Etichetă: echilibru

Tradiție și Știință: O Relație esențială pentru un stil de viață sănătos și echilibrat

Lasă un comentariu

Știința și tehnologia au evoluat rapid, iar tradițiile par de multe ori ridiculizate și lăsate în urmă, făcând pe unii oameni să își adreseze o întrebare esențială, care a bântuit la fel de mult și trecutul umanității: Putem găsi oare un echilibru între aceste două elemente fundamentale ale existenței umane? Nu ar trebui să existe o luptă între tradiție și știință, ci mai degrabă să se integreze reciproc, fiecare având rolul său în construirea unui stil de viață sănătos și echilibrat.

Despre tradiție și importanța ei în societate

În trecut existau anumite principii de viață foarte bune, care s-au perpetuat de la o generație la alta. Puterea exemplului și demonstrația practică au fost elemente de bază în viața celor care trăiau în erele lipsite de tehnologie și știință. Practic, comunitățile erau mici laboratoare asemănătoare cu cele din zilele nostre unde se fac experimente și se testează anumite produse pe un grup de voluntari. Aceste „experimente” luau naștere natural în comunități. Spre exemplu, știau care ciuperci sunt sau nu comestibile, deoarece unii oameni le-au mâncat și ori au murit ori s-au simțit bine. Toate aceste cunoștințe au fost păstrate și protejate sub o umbrelă mistică și/sau religioasă, astfel au putut supraviețuit mii de ani fără să se altereze.

Obiceiuri au fost adoptate și în alte domenii, însă pe aceeași logică descrisă mai sus. Gândiți-vă că sărbătoarea de Sânziene, o sărbătoare păgână, care contravine dogmelor Bisericii creștine, a supraviețuit până în ziua de astăzi, doar pentru că nimeni și nimic nu a putut să altereze sau să confiște interesul natural al unei fete de a-și găsi partenerul de viață și ulterior a se reproduce.

Aceste lucruri trebuie înțelese și analizate obiectiv, fără să fie ridiculizate și aruncate în inutilitate. Oamenii au nevoie de sens, iar tradițiile, prin felul lor de a structura viața, ofereau tocmai asta. Fie că vorbim de sărbători, ritualuri sau simple obiceiuri zilnice, ele ofereau un cadru stabil într-o lume instabilă. În schimb, ideologiile moderne, care încearcă să elimine complet această dimensiune, se lovesc mereu de realitatea că oamenii vor căuta din nou și din nou un sens superior existenței lor.

Cei care râd de tradiții ar trebui să înțeleagă că ideologia societății moderne este cu mult mai defectă decât tradițiile, deoarece ea promovează vidul istoric, cultural și spiritual, transformând un bagaj de informații deosebit de complex în simple evenimente istorice. Cei care promovează astfel de ideologii, nu înțeleg că astfel de încercări au mai existat în decursul istoriei umanității și toate au eșuat lamentabil.

Nu poți confisca oamenilor misticul din ei, mai ales când acesta are finalitate într-un eveniment important în viața lor (nașterea unui copil atunci când părinții erau infertili, vindecarea de boli grave, așa zisele coincidențe sau oportunități în viață care au dus la un anumit rezultat benefic etc.). Cu alte cuvinte, tradiția este la fel de inportantă precum știința, având un punct comun foarte puternic: demonstrația prin statistică. Problema celor care adoptă ideologii radicale, este că tradiția nu poate fi atât de ușor de manipulat precum cercetările unui laborator unde finanțatorii sunt tot ei.

Despre știință și tehnologie

Pe cealaltă parte, știința și tehnologia pot demonstra și analiza tehnic anumite aspecte ale vieții. Acest lucru se poate realiza corect doar atunci când procedeele adoptate sunt unele holistice și uneori integrative tradiției. Avem nevoie de cercetări complexe care să includă toate elementele care fac obiectul studiului unei tradiții, precum efectele asupra sănătații fizice, emoționale, psihice, efectele asupra mediului, asupra societății și progresului acesteia. Este important ca aceste studii să nu plece de la o premiză rigidă, ci să fie tratate obiectiv și dezinteresate de actori externi.

Ipocrizia și manipularea în numele științei și tradiției

Nu putem exclude descoperirile științifice din explicația unor fenomene naturale. Observ din ce în ce mai mulți nostalgici care dau exemple din alimentația bătrânilor de la țară și îndeamnă să fie adoptată mot-a-mot.

