Chimioterapia și Permeabilitatea Vaselor de Sânge: O Legătură cu Metastazarea?

În lupta împotriva cancerului, chimioterapia este una dintre cele mai utilizate metode de tratament. Acesta implică utilizarea unor agenți chimici care distrug celulele canceroase sau le împiedică să se dividă și să se răspândească. Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că chimioterapia poate avea și efecte adverse neașteptate asupra vaselor de sânge, crescând riscul de metastazare. Unul dintre mecanismele prin care acest lucru se poate întâmpla este creșterea permeabilității vaselor de sânge, care facilitează migrarea celulelor canceroase către alte părți ale corpului.

Cum afectează chimioterapia vasele de sânge?

Vasele de sânge din corp sunt protejate de un strat de celule endoteliale care controlează ce substanțe pot trece din sânge în țesuturi. Într-un sistem sănătos, această barieră este strict reglementată, prevenind scurgerea necontrolată de fluide și celule, inclusiv a celulelor tumorale. Totuși, chimioterapia poate afecta integritatea acestei bariere, determinând o creștere a permeabilității vasculare.

Această modificare apare din cauza efectelor secundare ale chimioterapiei, care poate provoca inflamații și leziuni la nivelul endoteliului. În prezența unei permeabilități crescute, celulele canceroase care au reușit să pătrundă în vasele de sânge au mai multe șanse să migreze și să colonizeze alte organe, declanșând procesul de metastazare.

Efectul chimioterapiei asupra micro-mediului tumoral

Pe lângă afectarea vaselor de sânge, chimioterapia poate modifica și micro-mediul tumoral. Inflamația indusă de tratament poate genera semnale care stimulează creșterea de noi vase de sânge (angiogeneză), contribuind la o vascularizație mai fragilă și disfuncțională. Aceste vase anormale nu doar că permit celulelor canceroase să intre mai ușor în circulația sanguină, dar oferă și o cale de evadare către alte părți ale corpului.

În mod paradoxal, deși chimioterapia este concepută să reducă dimensiunea tumorilor primare și să inhibe creșterea cancerului, există riscul ca, prin creșterea permeabilității vasculare și modificarea micro-mediului tumoral, aceasta să creeze condiții favorabile pentru metastaze.

Cercetări și soluții viitoare

Aceste descoperiri au stimulat cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care chimioterapia afectează vasele de sânge și pentru a dezvolta soluții care să prevină aceste efecte secundare nedorite. Una dintre strategiile propuse este combinarea chimioterapiei cu medicamente care întăresc bariera endotelială sau care inhibă angiogeneza, precum inhibitorii de VEGF (factorul de creștere endotelial vascular). De asemenea, unele studii sugerează că intervalele dintre ciclurile de chimioterapie și dozarea adecvată ar putea reduce riscul de creștere a permeabilității vasculare.

Totodată, cercetătorii investighează metode de „normalizare” a vaselor de sânge tumorale prin utilizarea de terapii țintite, care să împiedice dezvoltarea vaselor anormale. Scopul este acela de a păstra eficacitatea tratamentului chimioterapic fără a crește riscul de metastazare.

Concluzie

Deși chimioterapia rămâne una dintre cele mai utilizate arme împotriva cancerului, efectele sale asupra permeabilității vaselor de sânge și riscul de metastazare trebuie luate în considerare în planificarea tratamentului. Prin dezvoltarea de terapii combinate și îmbunătățirea înțelegerii mecanismelor care reglează permeabilitatea vasculară, medicina oncologică poate continua să progreseze, oferind pacienților soluții mai sigure și mai eficiente. Totuși, există și o soluție aproape lipsită de riscuri care poate aduce o stare generală de sănătate și implicit să trateze cancerul. Această soluție este la îndemâna oricui, însă necesită consecvență și doriță de schimbare. Nu subestimați niciodată puterea alimentației și a stilului de viață!

Surse bibliografice:

1. Weis, S. M., & Cheresh, D. A. (2011). Tumor angiogenesis: molecular pathways and therapeutic targets. Nature Medicine, 17(11), 1359-1370.
2. Carmeliet, P., & Jain, R. K. (2011). Molecular mechanisms and clinical applications of angiogenesis. Nature, 473(7347), 298-307.
3. Harney, A. S., & Karagiannis, G. S. (2016). The role of the tumor microenvironment in regulating metastasis. Nature Reviews Cancer, 16(3), 185-199.

