși ca să poată înțelege natura, s-a observat că eficiența fizică și intelectuală a unei persoane are un ciclu de aproximativ 7 zile. Să ținem cont, totuși, că natura nu este definită de ceas sau de calendar. Aceste instrumente sunt încercarea omului de a monitoriza mai ușor aceste cicuri, doar că în decursul istoriei diferite influențe egoice au modificat intenția inițială. Noi, va trebui să observăm natura și să ne refacem ceasul sau calendarul. Astfel, luna începe atunci când pe cer avem Lună Nouă și tot atunci este și prima zi de luni din lună.
Ținând cont de acest aspect, randamentul nostru maxim va fi în zilele de miercuri și joi, iar cel minim în zilele de sâmbătă, duminică și luni. Lucrând prea mult, în zilele cu randament minim, vom forța funcționarea unor glande endocrine și de aici pot apărea accidente în muncă sau perturbări fiziologice. Altfel spus, nu ne va pedepsi nimeni că lucrăm duminica, doar noi inșine, pentru că nu ne înțelegem.

Bioritmul lunar. Are o durată de aproximativ 28 de zile și este dependent de rotația Lunii în jurul Pământului. În această perioadă există schimbări ale capacității fizice, emoționale și intelectuale. Repet, prima zi a lunii începe odată cu Lună Nouă, astfel ciclul fizic are o perioadă de 23 de zile, în care doar primele 11-12 zile, în care Luna este în creștere, sunt caracteristice performanțelor maxime. Acest principiu îl știau și bunicii noștri la țară, când plantau în grădină. Știau că planta are șanse mult mai mari să încolțească sau să se prindă dacă este sădită când Luna este în creștere. Ciclul emoțional are o durată de 28 de zile, în care etapa pozitivă, caracteristică prin optimism, tonicitate, înflăcărare, bună dispoziție, curaj, bucurie, tenacitate, stăruință, înțelegere etc. durează circa 14 zile, de regulă în mijlocul lunii, când Luna trece prin faza de Lună Plină. Ciclul intelectual ține 33 de zile, în care perioada de randament maxim, asociată stărilor de creativitate, memorizare, imaginație, meditație, spiritualitate reprezintă 16-17 zile, în ultimele zile ale lunii, când astrul este în descreștere. Nerespectarea acestor cicluri lunare conduce la accentuarea stresului, a disconfortului și chiar la boli.

Tot aici trebuie amintit, încă o dată, ciclul menstrual, căruia îi corespunde o variație a hormonilor hipotalamici și hipofizari, care la rândul lor determină ciclul hormonilor estrogeni, a foliculinei, progesteronului și a hormonului luteinizant. Orice perturbare a secreției acestor hormoni poate genera o serie de afecțiuni grave (chist ovarian, fibrom uterin, nodul mamar, imunodeficiențe, cancer etc.).

Atenție! Toate aceste cicluri naturale comunică cu organismul uman prin anumite glande cheie. Cea mai importantă este glanda hipofiză sau pineală. Afectarea ei prin substanțe speciale (iod, fluor, unii aditivi alimentari) conduce la dereglarea funcționării organelor și a bioenergiei în general.

Bioritmul anual. Se mai numește și circanual și corespunde rotației Pământului în jurul Soarelui. Aici ritmicitatea rezultă mai ales din adaptarea organismului la periodicitatea anotimpurilor. S-a observat, de exemplu, că ritmul cardiac este mai frecvent vara și mai scăzut iarna, temperatura corpului este mai ridicată vara și mai scăzută iarna, eliminarea apei, a sodiului și a potasiului este maximă între orele 8-12 toamna și între orele 16-20 primăvara, perioada de decese maximă este: pentru boli cardio-vasculare în lunile februarie-martie; pentru cancer, decembrie-ianuarie; pentru boli infecțioase, toamna și iarna; pentru ulcer și reumatism, primăvara și toamna. Primăvara sunt mai frecvente asteniile și afecțiunile hepatobiliare; vara, bolile cardiovasculare, neuropsihice și enteritele; toamna, afecțiunile stomacului, plămânilor, colitele și diabetul; iarna, cele renale, urinare, genitate și reumatismele. Explicația este că energia cosmică și telurică dar și factorii meteorologici (vânt, căldură, umiditate, frig etc.) ne influențează viața și de multe ori, într-un mod negativ. Spre exemplu vânturile calde, încărcate cu ioni pozitivi (Foehn, Simun, Mistral) induc la mulți oameni stări iritative, depresive și tulburări psihice. Activitatea fizică are randament maxim primăvara și vara, iar cea intelectuală toamna și iarna.