Spre exemplu lactaza, catalaza, peroxidaza și superoxid dismutaza sunt enzime care se găsesc în lapte. Odată cu fierberea sau pasteurizarea, aceste enzime cât și alte microorganisme sau principii active se distrug. Acest lucru este valabil pentru toate alimentele. De cele mai multe ori, problemele de sănătate nu vin de la produsul prim în sine, ci mai degrabă de la procesările care survin și distrug principiile active ale alimentului. Cu cât este mai procesat alimentul, cu atât este mai nociv. Cei care își dau exemple părinții sau bunicii de la țară, care au trăit „sute de ani” cu lapte, slănină și palincă, nu iau în considerare că majoritatea lor au murit în tinerețe, de boli banale (infecții, gripe, viroze) sau dacă au ajuns la bătrânețe sufereau de hiepertensiune arterială, artroză sau alte boli moderne și erau permanent sub tratament (cu foarte puține excepții).

Totuși, aceiași care dau exemple omit faptul că cei de la țară mâncau alimente produse în gospodărie, foarte puțin procesate, iar laptele se consuma în cea mai mare măsură sub formă de brânză sau lapte acru (fermentat natural din lapte CRUD, nu pasteurizat). Nu mâncatul lor „super sănătos” – pentru că nu era, i-a adus la vârsta lor înaintată, ci norocul și selecția naturală, care încă mai era valabilă, cândva, la țară. Acești manipulatori (influenceri) „deștepți” care promovează consumul „ca la țară” păstrează o zonă de adevăr parțial, dar în căutarea lor pentru cunoașterea secretelor „vieții veșnice” s-au împiedicat de banii din marketing și capitalismul corporativ. Cum se face că majoritatea dintre ei au suferit sau suferă de anumite maladii sau boli? Sunt oare recomadările lor chiar atât de bune?

Nu am scopul să pun în lumină nici tradiția și nici știința. Consider că amebele sunt necesare, însă niciuna nu trebuie idolatrizată. Am o problemă, peste care voi trece probabil, odată cu vârsta, cu ipocrizia unor persoane influente și cu bani care își urmează anumite interese obscure sub perdeaua filantropiei și dragostei pentru mediul înconjurător. Este total diferit să iubești lumea și oamenii și să încerci să rezolvi problemele prin educație corectă și profundă, față de dorința de a transforma planeta într-o comunitate restrânsă de sclavi pe plantațiile eco ale unor elite mondiale care doresc să se plimbe cu iahturile pe oceanele pline de balene și delfini sănătoși.

E clar că direcția în care ne îndreptăm este una în care elitele încearcă să își creeze o lume doar pentru ele, unde restul populației să fie strict o resursă controlabilă. Dar istoria a arătat că astfel de încercări nu au reușit niciodată pe termen lung. Întrebarea e: cum putem aduce această educație reală și profundă la cât mai mulți oameni, înainte ca sistemul actual să își impună complet voința?

Vă recomand să citiți și articolul despre Familie și rolul ei în dezvoltarea personală.

Pentru regimuri alimentare și planuri complete pentru un stil de viață sănătos, la prețuri mici, accesați site-ul dragosiordanescu.ro

Dualismul și armonia

Lasă un comentariu

A face bine sau a face rău? Totuși nu asta este întrebarea. Viața noastră aglomerată nu doar că ne împiedică să găsim răspunsuri la întrebări ci mai degrabă ne răpește cu totul capacitatea de a mai pune întrebări, mai ales întrebările corecte. Întrebarea potrivită ar fi ce este binele și ce este răul? Câtă subiectivitate poate să conțină această întrebare? Pentru majoritatea este o întrebare fără sens iar definiția celor două principii este strict legată de exemple concrete: este rău să ucizi! sau este bine să ajuți un om nevoiaș. Pentru ei există o listă cu două coloane cu foarte rare abateri iar gândirea lor analitică se rezumă doar la funcția informatică „dacă-altfel (if-else)”: Dacă să furi este în coloana rău atunci este rău, altfel (dacă nu este în coloana rău) este bine. În acest fel fiecare individ are creată propria listă, în funcție de experiența de viață, pentru unuii mai complexă, pentru alții mai săracă. Cu cât lista este mai complexă cu atât este mai fină granița dintre cele două coloane și automat funcția „dacă-altfel” necesită mai multe resurse pentru a putea fi implementată. Pentru ceilalți, minoritatea, pentru cei care această întrebare capătă sens iar acea listă este mult prea complexă pentru a mai putea fi sortată printr-o simplă funcție matematică, resursele necesare sortării listei sunt distribuite către răspuns. Deci, ce este binele și ce este răul?