Cancerul. Adevărul

Se vorbește mult în ultima vreme despre acestă boală, dar din păcate informațiile sunt deficitare sau cel puțin asta arată societatea. Am citit acum ceva timp cartea „Moartea lui Ivan Ilici” de Lev Tolstoi și mi-am întărit ideea cum că boala nu este nimic altceva decât un dezechilibru în stilul de viață. Cancerul este un ansamblu complex de dezechilibre, factori declanșatori și condiții propice. Practic, ultimul efect al tuturor cauzelor acumulate în decursul vieții este această boală.

Din scrierile lui Paracelsus am tras concluzia că acum câteva sute de ani cancerul era foarte rar întâlnit în cadrul populației de rând, dar relativ frecvent la clasele nobile, împreună cu alte afecțiuni cum ar fi guta, reumatismul și bolile autoimune. Oare care este misterul? Nu e greu să răspundeți la această întrebare. În rândul nobililor dezechilibrele erau la ordinul zilei. Excesele alimentare, sexuale și de orice altă natură erau cauze fundamentale în apariția bolilor. Ne putem uita mai puțin în urmă, la perioada „ante-decembristă” spre exemplu, când expresia de „a sări calul” în orice domeniu era cam necunoscută. Alimentația era restricționată către popor, traiul era unul ordonat și drept dovadă cancerul era rar întâlnit.

Spunea cineva că atunci când o persoană dezvoltă cancer sau altă boală incurabilă, înseamnă că doar acea boala îl mai poate salva. Tind să cred că avea dreptate doar că nu mi-a plăcut niciodată să fiu pesimist și încă mai pot vedea speranța în orice se știe pierdut. Consider că prin restaurarea armoniei și înțelegerea totală a vieții pe care a dus-o, persoana se mai poate salva și fără să dea mâna cu moartea. În zilele noastre totul este mult și la discreție. Carne multă, zahăr mult, muncă multă, stres mult, alcool mult, tutun mult, sex mult, dorință multă, minciună multă etc. Cu alte cuvinte, frustrările acumulate în ADN din vremea când nu am avut, se dezlănțuie acum și după cum se vede, fac ravagii. Ăsta e cancerul… nu-i pot da o definiție, doar ce l-am descris.

Cele mai frecvente forme de cancer sunt de plămâni, colon, prostată, ficat, pancreas, stomac, laringe, rinichi și piele în cazul bărbaților și de sân, uter, colon, piele, limfă, plămâni și creier în cazul femeilor.

Simptomele generale, fără analize specializate, sunt tulburările de tranzit intestinal, scăderea în greutate, oboseala prelungită, dispoziție generală alterată, greutate în respirație, inflamarea ganglionilor limfatici, febră inexplicabilă, dispepsii, inapetență, tumefieri dureroase ș.a.

Principalii agenți cancerigeni

Practic nu putem spune că din cauza unui anumit factor ne vom îmbolnăvi de cancer. În schimb, există anumiți agenți care favorizează realizarea și întreținerea unor dezechilibre. Acești agenți, de cele mai multe ori, mai întâi generează alte afecțiuni ușoare care se agravează în timp și în final culminează în cancer. Spre exemplu, o alimentație lipsită de fibre alimentare creează în primă etapă o constipație acută, apoi cronică, iar mai târziu se poate finaliza într-un cancer de colon. Consumul în exces de alimente care conțin zahăr trage după sine stări psihice agitate, lipsa puterii de concentrare, dezechilibre metabolice și mai apoi diabet zaharat, pancreatită și se poate termina cu un cancer de pancreas. Exemplele pot continua, dar ceea ce vreau să arăt este că un cancer nu se va declanșa niciodată dacă este abordat un stil de viață corect, chiar dacă avem predispoziții genetice sau dacă uneori venim în contact cu anumiți agenți cancerigeni. Totul pleacă de la felul în care noi, oamenii, ne înțelegem și ne cunoaștem. Suntem ca o chitară cu multe corzi. Unii au o coardă mai slăbită, alții o au prea tensionată, dar nu suntem toți la fel, în schimb va trebuie să producem același sunet. Deci, încă o dată voi spune, nu există un tratament generalizat, fiecare om e cu afecțiunea lui și automat cu tratamentul lui.

Totuși, principalii agenți care îmbolnăvesc ansamblul uman sunt estimativi după cum urmează: 60% din cazurile de cancer sunt declanșate de un stil de viață defectuos și aici am inclus: alimentația incorectă, fumatul, alcoolul, drogurile, dezechilibrele metabolice, deficitele imune, creșterea proporției de radicali liberi, diferite afecțiuni cronice, medicamente; 10% cazuri sunt declanșate de expunerea îndelungată la anumiți factori cancerigeni, cum ar fi: radiațiile nocive, poluarea, stresul, anumite substanțe toxice; 10% din cazuri se datorează bătrâneții și predispozițiilor genetice, iar 20% din cauzuri, după părerea mea, au o strânsă legătură cu activitatea mentală și spirituală. Oamenii care în general uită esența vieții și își pierd sau rătăcesc scopul se încadrează în acestă ultimă categorie, dar intrăm prea mult în filozofie.