Un alt aspect important, ca o aluzie făcută la cei care spun că nu cred în zodii, periodicitățile circanuale se manifestă diferit și în funcție de ziua în care ne-am născut. Vom avea grijă, deci, să fortificăm organismul prin cure de detoxifiere, vitaminizare și remineralizare cu 1-2 luni înainte și după împlinirea a jumătate de an de la data nașterii noastre, pentru că în această perioadă de timp suntem în faza energetică minimă al bioritmului circanual și ca atare, mai expuși bolilor. Sunt perfect de acord să nu crezi în ceea ce-ți spune Neti la ora de astrologie, dar ar fi complet pueril sa tratezi cu indiferență influența corpurilor cerești asupra calității vieții.

Bioritmul multianual. Depinde în special de ciclurile cosmice multianuale. S-a constatat de exemplu că rata de îmbolnăvire este mai mare, iar unele boli (cardio- și cerebrovasculare, precum și cele nervoase și hepatobiliare) se agravează în intervalele de timp când Soarele are activitate maximă, în perioadele cu explozii solare, cu furtuni magnetice și cu eclipse. Înțelegând și respectând toate aceste bioritmicități, ne putem eficientiza activitatea, sănătatea și succesul general.

Ca să închei într-o formă filozofică, în timpurile în care trăim, omul confruntă cea mai grea etapa din evoluția sa. Animalele nu înțeleg legile naturii, dar le respectă ca pe axiome și sunt sfinte pentru ele, însă omul nici nu le înțelege, nici nu le respectă. Cred că aceasta este explicația scenei biblice cu mărul din Grădina Edenului. Ne-am aventurat să cunoaștem Creația dar ne-am pierdut pe traseu și astfel am fost excluși din armonia ei.

Bibliografie:

Paracelsus T. Ph. – Misterele supreme ale naturii, Editura Herald
Paracelsus T. Ph. – Ars alchimica, Editura Herald
Paracelsus T. Ph. – Opus Paramirum, Editura Herald
Bardon F. – Initiation into Hermetics, Editura Merkur Publishing
Ene F.V. – Să ne tratăm singuri. GHID DE TERAPIE NATURISTĂ, Editura ALL, București 2004
Dr. Hiromi Shinya – Enzima Miracol, Editura Lifestyle Publishing, București 2013
Co Stephen, Robins B. Eric – Mâinile tale te pot vindeca, Editura Polirom, Iași 2003
Hogan Kevin, LaBay Mary Lee – Puterea minții. Hipnoza și autohipnoza, Editura Antet, 2006.

Spasmofilia, o boală modernă. Tratament

Organismul uman, la fel ca orice alt organism viu, necesită un complex de nutrienți pentru a funcționa corespunzător. În societatea modernă, mâncarea abundă în fața ochilor noștri și majoritatea oamenilor sunt supraponderali. Totuși, paradoxal aș putea spune, chiar dacă marea majoritatea a oamenilor sunt suprasaturați de alimentație, ei nu sunt deloc sănătoși. Cauza se găsește adânc înrădăcinată în alimentele procesate și extra-procesate. Ele asigură un aport energetic exagerat de mare, însă conținutul de minerale, vitamine și a alți nutrienți fundamentali, tinde spre zero.

Astfel, primele simptome concludente ale unei alimentații hiper-calorice dar slab nutritivă sunt crampele și convulsiile musculare (în special la nivelul picioarelor, mâinilor și al feței), furnicături ale membrelor, senzația de nod în gât și sufocare, iritabilitate, fobii, lipsa capacității de concetrare îndelungată, incapacitatea trezirii de dimineață fără stimulante (cafea, tutun etc.) ș.a.

Regim alimentar și tratament

Dimineața (orele 6:00 – 9:00)

Pe stomacul gol veți lua o lingură de ulei de cânepă.

Veți pasa trei tipuri de fructe de sezon (portocale, mere, grapefruit, kiwi etc) împreună cu o lingură de miere de albine, o lingură de polen apicol, o linguriță de Ginseng pudră, o linguriță de Ginkgo pudră, și o linguriță de spirulină pudră.