Viața noastră se rotește foarte mult în jurul cercului verbului a face. Totuși natura funcționează mai mult după regulile verbului a fi. Vedem în natură un câmp de flori superbe, frumos mirositoare, cu un joc de culori extraordinar. Este o oază de abundență pentru albine și insecte frumos colorate care culeg nectar și polen cât și pentru noi oamenii care ne îmbăiem simțurile cu acele minunate mirosuri și culori. Nimic din lumea asta nu ne va opri să marcăm în coloana binelui acel câmp de flori. Însă natura ne arată și un câine mort, cu colții rânjiți, intrat în putrefacție, plin de viermi, ce emană o duhoare înțepătoare de cadavru. Nu poate fi nimic altceva decât o oroare, o imagine din filme horror, ceva pentru care nu putem găsi niciun motiv pentru a-l marca în coloana binelui. În schimb natura nu judecă atât de repede ca noi și dacă vom fi mai atenți, acel tablou este un corn al abundenței pentru bacterii, muște, insecte, râme și viermi. Pentru acele vietăți nu poate exista o lume mai bună decât acel hoit. Natura este, pur și simplu, fără diferențe dualistice, noi oamenii în schimb facem, bine sau rău în loc să fim, pur și simplu.

Organismul uman este un fenomen chimic unde au loc fel de fel de reacții. Multe dintre ele sunt reacții acide, altele sunt alcaline sau bazice. Cu toate acestea PH-ul sângelui se apropie foarte mult de valoarea neutră, mai exact 7,38-7,45. Orice abatere, oricât ar fi de mică, de la aceste două limite conduce către patologii extrem de grave iar în cel mai scurt timp va surveni decesul. Cu alte cuvinte, chiar dacă organismul uman este un ansamblu cu nenumarăte reacții extreme, foarte acide sau foarte bazice, rezultatul trebuie neapărat să fie unul neutru, fără abateri. Îmi place să cred că nu mai departe de acest exemplu putem poziționa și mintea umană și psihologia care rezultă din ea.

Un magnet este format dintr-un pol negativ și unul pozitiv. Ei sunt total opuși însă un magnet nu poate fi dacă nu conține ambii poli. Aceleași principii se aplică și în cazul atomului și probabil și în alte spații științifice mult mai avansate care mă depășesc, cum ar fi materia și antimateria, însă la toate acestea rezultatul final este același: neutralitatea, echilibrul sau armonia. În oricare caz dacă se intervine artificial și se distruge acest echilibru rezultatele sunt devastatoare, așa cum este bomba atomică.

Toate religiile lumii sunt în esență dualistice, chiar dacă unii dintre profeții lor au încercat să ne explice că răspunsul stă în echilibru și neutralitate. Toate întrebările adresate acestor învățători au avut nuanțe dualistice, cum ar fi: este bine să fac asta? sau este rău să fac cealaltă? Acesta este motivul pentru care profeții s-au abținut să dea un răspuns clar cu Da sau Nu. Din păcate lumea nu a înțeles, la fel cum nu înțeleg natura și nici pe Dumnezeu. Celor care conduc culturile religioase nu le pasă de ce crezi atâta timp cât ești prezent fizic la tradiționalismele lor. O învățare simplistă bazată pe doua liste compuse din antonime este suficientă pentru a fi acceptat în cultul lor. Singura diferență între religii este acea listă și nimic mai mult. Este regretabil să afli că foarte mulți sunt cei care au îndurat chinuri groaznice doar pentru că au respins un rând sau două din lista lor.

