Chimioterapia și Permeabilitatea Vaselor de Sânge: O Legătură cu Metastazarea?

În lupta împotriva cancerului, chimioterapia este una dintre cele mai utilizate metode de tratament. Acesta implică utilizarea unor agenți chimici care distrug celulele canceroase sau le împiedică să se dividă și să se răspândească. Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că chimioterapia poate avea și efecte adverse neașteptate asupra vaselor de sânge, crescând riscul de metastazare. Unul dintre mecanismele prin care acest lucru se poate întâmpla este creșterea permeabilității vaselor de sânge, care facilitează migrarea celulelor canceroase către alte părți ale corpului.

Cum afectează chimioterapia vasele de sânge?

Vasele de sânge din corp sunt protejate de un strat de celule endoteliale care controlează ce substanțe pot trece din sânge în țesuturi. Într-un sistem sănătos, această barieră este strict reglementată, prevenind scurgerea necontrolată de fluide și celule, inclusiv a celulelor tumorale. Totuși, chimioterapia poate afecta integritatea acestei bariere, determinând o creștere a permeabilității vasculare.

Această modificare apare din cauza efectelor secundare ale chimioterapiei, care poate provoca inflamații și leziuni la nivelul endoteliului. În prezența unei permeabilități crescute, celulele canceroase care au reușit să pătrundă în vasele de sânge au mai multe șanse să migreze și să colonizeze alte organe, declanșând procesul de metastazare.

Efectul chimioterapiei asupra micro-mediului tumoral

Pe lângă afectarea vaselor de sânge, chimioterapia poate modifica și micro-mediul tumoral. Inflamația indusă de tratament poate genera semnale care stimulează creșterea de noi vase de sânge (angiogeneză), contribuind la o vascularizație mai fragilă și disfuncțională. Aceste vase anormale nu doar că permit celulelor canceroase să intre mai ușor în circulația sanguină, dar oferă și o cale de evadare către alte părți ale corpului.

În mod paradoxal, deși chimioterapia este concepută să reducă dimensiunea tumorilor primare și să inhibe creșterea cancerului, există riscul ca, prin creșterea permeabilității vasculare și modificarea micro-mediului tumoral, aceasta să creeze condiții favorabile pentru metastaze.

Cercetări și soluții viitoare

Aceste descoperiri au stimulat cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care chimioterapia afectează vasele de sânge și pentru a dezvolta soluții care să prevină aceste efecte secundare nedorite. Una dintre strategiile propuse este combinarea chimioterapiei cu medicamente care întăresc bariera endotelială sau care inhibă angiogeneza, precum inhibitorii de VEGF (factorul de creștere endotelial vascular). De asemenea, unele studii sugerează că intervalele dintre ciclurile de chimioterapie și dozarea adecvată ar putea reduce riscul de creștere a permeabilității vasculare.

Totodată, cercetătorii investighează metode de „normalizare” a vaselor de sânge tumorale prin utilizarea de terapii țintite, care să împiedice dezvoltarea vaselor anormale. Scopul este acela de a păstra eficacitatea tratamentului chimioterapic fără a crește riscul de metastazare.

Concluzie

Deși chimioterapia rămâne una dintre cele mai utilizate arme împotriva cancerului, efectele sale asupra permeabilității vaselor de sânge și riscul de metastazare trebuie luate în considerare în planificarea tratamentului. Prin dezvoltarea de terapii combinate și îmbunătățirea înțelegerii mecanismelor care reglează permeabilitatea vasculară, medicina oncologică poate continua să progreseze, oferind pacienților soluții mai sigure și mai eficiente. Totuși, există și o soluție aproape lipsită de riscuri care poate aduce o stare generală de sănătate și implicit să trateze cancerul. Această soluție este la îndemâna oricui, însă necesită consecvență și doriță de schimbare. Nu subestimați niciodată puterea alimentației și a stilului de viață!

Surse bibliografice:

1. Weis, S. M., & Cheresh, D. A. (2011). Tumor angiogenesis: molecular pathways and therapeutic targets. Nature Medicine, 17(11), 1359-1370.
2. Carmeliet, P., & Jain, R. K. (2011). Molecular mechanisms and clinical applications of angiogenesis. Nature, 473(7347), 298-307.
3. Harney, A. S., & Karagiannis, G. S. (2016). The role of the tumor microenvironment in regulating metastasis. Nature Reviews Cancer, 16(3), 185-199.

Cei cinci centri

Doctorii, pacienții și oamenii în general, cad de multe ori în confuzie atunci când apare o boală, iar explicațiile lor privind cauzele producerii afecțiunii, care erau logice până la un moment dat, devin fără sens. Se întreabă: ”Oare de ce s-a îmbolnăvit cutare când el toată viața lui a mâncat sănătos, a dormit suficient, a făcut sport etc.?” Multă lume rămâne cu adevărat uimită atunci când se îmbolnăvește și de cele mai multe ori se demoralizează și încetează în a mai căuta răspunsuri la teribelele lor întrebări. Atunci apare deziluzia și încep să considere că viața este nedreaptă și că nu merită să muncească cu ei însăși pentru a deveni mai buni. Ei se pliază perfect pe proverbul nostru popular: „Te îneci ca țiganul la mal”.

Din păcate noi oamenii moderni nu mai știm să gândim. Din lipsa de energie vitală, mintea noastră preferă calea cea mai scurtă, cu un consum minim de energie, adică preluarea informațiilor de la alții, fără analiză profundă. Această informație este fără îndoială subiectivă, plină de erori și interpretări de proastă calitate. Îmi amintesc aici că într-unul din manuale de Limba și literatura română, din clasele I-IV era bine reprezentat un lanț de comunicare orală, în care, de la om la om, se alterează informația inițială. Spre exemplu, prima persoană transmitea cătrea a doua cuvântul „capră”, al doilea înțelegea „crapă”, a treia înțelegea „cracă” și a patra „vacă” și așa „capra” ajungea „vaca”. Subiectivitatea minții umane este fără limite, deoarece noi mai întâi percepem cu propria percepție, care este constituită din complexe, frustrări, experiențe plăcute/neplăcute, dorințe, vicii, așteptări etc. Atunci cum putem spune oare că logica este logică și că e obiectivă? Nu, logica e logică pentru mințile clare, limpezi, ca ale unor copii. Da, copilul are mai multă logică decât adultul plin de reziduri mentale.

Ca să înțelegem cu adevărat, în primul rând va trebui să ne curățăm mintea și organismul de reziduri, toxine și informații nocive. Acest proces este cu desăvârșire un complex de activități care va dura întreaga noastră viață. Nu există un moment în care ne putem culca pe o ureche și să ne plângem că am obosit. Dacă facem asta înseamnă că nici nu am început să lucrăm cu noi înșine, ci doar ne-am amăgit.