Un alt aspect important ce trebuie reținut este că dacă stați puțin și observați, toți factorii declanșatori au o legătură puternică cu stilul de viață. Spre exemplu, atunci când sunt odihnit, bine alimentat și cu un set de valori superior, sunt imun la stres. Poate voi fi supus în anumite situații sub tensiune, dar în cel mai scurt timp voi ști să evadez. Alt exemplu: bătrânețea este ca o boală, ne atacă câte un pic în fiecare zi, dar printr-o alimentație corectă, o gândire nobilă și un pic de mișcare, cu greu mă voi îmbolnăvi sau îmbătrâni. Factorii genetici sunt doar mici cicatrici inofensive atunci când abordăm un stil de viață sănătos, spre deosebire când suntem într-un continuu dezechilibru iar aceste cicatrici sunt de fapt răni deschise, gata să se infecteze.

Tratament

În medicina convențională, tratamentul cancerului se bazează în special pe chimioterapie cu citostatice, radioterapie și chirurgie. Ce observați? Toate acestea sunt încercarea de îndepărtare a celulelor canceroase. Dar ce sunt celulele canceroase dacă nu un efect al unei cauze bine îrădăcinate. Nu identificăm și nici măcar nu ne apropiem de tratamentul cauzei care produce celule canceroase. Știați că rata de vindecare prin asemenea mijloace este mai mică de 3% (conform lucrării „Cancerul. Recomandări de tratament naturist integral”, autor dr. Viorel Olivian Pașcanu)? În concluzie noi nu vom accepta și adopta acest tip de tratament, pentru că suntem convinși că nu este cel corect.

Strategia pe care o vom urma în acest tratament va fi reactivarea mecanismului de regenerare și corectare a organismului uman. Acest lucru se va face prin mai multe etape complexe care vizează direcțiile importante dintr-un stil de viață adecvat. Tind să mai amintesc o dată că în acest articol voi descrie doar un tratament sintetizat, fiecare bolnav va fi necesar să adopte o schemă terapeutică personalizată care se bazează pe aceleași principii amintite aici.