Deci ce este binele și răul dacă nu niște concepte umane extrem de subiective care nu pot exista decât în mințile subordonate sau chiar dependente de condiția verbului a face. În acele minți cu greu va exista neutralitatea, cu greu se va instala echilibrul și armonia pentru că nu înțeleg că de fapt lista cu două coloane din mintea lor are de fapt o singură coloană, iar cele două antonime sunt de fapt extremele unui singur lucru. Dumnezeu nu poate fi bun sau rău ci poate fi amândouă simultan dar în același timp niciuna, iar bunăstarea va apărea doar acolo unde cele două extreme se neutralizează. Soluția convenabilă este să cunoaștem în viața noastră ambele extreme și să căutăm să găsim întregul, locul unde va fi și neutralitatea. Mintea în armonie poate părea de multe ori rece, insensibilă, însă sunt aparențe subiective deoarece păstrarea echilibrului este la fel ca mersul pe sârmă.

Cancerul. Adevărul

1 comentariu

Se vorbește mult în ultima vreme despre acestă boală, dar din păcate informațiile sunt deficitare sau cel puțin asta arată societatea. Am citit acum ceva timp cartea „Moartea lui Ivan Ilici” de Lev Tolstoi și mi-am întărit ideea cum că boala nu este nimic altceva decât un dezechilibru în stilul de viață. Cancerul este un ansamblu complex de dezechilibre, factori declanșatori și condiții propice. Practic, ultimul efect al tuturor cauzelor acumulate în decursul vieții este această boală.

Din scrierile lui Paracelsus am tras concluzia că acum câteva sute de ani cancerul era foarte rar întâlnit în cadrul populației de rând, dar relativ frecvent la clasele nobile, împreună cu alte afecțiuni cum ar fi guta, reumatismul și bolile autoimune. Oare care este misterul? Nu e greu să răspundeți la această întrebare. În rândul nobililor dezechilibrele erau la ordinul zilei. Excesele alimentare, sexuale și de orice altă natură erau cauze fundamentale în apariția bolilor. Ne putem uita mai puțin în urmă, la perioada „ante-decembristă” spre exemplu, când expresia de „a sări calul” în orice domeniu era cam necunoscută. Alimentația era restricționată către popor, traiul era unul ordonat și drept dovadă cancerul era rar întâlnit.

Spunea cineva că atunci când o persoană dezvoltă cancer sau altă boală incurabilă, înseamnă că doar acea boala îl mai poate salva. Tind să cred că avea dreptate doar că nu mi-a plăcut niciodată să fiu pesimist și încă mai pot vedea speranța în orice se știe pierdut. Consider că prin restaurarea armoniei și înțelegerea totală a vieții pe care a dus-o, persoana se mai poate salva și fără să dea mâna cu moartea. În zilele noastre totul este mult și la discreție. Carne multă, zahăr mult, muncă multă, stres mult, alcool mult, tutun mult, sex mult, dorință multă, minciună multă etc. Cu alte cuvinte, frustrările acumulate în ADN din vremea când nu am avut, se dezlănțuie acum și după cum se vede, fac ravagii. Ăsta e cancerul… nu-i pot da o definiție, doar ce l-am descris.

Cele mai frecvente forme de cancer sunt de plămâni, colon, prostată, ficat, pancreas, stomac, laringe, rinichi și piele în cazul bărbaților și de sân, uter, colon, piele, limfă, plămâni și creier în cazul femeilor.

Simptomele generale, fără analize specializate, sunt tulburările de tranzit intestinal, scăderea în greutate, oboseala prelungită, dispoziție generală alterată, greutate în respirație, inflamarea ganglionilor limfatici, febră inexplicabilă, dispepsii, inapetență, tumefieri dureroase ș.a.

Principalii agenți cancerigeni

Practic nu putem spune că din cauza unui anumit factor ne vom îmbolnăvi de cancer. În schimb, există anumiți agenți care favorizează realizarea și întreținerea unor dezechilibre. Acești agenți, de cele mai multe ori, mai întâi generează alte afecțiuni ușoare care se agravează în timp și în final culminează în cancer. Spre exemplu, o alimentație lipsită de fibre alimentare creează în primă etapă o constipație acută, apoi cronică, iar mai târziu se poate finaliza într-un cancer de colon. Consumul în exces de alimente care conțin zahăr trage după sine stări psihice agitate, lipsa puterii de concentrare, dezechilibre metabolice și mai apoi diabet zaharat, pancreatită și se poate termina cu un cancer de pancreas. Exemplele pot continua, dar ceea ce vreau să arăt este că un cancer nu se va declanșa niciodată dacă este abordat un stil de viață corect, chiar dacă avem predispoziții genetice sau dacă uneori venim în contact cu anumiți agenți cancerigeni. Totul pleacă de la felul în care noi, oamenii, ne înțelegem și ne cunoaștem. Suntem ca o chitară cu multe corzi. Unii au o coardă mai slăbită, alții o au prea tensionată, dar nu suntem toți la fel, în schimb va trebuie să producem același sunet. Deci, încă o dată voi spune, nu există un tratament generalizat, fiecare om e cu afecțiunea lui și automat cu tratamentul lui.