Ce vrem să spunem prin Cei cinci centri? Ne referim la grupări de organe vizibile și invizibile ale mașinii umane care îndeplinesc anumite funcții primare. Mai exact, ne referim la funcțiile intelectuale, instinctive, motorii, sexuale și emoționale. Toate aceste funcții, armonizate, au ca rezultat omul, o mașină perfect funcțională. Orice exagerare sau neglijare în unul dintre acești centri conduce fără îndoială la o boală. Adevărul este că boala este instalată încă cu mult timp înaintea apariției simptomelor fizice. Boala apare atunci când cei cinci centri sunt în dezechilibru. Să-i luăm pe rând.

Centrul intelectual. În societeatea noastră modernă, plină de excese, acest centru suferă foarte mult. Oamenii uită de ei la serviciu, stau cu ochii în hârtii și calculatoare până când îi doare capul. Toată lumea caută explicații așa zise logice, pline de sens intelectual, urmează studii știițifice incomplete și pline de interes financiar, scoli înalte care solicită memoria excesiv etc. Toate aceste abuzuri duc la dezechilibrarea centrului intelectual. După o vreme, indivizii vor suferi de pierderi de memorie, boli ale sistemului nervos, hiperexcitabilitate nervoasă etc.

Centrul instinctiv se dezechilibrează atunci când facem totul într-un mod inconștient sau deopotrivă atunci când analizăm totul mult prea mult. Spre exemplu, maeștri shaolini se folosesc de centrul instinctiv, armonios dezvoltat, în tehnicile lor de luptă. Ei spun că atunci când îți lași mintea să intervină pierzi din viteză, eficiență, forță etc. Acest lucru se întâmplă deoarece mintea analizează, proceseasă. Centrul instinctiv este foarte rapid, execută un set de instrucțiuni foarte simplu dar eficient. În partea opusă, atunci când facem totul din instinct, fără să judecăm pierdem controlul și astfel devenim impulsivi, nervoși, agitați, agresivi. Automat vom consuma energie fără rost. De regulă, persoanele cu centrul instinctiv bolnav, prezintă anemie, malnutriție, afecțiuni ale stomacului etc.

Centrul motor este dezechilibrat la majoritatea oamenilor, fie la unii supradezvoltat, la alții subdezvoltat. Observăm cu tristețe două mari categorii de indivizi: cei care sunt supraponderali, obezi, sedentari și cei care abuzează de sport și își consumă viața în sălile de fitness sau la competiții sportive. Din nefericire, a doua categorie de persoane este foarte încurajată în zilele noastre. Sportul de performanță este văzut ca pe un lucru demn de urmat, însă, consecințele lui sunt dramatice. Oamenii în cauză consumă enormă energie pentru a dezvolta centrul motor și astfel se atrofiază ceilalți centri. Este foarte ușor să întâlnești sportivi de performață care au probleme de memorie, impotență sexuală, probleme emoționale etc. Mai mult decât atât, suprasolicitarea motorie duce la grave probleme fizice. Cele mai frecvente sunt boli ale ficatului, rinichilor și inimii, afecțiuni ale articulațiilor etc. Aceleași complicații prezintă și sedentarii, obezii și cei care iubesc lenea fizică.

Centrul sexual. Este de departe cel mai puternic centru. El folosește cel mai subtil și mai pur tip de energie. Practic dezechilibrul lui cauzează orice fel de afecțiune, predominând, în primă fază, cele de natură sexuală. Cu ajutorul energiei sexuale se poate crea viață. Oare ce altceva este mai puternic în universul fizic decât viața în sine? Orice proces de regenerare, creștere, refacere consumă energie sexuală. Ca sa se dividă celulele pentru a închide o rană e nevoie de energie sexuală. Cum am putea oare să ne însănătoșim dacă noi avem centrul sexual deplorabil? Nu știm dacă ați observat, dar marii giganți economici, precum industria alimentară și farmaceutică, sunt în strânsă legătură cu industria pornografică. Peste tot se promovează sexul murdar, dezgustător și se încearcă a se destrăma sfânta căsătorie, familia. Ca drept efect vedem pretutindeni anomalii sexuale, homosexualitate, violuri, pedofilie, masturbare, cu alte cuvinte infrasexualitate. Consumul energiei sexuale în toate aceste activități mai sus prezentate conduc fără îndoială la dezechilibru. Totuși, lumea consideră totul normal și continuă indiferentă, acaparată de iluzii și inconștiență.

Centrul emoțional. Acel individ care plânge sau se plânge prea mult are la polul opus individul care râde din orice și oricând. Din lipsa de cunoaștere de sine, oamenii utilizează centrul emoțional într-un mod eronat. Am văzut multe persoane care în anumite ipostaze erau plini de siguranță și mai că se luau la trântă cu ursul, iar în alte situații fugeau înfricoșați de mâncau pământul. Acesta este un exemplu clar de instabilitate emoțională. În același context sunt oamenii alcoolici, care atunci când sunt nebăuți nu scot niciun cuvânt, sunt rușinați și secretoși, iar atunci când beau se transformă în ceva total opus. Instabilitațile în centrul emoțional conduc la probleme psihice, paranoia, schizofrenie, depresie, gelozie, tulburări afective bipolare și cel mai grav este că indivizii în cauză caută refugiu în diferite vicii care la rândul lor afectează în stilul lor.

Cum oare, după ce am descris acești centri, am mai putea spune acum, după ce ne îmbolnăvim, că viața e nedreaptă și că ne-am săturat să mai lucrăm cu noi înșine? Oare cât am lucrat cu noi înșine dacă nu am echilibrat nici pe departe activitatea celor cinci centri? Oare sigur nu abuzăm sau neglijăm vreun centru? Încercați să vă autoanalizați și vedeți unde este dezechilibrul vostru. Constituiți-vă un jurnal, scrieți și analizați visele pentru că ele sunt oglinda subconștientului, căutați să gândiți, să vorbiți și să acționați într-un mod conștient. Veți localiza cât se poate de repede problema voastră și atunci nu veți mai trata ficatul, ci cauza ficatului bolnav. Sănătatatea este armonia și echilibrul celor cinci centri.

Bioritmurile organismului uman. Darul naturii

Cred că fiecare dintre noi a avut cel puțin o dată în viață probleme cu somnul. De multe ori nu putem adormi sau ne trezim târziu în noapte, la o anumită oră și apoi ne ia somnul foarte greu sau deloc. Acest lucru devine extrem de deranjant mai ales atunci când a doua zi știm că vom avea nevoie să fim odihniți sau să ne trezim devreme. Acum mai mulți ani am întâmpinat și eu problema și observam cum randamentul meu scădea pe zi ce trece odată cu capacitatea de socializare. Această dezordine m-a determinat să studiez din ce în ce mai mult cauza și să caut un tratament, altul decât cel prezentat de doctorii și psihoterapeuții moderni.