  1. Cunoașterea de către bolnav a vechiului stil de viață și înțelegerea greșelilor făcute. Aici va fi deosebit de important instalarea unei discuții cu pacientul prin care consultantul îi va da toate informațiile necesare despre un mod armonios de trai. Bolnavul trebuie să înțeleagă că este singura cale de a se vindeca și de a-și întreține mai târziu sănătatea. Această etapă este cea mai dificilă deoarece majoritatea, chiar dacă sunt supuși sub presiunea unei boli incurabile, le va veni greu să accepte că în mare parte stilul lor de viață anterior și aici putem vorbi de zeci de ani, a fost total greșit. Consultantul va fi un bun psiholog și un competent în arta medicinei.
  2. Odată identificate neajunsurile din stilul de viață al pacientului, se va realiza o schemă de tratament personalizată care vizează următoarea țintă: stagnarea dezvoltării celulelor canceroase și stimularea producerii de antioncogene. Cu alte cuvinte, vom repara ADN-ul din nucleul celulei canceroase și va rezulta astfel un cod de producere normală a viitoarelor celule. Acest proces de restaurare se poate declanșa cu anumite plante medicinale care conțin alcaloizi toxici: Mărul-lupului (Aristolochia clematitis), Spânz (Helleborus purpurascens), Ghiocel (Galanthus nivalis), Cucută (Conium maculatum), Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), Iederă (Hedera helix), Lupinul alb (Lupinus albus), Calcea-calului (Caltha palustris) ș.a. Atenție doar că toate aceste plante sunt deosebit de toxice când doza este depășită, de aceea se vor include în tratament doar sub îndrumarea unui specialist. Împreună cu acest proces de restaurare se va proteja și ADN-ul celulelor sănătoase prin administrarea de antioxidanți naturali.
  3. Următorul pas este reducerea și stoparea malignizării cu ajutorul fitohormonilor care se opun dezvoltării țesuturilor anormale. Substanțele care combat dezvoltarea neoplazică sunt giberelinele (boboci florali de Vetrice – Tanacetum vulgare, Bănuței – Bellis perenis, Clocotișul – Staphyllea pinnata ș.a.), auxina (cerealele încolțite), etilenul (fructele bine coapte), citokininele (mugurii de: Alun – Corylus avellana, Curpen de pădure – Clematis vitalba, Hamei – Humulus lupulus, Plop negru – Populus nigra ș.a.) și acidul abscizic (grâul și orzul verde, frunzele de Mesteacăn, frunzele de Paltin ș.a.). În același timp, un efect aparte în această etapă îl au antiestrogenii (semințele de: in, soia, linte, mazăre, fasole, mugurii de Trifoi roșu – Trifolium pratense ș.a.).
  4. Stimularea imunității este următorul obiectiv. Celulele cu rol de apărare a organismului uman sunt cele care combat și distrug corpii străini și automat celulele canceroase, nelăsând loc de complicații. Sistemul imunitar se poate stimula și întări printr-o detoxifiere generală și cu anumite plante medicinale.
  5. Următoare etapă va fi distrugerea tumorilor deja existente cu ajutorul citostaticilor și antitumoralelor vegetale. De amintit este faptul că aceste substanțe nu au nici pe departe efectele adverse ale chimioterapiei convenționale. Plantele cu această nobilă proprietate sunt: Saschiu mare (Vinca rosea), Tisa (Taxus braevifolia și Taxus bacata), Alior (Euphorbia cyparissias), Boglari (Ranunculus sceleratus), Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), Vetrice (Tanacetum vulgare), Tuia (Thuja), Arnică (Arnica montana), Ghimpe (Xanthium spinosum), Ginko (Ginkgo biloba), Rostopască (Chelidonium majus), Cetină de negi (Juniperus sabina) ș.a.
  6. Ne vom preocupa de evitarea alimentelor nocive din alimentație pentru restabilizarea activității metabolice. Pentru evitarea greșelilor de alimentație citiți articolul acesta și accesați fiecare categorie în parte. În același timp, ne vom crea un regim alimentar în care vom introduce alimente ce conțin substanțe anticancerigene: varză comună (albă și roșie) și varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, napi, sparanghel, ridichi, hrean, morcovi, dovleac, tomate, ardei, verdețuri, sfeclă roșie, știr roșu, usturoi, orz și grâu verde, fasole, linte, soia, seminte de dovleac și muștar, mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, cimbru, ceapă, praz, mieji de sâmburi de caise, prune, piersici (nu depășiti doza de 30 de sâmburi pe zi), semințe de mere, pere, gutui, nuci, măceșe, afine, mure, zmeură, coacăze, agrișe, cătină albă, vișine, cireșe, citrice, struguri roșii, fulgi de cereale, borș de tărâțe, drojdie de bere, produse apicole (polen, miere, propolis), uleiuri vegetale grase, cereale germinate, coji de ouă, praf de scoici, lapte prins, zer, brânză proaspătă, pește, ouăle, organe animaliere cu rol imunitar (ficat, timus, măduvă), ciuperci de pădure, cartilaj de rechin și bovine, scorțișoară și nucșoară, coriandru, busuioc și multe altele.
  7. Un alt obiectiv important este dezintoxicarea organismului, pricipiul fundamental de începere al oricărui tratament. Cancerul este un generator puternic de toxine, ca atare se vor adopta diete de epurare stricte și pe perioade mai lungi decât cele obișnuite.

Observații

Durata tratamentului se va întinde pe toată perioada vieții, deoarece cancerul, odată declanșat, poate recidiva la dezechilibre mult mai mici decât înainte de a debuta, însă după tratamentul prorpriu-zis de vindecare care poate dura între 6-12 luni (1-2 luni tratament, 2 săptămâni pauză), se va introduce în stilul de viață un alt tratament de întreținere de 1-2 luni pe trimestru sau semestru, după caz.

Remediile principale (imunostimulatoare, antitumorale, citostatice) se vor schimba periodic, la maximum 6 luni, pentru că celulele canceroase devin imune la tratament.

Tumorile de dimensiuni mici pot fi înlăturate pe cale sanguină, deci vasodilatatoarele sunt utile în acest caz, însă tumorile de dimensiuni mari vor trebui mai întâi îndepărtate chirurgical sau dacă acest lucru nu este posibil sau recomandat, să se izoleze tumoarea prin anumite mijloace (substanțe cu efect vasoconstrictor).

Chimioterapia cu citostatice și radiologia au un rol benefic doar atunci când sunt ținute pe durate scurte de timp (maxim 3 luni) și împreună cu utilizarea de imunostiulatoare naturale și regim alimentar adecvat.