Totuși, principalii agenți care îmbolnăvesc ansamblul uman sunt estimativi după cum urmează: 60% din cazurile de cancer sunt declanșate de un stil de viață defectuos și aici am inclus: alimentația incorectă, fumatul, alcoolul, drogurile, dezechilibrele metabolice, deficitele imune, creșterea proporției de radicali liberi, diferite afecțiuni cronice, medicamente; 10% cazuri sunt declanșate de expunerea îndelungată la anumiți factori cancerigeni, cum ar fi: radiațiile nocive, poluarea, stresul, anumite substanțe toxice; 10% din cazuri se datorează bătrâneții și predispozițiilor genetice, iar 20% din cauzuri, după părerea mea, au o strânsă legătură cu activitatea mentală și spirituală. Oamenii care în general uită esența vieții și își pierd sau rătăcesc scopul se încadrează în acestă ultimă categorie, dar intrăm prea mult în filozofie.

Un alt aspect important ce trebuie reținut este că dacă stați puțin și observați, toți factorii declanșatori au o legătură puternică cu stilul de viață. Spre exemplu, atunci când sunt odihnit, bine alimentat și cu un set de valori superior, sunt imun la stres. Poate voi fi supus în anumite situații sub tensiune, dar în cel mai scurt timp voi ști să evadez. Alt exemplu: bătrânețea este ca o boală, ne atacă câte un pic în fiecare zi, dar printr-o alimentație corectă, o gândire nobilă și un pic de mișcare, cu greu mă voi îmbolnăvi sau îmbătrâni. Factorii genetici sunt doar mici cicatrici inofensive atunci când abordăm un stil de viață sănătos, spre deosebire când suntem într-un continuu dezechilibru iar aceste cicatrici sunt de fapt răni deschise, gata să se infecteze.

Tratament

În medicina convențională, tratamentul cancerului se bazează în special pe chimioterapie cu citostatice, radioterapie și chirurgie. Ce observați? Toate acestea sunt încercarea de îndepărtare a celulelor canceroase. Dar ce sunt celulele canceroase dacă nu un efect al unei cauze bine îrădăcinate. Nu identificăm și nici măcar nu ne apropiem de tratamentul cauzei care produce celule canceroase. Știați că rata de vindecare prin asemenea mijloace este mai mică de 3% (conform lucrării „Cancerul. Recomandări de tratament naturist integral”, autor dr. Viorel Olivian Pașcanu)? În concluzie noi nu vom accepta și adopta acest tip de tratament, pentru că suntem convinși că nu este cel corect.

Strategia pe care o vom urma în acest tratament va fi reactivarea mecanismului de regenerare și corectare a organismului uman. Acest lucru se va face prin mai multe etape complexe care vizează direcțiile importante dintr-un stil de viață adecvat. Tind să mai amintesc o dată că în acest articol voi descrie doar un tratament sintetizat, fiecare bolnav va fi necesar să adopte o schemă terapeutică personalizată care se bazează pe aceleași principii amintite aici.