După cum ați observat deja, totul în natură este ciclic, de la mișcarea de rotație a electronului în jurul nucleului unui atom, până la mișcarea corpurilor cerești, după așa numitele legi naturale. Este perfect demonstrabil și de mult dovedit că organismele ființelor vii respectă și ele anumite schimbări ciclice, multe dintre ele, dacă nu toate, dependente de micile și marile mișcări naturale. Ca să fiu mai explicit, pentru că îmi vine destul de greu să fiu cât se poate de succint cu astfel de lucruri, voi exemplifica unul dintre multele fenomene. Ciclul menstrual sănătos al femeii are o frecvență de aproximativ 28 de zile. Mai precis, el ar trebui să se repete în 27 de zile 7 ore și 43,2 minute. De unde am luat aceste numere? Este practic perioada de rotație a Lunii în jurul Pământului. Sunt foarte curios cum va putea trăi sănătos o femeie pe Marte, că tot e moda asta a teoriei colonizării altor planete. Glumesc, însă, așa cum vechii antici au înțeles aceste cicluri naturale și le-au zeificat (spre exemplu Lunii i s-a atribuit o zeitate feminină, Selene, Diana, Luna sau Nanna, tocmai pentru că ei au observat dependența femeii de fazele Lunii) așa ar trebui să procedăm și noi, să respectăm natura și să o înțelegem cum funcționeză.

Organismul uman își reglează sau i-a fost reglată funcția biologică protrivit unei ritmicități zilnice, săptămânale, lunare, sezoniere, anuale și chiar multianuale. Respectarea și înțelegerea lor conduce la prevenirea și tratarea celor mai complexe boli. Le voi lua pe rând.

Bioritmul zilnic. Se mai numește și ritm circadian, acel minunat ciclu care modifică temperatura corpului uman prin reglarea arderilor metabolice. În acest bioritm se găsește cheia celor mai frecvente afecțiuni și dereglări acute. El are o durată de aproximativ 24 de ore și este strict dependent de răsăritul și apusul Soarelui. Arderea metabolică la nivel microscopic se aseamănă cu arderea solară la nivel macroscopic sau cu alte cuvinte, „ce e sus, este și jos”. O persoană supraponderală, doar dacă ar ține cont de acest ritm, fără mari schimbări în alimentație, va reveni la forma sa naturală. Mai interesant decât atât este faptul că fiecărui organ din corp i se atribuie pentru refacere și odihnă o anumită perioadă din acest bioritm. De pildă, s-a observat că accesele de tuse apar, de regulă, în zori, spasmele gastrice mai ales dimineața la primele ore, accidentele coronariene către prânz, crizele de rinichi după-amiază, iar cele hepato-biliare imediat după miezul nopții. Chiar astăzi am avut la serviciu un coleg care a făcut o colică renală în jurul orei 15:00, unul dintre motivele pentru care am și scris acest articol. Mai jos am atașat o imagine reprezentativă ale perioadelor de refacere a principalelor organe.

În intervalul 21-23, „Trei focare” se referă la energia reparatoare în sine. Aici face un popas, fără să mai repare vreun organ anume, timp în care avem ocazia să lucrăm cu ea, să o îmbunătățim.

Așadar, în aceste intervale, putem să ne axăm pe organele asociate. Astfel, putem anticipa crizele aferente și să administrăm remedii cu 1-2 ore înainte de manifestare. În același timp trebuie reținut faptul că orice tratament devine mai eficient dacă este administrat cu 1-2 ore înainte de intervalul asociat organului bolnav.

A fost demonstrat și puteți experimenta fiecare dintre voi, că performanțele fizice și intelectuale ale unei persoane sunt maxime în între orele 9-11 și 17-19 (veți vedea în acest articol cum să calculăm ora exactă).

Foarte important și aici revin la problemele cu somnul despre care vorbeam la începutul articolului, este ora de culcare. Trebuie să se ia în considerare că secreția de melatonină (hormonul produs de glanda pineală) începe în jurul orei 20 și atinge maximul la ora 24, după care scade brusc aproape de zero. Drept urmare, dacă ne vom culca după ora 24, ni se va altera grav funcția regenerativă a somnului. În somn stă secretul reglării optime a metabolismului (menținerea la nivel normal a proteinelor, a enzimelor, vitaminelor, mineralelor, hormonilor și a altor constante biologice). Totodată se va ține cont și de ora trezirii. De exemplu, începând cu ora 6 începe secreția de noradrenalină, un neurotransmițător strâns legat de activitatea zilnică. Somnul prelungit peste această oră va provoca perturbări ale producerii acestui hormon, generând apatie, disconfort psihic, randament fizic și intelectual scăzut.

Calculul orei exacte

Calculul este destul de simplu. Ce trebuie avut în vedere este ora răsăritului și a apusului pentru locația geografică în care vă aflați. Astfel, ora răsăritului va fi întotdeauna ora 6:00 a ceasului biologic, iar ora apusului va fi prima oră în care începe secreția de melatonină și va dura aproximativ 4-5 ore, în funcție de lungimea nopții. În acest interval va trebui să ne programăm ora de culcare.

Să luăm de exemplu ziua de astăzi, 25.05.2017, în localitatea Constanța.

Soarele răsare la ora 5:30 și apune la ora 20:36. Ceasului biologic i se va atribui orei 6:00 ora de răsărit a Soarelui, adică 5:30, iar începutul secreției de melatonină este determinat de oră de apus, adică 20:36.

Bioritmul săptămânal. Se mai numește și ritm circaseptidian. Încă din vechile și de mult uitatele timpuri, pe când omul se studia pe el însuși ca să poată înțelege natura, s-a observat că eficiența fizică și intelectuală a unei persoane are un ciclu de aproximativ 7 zile. Să ținem cont, totuși, că natura nu este definită de ceas sau de calendar. Aceste instrumente sunt încercarea omului de a monitoriza mai ușor aceste cicuri, doar că în decursul istoriei diferite influențe egoice au modificat intenția inițială. Noi, va trebui să observăm natura și să ne refacem ceasul sau calendarul. Astfel, luna începe atunci când pe cer avem Lună Nouă și tot atunci este și prima zi de luni din lună.
Ținând cont de acest aspect, randamentul nostru maxim va fi în zilele de miercuri și joi, iar cel minim în zilele de sâmbătă, duminică și luni. Lucrând prea mult, în zilele cu randament minim, vom forța funcționarea unor glande endocrine și de aici pot apărea accidente în muncă sau perturbări fiziologice. Altfel spus, nu ne va pedepsi nimeni că lucrăm duminica, doar noi inșine, pentru că nu ne înțelegem.