După-amiaza (orele 11:00 – 14:00)

Veți prepara un terci din fulgi de ovăz, fulgi de orz, semințe de cânepă decorticate și o lingură de miere de albine, muiate toate în ceai sau iaurt de capră (iaurtul de vacă se va folosi doar dacă este preparat în casă din lapte de la o sursă cunoscută – laptele de vacă din comerț conține foarte multe antibiotice și hormoni de stimulare a lactației, substanțe care sunt periculoase).

Seara (16:00 – 19:00)

Veți prepara o salată din următoarele ingrediente la alegere: sfeclă roșie, un morcov, păstârnac sau țelină (nu se combină), ridiche neagră, pătrunjel verde și/sau rădăcină, miejii a 3-4 nuci muiate în prealabil 4-5 ore înainte, semințe decorticate de floare soarelui crude muiate împreună cu nucile, muguri de pin, semințe de dovleac, semințe de in muiate înainte, semințe de cânepă decorticate, năut fiert, fasole fiartă, orez integral fiert, ulei de cânepă, măsline sau soia integral nonGMO (ideal cel de cânepă.)

Observație: Ingredientele subliniate sunt foarte importante și recomand să se consume zilnic.

La salată puteți adăuga o conservă de pește (sardine ar fi ideal) sau puteți prepara un orez integral fiert, o salată de cartofi cu sfeclă roșie fiartă, supă cremă de linte și alte legume etc. Aveți posibilități de alegere. Totuși, încearcați să nu lipsească salata și evitați TOTAL roșiile și castraveții (în afară de lunile iunie, iulie, august și septembrie, roșiile și castraveții sunt crescute în solarii și hrănite cu chimicale).

Ceaiul

Vei prepara 2 litri de ceai (decoct), iar proporția apă-plante este de 4 linguri pline de plante măcinate la 2 litri de apă. Dacă veți constata că această cantitate nu vă ajunge, vei face mai mult, cu proporția 1 linguriță plină de plante la 250ml de apă.

Plantele se vor fierbe la foc mic 5 minute acoperit, iar apoi se va infuza cel puțin 15 minute. Ideal este să se infuzeze timp de 20 de minute.

Plantele pentru ceai: Urzică (Urtica dioica), Păpădie (Taraxacum officinale), Măceșe fructe (Rosa canina), frunze de Mesteacăn (Betula), Coada calului (Equisetum arvense), toate în părți egale. Le marunțiți nițel și apoi le amestecați.

Observații

Înainte cu 30 de minute de fiecare masă veți bea o cană de ceai, în care puneți o linguriță de drojdie de bere. ATENȚIE: dimineața nu se va consuma drojdia de bere pentru că va favoriza fermentația fructelor pe care le veți mânca mai apoi.

Între mese puteți consuma câte o lingură de macerat de coji de ouă (rețeta aici).

NU AVEȚI VOIE SĂ CONSUMAŢI: zahăr sau orice aliment care conține zahăr alb, făină albă sau orice aliment care conține făină albă, orez alb, sare iodată, lapte pasteurizat (doar iaurturi fermentate de calitate), cărnuri procesate (salam, parizer, pastramă etc.), snacks-uri, chips-uri, sucuri din comerț, carne din comerț, ouă din comerț (doar cele de țară de la o sursă sigură) și desigur, alcool, cafea și tutun.

Să aveți la voi tot timpul o pungă de fructe confiate de calitate: in special curmale (sa nu conțină sulfiți), smochine, stafide, caise etc. Când aveți poftă de dulce, consumați 2-3 curmale sau o linguriță de miere de albine.

Mâncați conserve de pește pe care le puteți adăuga în salate: sardine, ton, macrou, dar să fie în suc propriu sau maxim în ulei de calitate (nu în sos de tomat sau alte sosuri).

Evitați carnea de pui! Conține hormoni de creștere și antibiotice care afectează sistemul endocrin și digestiv. Mai bine o bucățică de cotlet de porc făcut acasă, natur, decât pulpe sau piept de pui. Încearcați să nu mâncați mai des de 2 ori pe săptămână carne de pui, porc, oaie sau vită, chiar dacă este de calitate. Recomand să se mănânce o dată pe săptămână, spre exemplu, în fiecare sâmbătă după-amiaza să se prepare un pește proaspăt cu legume la cuptor.

Încearcați să înlocuiți în această perioadă apa cu ceaiul preparat. Ceaiul sau sucurile de fructe/legume sunt mai ușor de asimilat de organism decât apa simplă și în plus vor aduce un conținut semnificativ de nutrienți.