  1. Cunoașterea de către bolnav a vechiului stil de viață și înțelegerea greșelilor făcute. Aici va fi deosebit de important instalarea unei discuții cu pacientul prin care consultantul îi va da toate informațiile necesare despre un mod armonios de trai. Bolnavul trebuie să înțeleagă că este singura cale de a se vindeca și de a-și întreține mai târziu sănătatea. Această etapă este cea mai dificilă deoarece majoritatea, chiar dacă sunt supuși sub presiunea unei boli incurabile, le va veni greu să accepte că în mare parte stilul lor de viață anterior și aici putem vorbi de zeci de ani, a fost total greșit. Consultantul va fi un bun psiholog și un competent în arta medicinei.
  2. Odată identificate neajunsurile din stilul de viață al pacientului, se va realiza o schemă de tratament personalizată care vizează următoarea țintă: stagnarea dezvoltării celulelor canceroase și stimularea producerii de antioncogene. Cu alte cuvinte, vom repara ADN-ul din nucleul celulei canceroase și va rezulta astfel un cod de producere normală a viitoarelor celule. Acest proces de restaurare se poate declanșa cu anumite plante medicinale care conțin alcaloizi toxici: Mărul-lupului (Aristolochia clematitis), Spânz (Helleborus purpurascens), Ghiocel (Galanthus nivalis), Cucută (Conium maculatum), Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), Iederă (Hedera helix), Lupinul alb (Lupinus albus), Calcea-calului (Caltha palustris) ș.a. Atenție doar că toate aceste plante sunt deosebit de toxice când doza este depășită, de aceea se vor include în tratament doar sub îndrumarea unui specialist. Împreună cu acest proces de restaurare se va proteja și ADN-ul celulelor sănătoase prin administrarea de antioxidanți naturali.
  3. Următorul pas este reducerea și stoparea malignizării cu ajutorul fitohormonilor care se opun dezvoltării țesuturilor anormale. Substanțele care combat dezvoltarea neoplazică sunt giberelinele (boboci florali de Vetrice – Tanacetum vulgare, Bănuței – Bellis perenis, Clocotișul – Staphyllea pinnata ș.a.), auxina (cerealele încolțite), etilenul (fructele bine coapte), citokininele (mugurii de: Alun – Corylus avellana, Curpen de pădure – Clematis vitalba, Hamei – Humulus lupulus, Plop negru – Populus nigra ș.a.) și acidul abscizic (grâul și orzul verde, frunzele de Mesteacăn, frunzele de Paltin ș.a.). În același timp, un efect aparte în această etapă îl au antiestrogenii (semințele de: in, soia, linte, mazăre, fasole, mugurii de Trifoi roșu – Trifolium pratense ș.a.).
  4. Stimularea imunității este următorul obiectiv. Celulele cu rol de apărare a organismului uman sunt cele care combat și distrug corpii străini și automat celulele canceroase, nelăsând loc de complicații. Sistemul imunitar se poate stimula și întări printr-o detoxifiere generală și cu anumite plante medicinale.
  5. Următoare etapă va fi distrugerea tumorilor deja existente cu ajutorul citostaticilor și antitumoralelor vegetale. De amintit este faptul că aceste substanțe nu au nici pe departe efectele adverse ale chimioterapiei convenționale. Plantele cu această nobilă proprietate sunt: Saschiu mare (Vinca rosea), Tisa (Taxus braevifolia și Taxus bacata), Alior (Euphorbia cyparissias), Boglari (Ranunculus sceleratus), Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), Vetrice (Tanacetum vulgare), Tuia (Thuja), Arnică (Arnica montana), Ghimpe (Xanthium spinosum), Ginko (Ginkgo biloba), Rostopască (Chelidonium majus), Cetină de negi (Juniperus sabina) ș.a.
  6. Ne vom preocupa de evitarea alimentelor nocive din alimentație pentru restabilizarea activității metabolice. Pentru evitarea greșelilor de alimentație citiți articolul acesta și accesați fiecare categorie în parte. În același timp, ne vom crea un regim alimentar în care vom introduce alimente ce conțin substanțe anticancerigene: varză comună (albă și roșie) și varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, napi, sparanghel, ridichi, hrean, morcovi, dovleac, tomate, ardei, verdețuri, sfeclă roșie, știr roșu, usturoi, orz și grâu verde, fasole, linte, soia, seminte de dovleac și muștar, mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, cimbru, ceapă, praz, mieji de sâmburi de caise, prune, piersici (nu depășiti doza de 30 de sâmburi pe zi), semințe de mere, pere, gutui, nuci, măceșe, afine, mure, zmeură, coacăze, agrișe, cătină albă, vișine, cireșe, citrice, struguri roșii, fulgi de cereale, borș de tărâțe, drojdie de bere, produse apicole (polen, miere, propolis), uleiuri vegetale grase, cereale germinate, coji de ouă, praf de scoici, lapte prins, zer, brânză proaspătă, pește, ouăle, organe animaliere cu rol imunitar (ficat, timus, măduvă), ciuperci de pădure, cartilaj de rechin și bovine, scorțișoară și nucșoară, coriandru, busuioc și multe altele.
  7. Un alt obiectiv important este dezintoxicarea organismului, pricipiul fundamental de începere al oricărui tratament. Cancerul este un generator puternic de toxine, ca atare se vor adopta diete de epurare stricte și pe perioade mai lungi decât cele obișnuite.