Bioritmul lunar. Are o durată de aproximativ 28 de zile și este dependent de rotația Lunii în jurul Pământului. În această perioadă există schimbări ale capacității fizice, emoționale și intelectuale. Repet, prima zi a lunii începe odată cu Lună Nouă, astfel ciclul fizic are o perioadă de 23 de zile, în care doar primele 11-12 zile, în care Luna este în creștere, sunt caracteristice performanțelor maxime. Acest principiu îl știau și bunicii noștri la țară, când plantau în grădină. Știau că planta are șanse mult mai mari să încolțească sau să se prindă dacă este sădită când Luna este în creștere. Ciclul emoțional are o durată de 28 de zile, în care etapa pozitivă, caracteristică prin optimism, tonicitate, înflăcărare, bună dispoziție, curaj, bucurie, tenacitate, stăruință, înțelegere etc. durează circa 14 zile, de regulă în mijlocul lunii, când Luna trece prin faza de Lună Plină. Ciclul intelectual ține 33 de zile, în care perioada de randament maxim, asociată stărilor de creativitate, memorizare, imaginație, meditație, spiritualitate reprezintă 16-17 zile, în ultimele zile ale lunii, când astrul este în descreștere. Nerespectarea acestor cicluri lunare conduce la accentuarea stresului, a disconfortului și chiar la boli.

Tot aici trebuie amintit, încă o dată, ciclul menstrual, căruia îi corespunde o variație a hormonilor hipotalamici și hipofizari, care la rândul lor determină ciclul hormonilor estrogeni, a foliculinei, progesteronului și a hormonului luteinizant. Orice perturbare a secreției acestor hormoni poate genera o serie de afecțiuni grave (chist ovarian, fibrom uterin, nodul mamar, imunodeficiențe, cancer etc.).

Atenție! Toate aceste cicluri naturale comunică cu organismul uman prin anumite glande cheie. Cea mai importantă este glanda hipofiză sau pineală. Afectarea ei prin substanțe speciale (iod, fluor, unii aditivi alimentari) conduce la dereglarea funcționării organelor și a bioenergiei în general.

Bioritmul anual. Se mai numește și circanual și corespunde rotației Pământului în jurul Soarelui. Aici ritmicitatea rezultă mai ales din adaptarea organismului la periodicitatea anotimpurilor. S-a observat, de exemplu, că ritmul cardiac este mai frecvent vara și mai scăzut iarna, temperatura corpului este mai ridicată vara și mai scăzută iarna, eliminarea apei, a sodiului și a potasiului este maximă între orele 8-12 toamna și între orele 16-20 primăvara, perioada de decese maximă este: pentru boli cardio-vasculare în lunile februarie-martie; pentru cancer, decembrie-ianuarie; pentru boli infecțioase, toamna și iarna; pentru ulcer și reumatism, primăvara și toamna. Primăvara sunt mai frecvente asteniile și afecțiunile hepatobiliare; vara, bolile cardiovasculare, neuropsihice și enteritele; toamna, afecțiunile stomacului, plămânilor, colitele și diabetul; iarna, cele renale, urinare, genitate și reumatismele. Explicația este că energia cosmică și telurică dar și factorii meteorologici (vânt, căldură, umiditate, frig etc.) ne influențează viața și de multe ori, într-un mod negativ. Spre exemplu vânturile calde, încărcate cu ioni pozitivi (Foehn, Simun, Mistral) induc la mulți oameni stări iritative, depresive și tulburări psihice. Activitatea fizică are randament maxim primăvara și vara, iar cea intelectuală toamna și iarna.

Un alt aspect important, ca o aluzie făcută la cei care spun că nu cred în zodii, periodicitățile circanuale se manifestă diferit și în funcție de ziua în care ne-am născut. Vom avea grijă, deci, să fortificăm organismul prin cure de detoxifiere, vitaminizare și remineralizare cu 1-2 luni înainte și după împlinirea a jumătate de an de la data nașterii noastre, pentru că în această perioadă de timp suntem în faza energetică minimă al bioritmului circanual și ca atare, mai expuși bolilor. Sunt perfect de acord să nu crezi în ceea ce-ți spune Neti la ora de astrologie, dar ar fi complet pueril sa tratezi cu indiferență influența corpurilor cerești asupra calității vieții.

Bioritmul multianual. Depinde în special de ciclurile cosmice multianuale. S-a constatat de exemplu că rata de îmbolnăvire este mai mare, iar unele boli (cardio- și cerebrovasculare, precum și cele nervoase și hepatobiliare) se agravează în intervalele de timp când Soarele are activitate maximă, în perioadele cu explozii solare, cu furtuni magnetice și cu eclipse. Înțelegând și respectând toate aceste bioritmicități, ne putem eficientiza activitatea, sănătatea și succesul general.

Ca să închei într-o formă filozofică, în timpurile în care trăim, omul confruntă cea mai grea etapa din evoluția sa. Animalele nu înțeleg legile naturii, dar le respectă ca pe axiome și sunt sfinte pentru ele, însă omul nici nu le înțelege, nici nu le respectă. Cred că aceasta este explicația scenei biblice cu mărul din Grădina Edenului. Ne-am aventurat să cunoaștem Creația dar ne-am pierdut pe traseu și astfel am fost excluși din armonia ei.

Bibliografie:

Paracelsus T. Ph. – Misterele supreme ale naturii, Editura Herald
Paracelsus T. Ph. – Ars alchimica, Editura Herald
Paracelsus T. Ph. – Opus Paramirum, Editura Herald
Bardon F. – Initiation into Hermetics, Editura Merkur Publishing
Ene F.V. – Să ne tratăm singuri. GHID DE TERAPIE NATURISTĂ, Editura ALL, București 2004
Dr. Hiromi Shinya – Enzima Miracol, Editura Lifestyle Publishing, București 2013
Co Stephen, Robins B. Eric – Mâinile tale te pot vindeca, Editura Polirom, Iași 2003
Hogan Kevin, LaBay Mary Lee – Puterea minții. Hipnoza și autohipnoza, Editura Antet, 2006.

Eliminarea emoțiilor negative și a tulburărilor funcționale cu ajutorul conștientizării de sine

Fiindcă nimic din corpul nostru nu este independent și pentru că noi ca entități funcționăm ca un întreg unitar: trup, minte și energie informațională, sau oricum doriți voi să numiți această a treia parte (spirit, corp energetic etc.), va trebui, așa cum am vorbit aproape în fiecare articol de-al meu, să ne tratam ca un întreg. Nicio afecțiune nu se manifestă doar asupra unui organ în parte, ci dezechilibrul este pretutindeni în noi. Înainte de a descrie o puternică tehnică de auto-diagnosticare, voi trece în revistă câteva noțiuni de bază, pentru a înțelege cu ce lucrăm noi și care este mecanismul de funcționare.

În primul rând trebuie să înțelegeți și să o considerați lege, pentru că este demonstrată inlcusiv fizic, că orice afecțiune se manifesta mai întâi asupra elementelor subtile din corpul nostru. Elementele subtile din corpul nostru, după cum spune și numele, sunt acele subansamble care sunt mai puțin dense decât materia, adică energia. Înainte de toate, noi suntem energie (Energia = masa materiei * viteza luminii la pătrat – Teoria relativității, Albert Einstein), deci este perfect normal ca orice să se manifeste mai întâi la nivel energetic.

În al doilea rând, orice emoție, gând, sentiment, stare de spirit, nu este nimic altceva decât o formă de energie pură. Toate acestea se unesc în decursul vieții și formează corpul nostru energetic, care este oglinda corpului fizic. „Ești ceea ce gândești” – o expresie foarte adevărată.

Suntem dotați cu subconștient, un fel de centru de comandă și control care funcționeză indiferent de voința noastră. Orice emoție negativă sau gând negativ va fi preluat de subconștient și înmagazinat, sub formă de energie, într-un organ al corpului. În acest moment corpul nostru fizic încă nu prezintă niciun simptom de boală, însă, într-un timp relativ scurt se va produce inevitabilul. Aceste afecțiuni nu vor putea fi tratate de medicina convențională, ele vor fi numite tulburări funcționale și întreg „tratamentul” va consta în calmante sau amelioratoare de simptome. Dacă vom reuși să înțelegem subconștientul, să ne înțelegem, atunci vom aduce numeroase ajustări de programare în acest centru, iar tulburările fucționale vor dispărea cu totul. Va fi ca o minune. Exercițiul pe care îl prezint mai jos ne va ajuta să realizăm acest lucru.

Mai întâi, pentru a crea o legătură conștientă cu subconștientul, va trebui să învățăm să ne relaxăm. Majoritatea persoanelor din societatea actuală nu știu cum să se relaxeze. Mintea lor este mai tot timpul bombardată de gânduri, de multe ori chiar materializate în acțiuni fizice. Nici măcar în somn nu se relaxează. Aceste persoane vor fi tot timpul la un pas de boală.

Exercițiu

Ne vom alege un moment în care nu suntem presați de timp sau deranjați. Știu că majoritatea vor spune că nu există așa ceva în viața lor. Copii, serviciu, mâncare, cumpărături, soacră, mamă etc. Ei bine, gândiți-vă doar că toate acestea sunt lucruri care vă exteriorizează spiritul. Veți trăi tot timpul, metaforic vorbind, la serviciu, la cumpărături, lângă soacră și foarte puțin cu voi înșivă. Când ați uitat de voi înșivă, v-ați terminat și viața. Obișnuindu-vă așa, atunci când copiii vor crește și vor pleca, când soacra și mama vor muri, când nu ma ai pentru ce să mai faci atâtea cumpărături și când ieșiti într-un final la pensie, veți realiza că nu mai aveți pentru ce trăi, pentru că nu vă mai găsiți un scop anume. Dar un om înțelept nu-și caută scopul în lucruri atât de materiale, ci se va îndrepta spre idealuri superioare, acolo unde, doar prin echilibru se va putea ajunge. Priviți-vă viața și modul în care trăiți. Dacă este atât de corect pentru voi, atunci de ce totuși vă îmbolnăviți, de ce în ciuda eforturilor făcute copiii voștri primesc o educație eronată și de multe ori vă dezamăgesc, de ce vă certați cu frații și surorile, de ce vă înșelați între voi și multe altele. Întrebați-vă și veți avea multe surprize atunci când veți primi răspunsurile.

 1. Așează-te într-un scaun confortabil, de preferat unul care să ne susțină și capul. În cameră ar trebui să domine o atmosferă obscură, eventual poți arde uleiuri esențiale de lavandă sau rozmarin pentru o aromă placută în aer. Totuși, încearcă să nu fii prea relaxat, iar camera să nu fie prea întunecată, pentru că este foarte probabil să adormi, ceea ce nu e scopul nostru.

2. Închide ochii pentru a te relaxa mai departe. Ține gura închisă dar lasă maxilarul inferior relaxat și limba sa fie lipită de cerul gurii. Respiră apoi de opt ori. Fă-o încet și trage aerul, fără zgomot, cât mai adânc în plămâni. Să simți cum ți se umflă abdomenul. Este aceeași repirație ca și atunci când caști.

3. Este mai ușor să intri în legătură cu subconștientul dacă el este relaxat și este mai ușor să-ți relaxezi mintea dacă ai corpul relaxat. Așa că vei începe să-ți relaxezi treptat corpul. Vei începe de la degetele de la picioare spre cap, spunându-ți în minte foarte încet și subtil: „(Partea respectivă a corpului) este pe deplin relaxată”. Simte ca și cum ai respira prin acea parte a corpului. Inspiră și expiră în acea parte apoi treci mai departe. Simte cum în urmă nu rămâne nicio tensiune, nici o încordare. Totul este moale și relaxat. Iata o ordine de relaxare fizică pe care o poți încerca:

  1. Piciorul drept împreună cu degetele
  2. Genunchiul drept, porțiunea piciorului de sub genunchi
  3. Coapsa dreaptă
  4. Piciorul stâng împreună cu degetele
  5. Genunchiul stâng, porțiunea piciorului de sub genunchi
  6. Coapsa stângă
  7. Șolduri, pelvis și fese
  8. Partea din față a abdomenului
  9. Pieptul
  10. Zona lombară
  11. Coloana vertebrală
  12. Partea toracică a spatelui
  13. Mâna dreaptă
  14. Încheietura mâinii și antebrațul drept
  15. Cotul și brațul drept
  16. Mâna stângă
  17. Încheietura mâinii și antebrațul stâng
  18. Cotul și brațul stâng
  19. Gâtul și laringele
  20. Maxilarul inferior
  21. Fața
  22. Capul

Veți observa cu uimire că dacă suferiți de vreo durere, doar prin această simplă relaxare se vor diminua din simptome.

4. În starea de liniște observă ce anume simți și în ce parte a corpului. Respiră liniștit și fără zgomot. Conștientizează-ți tot corpul. Nu încerca să conștientizezi doar o anumită parte a corpului. În caz că mintea este atrasă de o anumită zonă, nu-i nimic. Nu începe însă să te forțezi să conștientizezi piciorul stâng sau capul. Ia-o ca pe o scanare a întregului corp. Observă orice senzație sau impresie care apare pe măsură ce devii conștient de corpul tău. Acordă aproximativ 5 minute acestei scanări generale.

5. În continuare, dacă suferi de vreo durere sau de o afecțiune anume, conștientizează zona sau durearea respectivă. Dacă te doare capul, simte toate sentimentele pe care ți le provoacă durerea de cap. Dacă te doare burta, spatele sau suferi de anumite dureri emoționale, concentrează-te pe zonele respective. Conștientizează cât mai profund zona sau durearea respectivă.

6. Fii liniștit și observă ceea ce simți. Relaxat, conștientizează orice senzație sau sentiment care apare. Să ai tot timpul încredere în ceea ce simți. Niciodată nu vei fi înșelat. Nu fi critic cu tine însuți. Nu e momentul să te judeci pentru ce simți și nu trage concluzii asupra motivului pentru care simți anumite lucruri.

7. Dacă împotrivirea îți sporește sau simți o neliniște accentuată, e doar subconștientul tău, care încearcă să-ți comunice. Te cufunzi într-o zonă unde nu ai mai fost demult sau deloc în viața ta. Subconștientul a îngropat acolo niște emoții negative. Dacă nu devine inconfortabil, concentrează-ți atenția pe acea zonă. Fii una cu senzația. Fii cu adevărat conștient de ea. Respiră în continuare liniștit și profund. Daca te simti prea inconfortabil atunci poți înceta și vei relua ședința altă dată.

8. Dacă te concentrezi pe o emoție negativă și ești în stare să rămâi cu ea, ar trebui să descoperi cum ea trece sau își pierde din intensitate într-un timp scurt. În acest moment poate fi înlăturată definitiv și automat va surveni și vindecarea sau doar temporar, dar repetând ședința vei fi mult mai obișnuit cu acea zonă. Astfel vei obține o perioadă mai lungă de relaxare, iar în final vei stoarce emoția negativă de energie în totalitate și o vei înlătura din corpul tău energetic.

9. La încheierea ședinței, mulțumește subconștientului pentru ajutor, deschide ochii și întinde-te puțin înainte de a te ridica, la fel ca atunci când te trezești dimineața.

Program de dimineata

Spunea cineva ca succesul e o stare de spirit si nu tine de noroc sau soarta. Mare dreptate avea. Acum, nu ca mi-as permite, dar vreau sa-l completez si sa spun ca starea noastra de spirit incepe inca de dimineata, iar felul in care imi pregatesc dimineata imi influenteaza intreaga mea activitate care va urma in ziua respectiva. Poate va intrebati ce legatura are starea de spirit cu sanatatea sau cu succesul. Paracelsus spunea ca supararea ucide iar fericirea vindeca boli incurabile. Nu exista borduri intre lucruri, toate sunt interconectate si toate au la baza o matrice informationala. Modificand aceasta matrice se vor modifica inclusiv aspectele fizice ale acestor lucruri. Nu este deloc complicat, chiar daca pare, noi suntem ignoranti.

Acestea fiind spuse, as dori sa va prezint un mic, dar important impuls de dimineata. Este un program care rapeste 30 de minute dar ofera 23 de ore si 30 de minute de stare de spirit buna. Sunt impletite cateva activitati fizice cu altele psihice astfel:

Dis de dimineata (preferabil e sa profitam de intreaga zi lumina), inainte sa ne ridicam din pat, contemplam cateva minute (3-5 minute) la defectul pe care doresc sa-l inlatur si la calitatea pe care doresc sa o perfectionez. Dupa aceasta ne ridicam, ne dezbracam si cu ajutorul unei perii pentru corp confectionata din peri naturali, ne vom peria pe uscat intregul corp, mai putin fata si gatul. Pentru picioare si maini vom folosi doar un sens de periat, de la extremitati spre trunchi, favorizand circulatia sangelui inspre inima. In zona abdomenului, pieptului si spatelui ne vom peria circular, in sens orar. Pentru fata si gat vom folosi o perie naturala pentru copii sau special pentru fata (este mult mai fina). Se vor peria tot circular. Nu exagerati cu acest proces, zece minute sunt suficiente, iar eficienta maxima este atinsa daca pielea se inroseste usor si intregul corp este placut incalzit.

        perie corp                                fata

Urmatorul pas este dusul rece. Imediat dupa ce am terminat periatul, cat timp pielea este inca incalzita, vom face un dus rece, incepand cu un picior, continuand cu celalalt, apoi ne asezam pe vine si udam fata, pieptul, spatele si membrele. Este foarte important ca intreaga operatiune sa nu dureze mai mult de cateva secunde (20-30). In caz contrar corpul se raceste prea mult si ne expunem imbolnavirii. Nu udati capul si nu are sens sa folositi sapun. Insistati putin mai mult doar pe zonele predispuse transpiratiei si murdariei.

Imediat ce am oprit apa, luam un prosop aspru (ideal ar fi de in) si ne stergem apasat pana ne incalzim din nou.

Dupa ce ne-am imbracat urmeaza o parte extrem de importanta la care multi o sa intampine dificultati. Aceasta etapa se numeste introspectie. In mod normal nu conteaza ce forma de introspectie abordam (rugaciune, meditatie, focalizare etc.), toate conduc la acelasi rezultat, doar timpul pana la el difera. Va recomand ceva mai putin complicat: urmarirea gandurilor.

Ne vom aseza intr-un loc confortabil, fotoliu, scaun, dar nu va intindeti in pat, exista posibilitatea sa adormiti iarasi. Timp de cateva minute (10 minute) incercam sa ne ascultam, sa urmarim si sa retinem fiecare gand care ne trece prin minte. Sa fie totul ca un fir narativ pe care il cunoastem. Daca ar fi sa scriem apoi totul pe hartie, sa fim capabili sa ne amintim fiecare amanunt. Mai exact, in timpul exercitiului sa nu uitam de noi.

Vom finaliza acest program de dimineata cu o activitate fizica simpla. Nu are importanta ce vom face, scopul fiind acela de a creste pulsul inimii peste mediu. Recomand cateva genoflexiuni (10-20).

As vrea la final sa va explic ce rost are fiecare etapa in parte. Imediat ce ne trezim, subconstientul nostru este mult mai usor de accesat decat in timpul zilei. Astfel, contemplarea inainte sa ma ridic din pat poate scrie in subconstient ceea ce avem noi nevoie.

Periatul corpului inlatura pielea moarta, lasand cale libera transpiratiei si toxinelor incluse in ea. Usuram in acest mod munca rinichilor. Excitarea capilarelor de la nivelul dermei prin periat, imbunatateste circulatia sangelui, hranind si oxigenand optim pielea. Cum am mai spus, pielea este cel mai mare organ al corpului si cu un rol esential in starea de sanatate: functia de protectie fata de factorii externi.

Dusul de dimineata este ca o explozie pentru intreaga activitate din organismul nostru. Toate se trezesc din acest moment. Metabolismul va arde mai repede caloriile iar starea noastra de spirit se va modifica radical. Activitatea cerebrala se va intensifica.

Introspectia ar trebui sa fie unul dintre cele mai importante exercitii din viata unui om. Cu ajutorul ei vom reusi sa ne ascultam, sa ne cunoastem si sa trecem dincolo de limitele noastre. Fara aceste lucruri nu avem cum sa fim fericiti, sanatosi si plini de succes. Multi oameni desavarsesc anumite forme de introspectie fara sa realizeze, datorita educatiei primite si drept urmare au parte de o viata extraordinara.

Exercitiul fizic dis de dimineata este un stimulent puternic al sistemului nervos si nu numai. Vom avea un puls stabil intreaga zi si din acest motiv nu ne va mai trebui cafea sau alte asemenea. Incercati cu incredere!

Diagnosticarea afectiunilor urmarind excretiile fiziologice

Excretiile fiziologice (urina, scaune, transpirarie) sunt deasemenea un pachet de informatii pretioase in punerea unui diagnostic. Prezint mai jos cateva caracteristici ale acestora:

Urina

  • Mictiuni dese si reduse ca volum: pneumonii;
  • Urina cu miros de mere stricate, de acetona: diabet;
  • Urina clara si abundenta: colite;
  • Mictiuni rare cu urina galbena-rosiatica, putin abundenta: pancreatite;
  • Urina intunecata, asemanatoare cu iodul: hepatita virala;
  • Urina portocalie-verzuie: afectiuni hepatobiliare;
  • Mictiuni mai ales in timpul noptii cu urina tulbure si rosiatica: boli de rinichi;
  • Mictiuni dese, cu dificultati la urinat si cu urina tulbure si fierbinte: cistite.

Scaunele

  • Cleioase cu aspect de albus de ou: indigestii;
  • Moi, nelegate de culoare galben inchisa: colite de fermentatie;
  • Diareice, lichide si reci: colite de putrefactie;
  • Diareice, moi, pastoase, macerate si decolorate: pancreatite;
  • Diareice, cu alimente nedigerate: boli de stomac;
  • Dure si uscate: boli renale;
  • Negre cu aspect de zat de cafea (malena): ulcere gastrice deschise (hemoragii ale aparatului digestiv);
  • Decolorate: hepatita virala.

Transpiratia

  • Sudori fierbinti: afectiuni pulmonare si ale cailor respiratorii;
  • Sudori reci, cleioase: pancreatite acute.

Diagnosticarea afectiunilor urmarind aspectul gurii si elementelor ei

Pe vremuri, cand se comercializau sclavi, cei priceputi aveau un criteriu important in cumpararea lor. O dantura sanatoasa nu numai ca le arata cu ce au fost hraniti si cat de bine au fost tratati, ci dezvaluiau si afectiunile curente. Astfel, cariile dentare care apar subit, chiar daca igiena bucala este corespunzatoare, sunt fara dar si poate unul dintre efectele unui suferinte. Exista studii complexe pe aceasta tema, insa voi prezenta pe scurt ce indica aceste carii.

dentitie

Maxilarul superior:

  • Carii ale incisivilor: boli cardiovasculare;
  • Carii ale caninilor: afectiuni pulmonare si ale cailor resperatorii;
  • Carii ale premolarilor: afectiuni ale sistemului nervos si endocrin;
  • Carii ale molarilor: boli de stomac, hepatobiliare si endocrine.

Maxilarul inferior:

  • Carii ale incisivilor: afectiuni genitale;
  • Carii ale caninilor: afectiuni renale;
  • Carii ale premolarilor: boli ale intestinelor gros si subtire;
  • Carii ale molarilor: afectiuni hepatobiliare, endocrine si ale splinei.

Limba este si ea unul dintre elementele cheie in diagnosticare. Astfel, culoarea, aspectul si depozitele de pe aceasta sunt influentate de starea noastra de sanatate.

limba

  • O limba rosie si indurata pe toata suprafata: posibilitatea unui accident vascular cerebral;
  • Limba rosie, tumefiata si indurata la baza: boli cardiovasculare;
  • Rosie inchisa: afectiuni intestinale;
  • Rosie inchisa spre violet cu depozite umede: probleme cardiace sau pulmonare (oxigenarea deficitara a sangelui);
  • Rosie-deschisa: boli infectioase;
  • Roz-pala anemie;
  • Rosiatica si uscata: afectiuni gastrice;
  • Alburie si excesiv de umeda cu depozite galben unsuroase: afectiuni ale pancreasului si splinei;
  • Galbena cu depozite verzui: afectiuni hepatobiliare;
  • Galbena si uscata: afectiuni pulmonare;
  • Purpurie cu puncte sau pete violet: boala cronica;
  • Alburie si subtiata: enterite si colite;
  • Purpurie cu depozite alburii: candidoza;
  • Purpurie cu depozite galbui:

In acelasi timp, mirosul gurii nu trebuie pus pe seama unei normalitati. Gura unui organism sanatos are un miros placut, nicidecum un miros de putred, de acru sau de acetona. In mod normal, dupa ce a fost servita masa si clatita gura cu putina apa, pH-ul salivei ar trebui sa se normalizeze si sa se incadreze undeva in zona neutra (6,5-7), astfel va aparea doar un miros placut de umed. Mai jos fac legatura intre diferitele afectiuni si mirosul gurii:

  • Miros de mere stricate sau acetona: diabet;
  • Miros de peste: afectiuni digestive (consumul excesiv de alimente procesate);
  • Miros de amoniac: ciroza hepatica;
  • Miros de urina: exces de proteina animala (nivel crescut de uree in sange);
  • Miros de ridichi: afectiuni hepatice;
  • Miros intepator, puternic de mere verzi: alcoolism cronic;
  • Miros fetid de materii fecale: boli intestinale, paraziti intestinali, constipatie cronica.

Diagnosticarea afectiunilor urmarind aspectul tenului

Acesta tehnica de diagnosticare este complementara la urmarirea aspectului pielii despre care am scris mai sus. Indiciile care apar asupra tenului intaresc concluzionarea unui diagnostic corect, astfel:

  • Un aspect ridat, dezhidratat, cu tegumente groase de culoare bruna: tulburari renale;
  • Un aspect ridat, uscat, cu reflexii palide: afectiuni ale stomacului, ulcer gastric;
  • Un aspect ridat, uscat cu tenta cafenie: intoxicatie data de un tabagism cronic;
  • Un aspect albicios, palid: anemie, afectiuni pulmonare;
  • Un aspect galbui, umflat: afectiuni ale splinei si pancreasului;
  • Un aspect rosu-aprins/albastra-vinetie: Afectiuni cardiovasculare, boli maligne.

Ridurile vorbesc si ele despre afectiuni si excese, astfel:

  • Ridurile orizontale pe frunte: afectiuni ale sistemului nervos;
  • Riduri incrucisate pe frunte: exces alimentar;
  • Riduri verticale la radacina nasului: exces in alimentatia de origine animala.

Alte indicii ale elementelor fetei sunt:

  • Urechi rosii: boli de rinichi si circulatorii;
  • Urechi uscate cu aspect prafuit: boli ale sistemului osos;
  • Sant orizontal pe lobul inferior al urechii: boli cardiovasculare;
  • Nas rosu: boli cardiovasculare;
  • Cearcane albastrui: boli cardiacice si pulmonare;
  • Cearcane cenusii: anemie sau afectiuni ale sistemului imunitar;
  • Cearcane rosii: boli cardiovasculare (hipertensiune);
  • Pungi sub ochi: retentie de apa ca urmare a excesului de sare sau tabagism cronic;
  • Buze excesiv de rosii: afectiuni ale splinei si pancreasului;
  • Buze uscate, vinete: afectiuni gastrice, colite;
  • Buza superioara umflata: boli de stomac;
  • Buza inferioara umflata: afectiuni intestinale;
  • Barbie umflata: boli de rinichi.

Diagnosticarea afectiunilor urmarind aspectul pielii

Orice boala oricat de mica si nesemnificativa ar fi ea, imbolnaveste intregul corp, nu doar organul afectat. Boala este un dezechilibru general, la fel cum sanatatea este o armonie a tuturor elementelor si microelementelor. De aceea o afectiune va actiona de fiecare data in intregul “ansamblu” uman, fara sa ezite vreo particica. Respectand aceasta lege naturala, vom urmari anumite organe cu intindere mare sau care sunt usor de monitorizat pentru a le “citi” si identifica boala.

Pielea este cel mai mare organ al corpului, fiind ca o harta a conditiei de sanatate a organismului. Din vechi timpuri, la multe culturi, urmarirea aspectului pielii impreuna cu alte simptome au fost indicii pretioase in punerea unui diagnostic. Se va urmari atent in principal culoarea, aspectul si consistenta pielii astfel:

Culoarea (mai ales a tenului):

Rosie aprinsa: boli cardiovasculare;
Alb-bruna (cafenie): afectiuni ale rinichilor si cailor urinare, bola Addison;
Galben-verzuie (icterica, inclusiv la nivelul albului ochilor): boli hepato-biliare;
Albicioasa (palida): anemie, afectiuni pulmonare;
Albastra-vinetie (cianozica): boli maligne (cancer), afectiuni cardiacice;
Galbuie: afectiuni ale splinei si pancreasului.

Aspectul:

Uscata: tulburari endocrine, nervoase, de circulatie, gastrice si pulmonare;
Hiperhidrata: afectiuni renale, hepatobiliare si cardiovasculare;
Seboreica: tulburari endocrine, neuropsihice, intestinale si lipsa vitaminelor A si E;
Pletorica (groasa, carnoasa, cu pori dilatati): afectiuni hepato-biliare, metabolice si ale pancreasului;
Cuperozica (rosiatica cu vinisoare): tulburari nervoase, endocrine, digestive si de circulatie sangvina;
Casectica (subtire, uscata, palida): anemii si tulburari endocrine.

Consistenta:

In functie de organul afectat, organismul se axeaza pe acea zona, facand depozite de substante nutritive pentru a eficientiza timpul de transport si energia consumata. Astfel, zonele de electie (depunere) a celulitei ne pot indica locul unde exista o problema.

Zona anterioara a corpului:

• Gat si umeri: afectiuni ale sistemului nervos central;
• Torace si axila stanga: afectiuni cardiovasculare ale splinei si pancreasului;
• Torace si axila dreapta: afectiuni hepatobiliare si gastrice;
• Abdoment: boli digestive;
• Solduri si coapse: disfunctii endocrine;
• Genunchi si glezne: afectiuni ale rinichilor si cailor urinare.

Zona posterioara a corpului:

• Ceafa (“ceafa lata”): afectiuni ale sistemului nervos central;
• Partea stanga a spatelui: afectiuni cardiovasculare ale splinei si pancreasului;
• Partea dreapta a spatelui: afectiuni hepatobiliare si gastrice;
• Zona dorsala: afectiuni renale;
• Regiunea sacrala: disfunctionalitati ale aparatului urogenital;
• Fese: tulburari endocrine si circulatorii.

Principii de autodiagnosticare

Am vorbit in articolele anterioare despre eliminarea factorilor perturbatori si nocivi din viata noastra (citiți aici), iar telul acestor cuvinte a fost doar propulsarea noastra pana aici. Chiar daca ma repet, ma bucur ca am ocazia acum sa spun inca o data ca fara inlaturarea viciilor, a substantelor periculoase si a informatiilor nefolositoare, nu vom putea niciodata sa ne atingem adevaratul nostru potential. Urasc expresiile “oricum o sa mor” sau “cat parca o sa traiesc” sau “mai degraba traiesc putin dar la maximum”. Consider ca sunt doar niste vorbe in van, iar cei care le folosesc sunt in realitate niste oameni slabi, frustrati si cu multe degradari ale subconstientului. Scopul nostru nu este sa traim o mie de ani sau sa ne ferim tot timpul de moarte. O sa gandim mult mai nobil si ne vom identifica misiunea pe acest pamant printr-un stil de viata independent, cu un set de valori superior. Boala, materialismul, fobiile, excesele, autolimitarile, dezechilibrul sentimental ne fac dependenti si ne impiedica sa ne descoperim pe noi insine. Prin urmare, niciodata nu ne vom putea numi fiinte libere. Deci scopul nostru este acela de a gandi sanatos, de a fi echilibrati si ponderati, de a ne intelege si ulterior de a intelege tot ce este in jurul nostru. Nu vom putea ajunge nicicum pana aici daca nu incepem mai intai cu temelia, cu lucrurile fizice, cele mai primitive si mai simple.

Avand convingerea ca ati inteles de ce trebuie sa avem grija de alimentatia noastra, voi continua cu prezentarea catorva principii de autodiagnosticare a afectiunilor, fie ele fizice sau psihice. Dar mai intai doresc sa specific un lucru important. In cazul afectiunilor fizice, nu este suficient doar o ascultare interioara a noastra. Va fi necesar si o cunoastere a unor tehnici de analiza a elementelor corpului nostru, cum ar fi: analiza irisului ochiului (iridoscopie), analiza limbii, a unghiilor, a pielii ș.a. Vom vorbi mai pe larg despre fiecare in parte. In privinta afectiunilor psihice, este putin mai simplu din punct de vedere al cantitatii de informatie necesara. O ascultare interioara si un jurnal adecvat completat cu o interpretare a viselor, pot fi suficiente pentru un diagnostic corect. Vom trata inclusiv fobiile, slabiciunile, pasiunile extreme si sentimentele incontrolabile. Toate duc la afectiuni psihice si fizice. Pe langa acestea, ne vom identifica slabiciunile noastre genetice si vom invata sa ne protejam suplimentar. Mai multe informații puteți găsi în categoria Diagnosticarea afecțiunilor si in articolul acesta.

Citiți mai departe următoarele principii de autodiagnosticare.

Diagnosticarea afecțiunilor urmărind aspectul pielii.

Diagnosticarea afecțiunilor urmărind aspectul tenului.

Diagnosticarea afecțiunilor urmărind aspectul gurii și elementelor ei.

Diagnosticarea afecțiunilor urmărind excrețiile fiziologice.