Observații

Durata tratamentului se va întinde pe toată perioada vieții, deoarece cancerul, odată declanșat, poate recidiva la dezechilibre mult mai mici decât înainte de a debuta, însă după tratamentul prorpriu-zis de vindecare care poate dura între 6-12 luni (1-2 luni tratament, 2 săptămâni pauză), se va introduce în stilul de viață un alt tratament de întreținere de 1-2 luni pe trimestru sau semestru, după caz.

Remediile principale (imunostimulatoare, antitumorale, citostatice) se vor schimba periodic, la maximum 6 luni, pentru că celulele canceroase devin imune la tratament.

Tumorile de dimensiuni mici pot fi înlăturate pe cale sanguină, deci vasodilatatoarele sunt utile în acest caz, însă tumorile de dimensiuni mari vor trebui mai întâi îndepărtate chirurgical sau dacă acest lucru nu este posibil sau recomandat, să se izoleze tumoarea prin anumite mijloace (substanțe cu efect vasoconstrictor).

Chimioterapia cu citostatice și radiologia au un rol benefic doar atunci când sunt ținute pe durate scurte de timp (maxim 3 luni) și împreună cu utilizarea de imunostiulatoare naturale și regim alimentar adecvat.

Patru secrete pentru un trai mai bun

Lasă un comentariu

Avem un stil de viata haotic. Nu vrem sa intelegem ca in aceasta scoala, viata, este necesar controlul tuturor influentelor, sa ne cunoastem si sa cunoastem, sa avem rabdare si sa ne cultivam. Toata aceasta dezorientare a aparut pentru ca ne multumim cu putin, ne lasam satisfacuti de niste false placeri si devenim sclavi fara sa realizam. Toti primim semnale ca ceea ce facem nu este bine sau ca suntem pe un drum gresit, insa le ignoram si continuam in bezna si ceata. In final, din cauza ca uitam de noi, fiinta umana se separa si datorita acestui lucru, nimic nu ne mai poate salva decat o boala, care sa ne aminteasca de noi insine.

Un vechi proverb latin spune: “Mens sana in corpore sano” adica „O minte sanatoasa intr-un corp sanatos”. Adevarul care se ascunde in acest proverb este mult mai profund si nu se rezuma doar la a tinti asupra sanatatii fizice, ci prin ravnirea catre un scop nobil, cum ar fi dezvoltarea noastra ca fiinte, ne va aduce inevitabil si sanatate fizica. Sanatatea este un efect secundar al echilibrului perfect, armonia fortelor ce lucreaza in interiorul corpului nostru. Nu trebuie sa existe o mare dezordine pentru ca boala sa se manifeste. Pentru ca lipsa armoniei este deja inceputul bolii.

Considerand ca m-am facut oarecum inteles, voi incerca sa prezint cateva indicii care ne arata ca suntem pe drumul cel bun sau macar il vedem in zare. Cei patru stalpi care sustin fiinta umana superioara sunt cunoasterea, vointa, curajul si tacerea. Subrezind unul dintre acestia, intregul nostru progres va fi in zadar, pentru ca tot ce vom construi pe timpul zilei, peste seara va fi darmat.

Cunoasterea o poate dobandi oricine, nu conteaza cat IQ sau memorie are. Fiecare va face in felul sau asocieri in functie de nivelul sau intelectual. Nu va lasati inselati ca nu puteti invata sau ca nu stiti cu ce sa incepeti. Important e doar sa incepeti, apoi toate se vor destainui in fata voastra.

Vointa este legata de autocontrol si se obtine prin impingerea limitelor noastre cate putin in fiecare moment care ni se iveste. Pentru omul cu vointa nu exista vicii si se simte in fiecare situatie liber sa aleaga, iar partea sa animalica este depasita si fara sens.

Curajul este o calitate ce ne lipseste cu desavarsire. Ne este frica de actiunile noastre si preferam sa preconizam ce s-ar putea intampla inca dinainte sa incepem. Nu exista nimic pe lumea asta care sa ne aduca frica, nici macar moartea. Toate sunt niste simple idei bine inradacinate in mintea noastra. Unui om echilibrat nu ii este teama sa lase totul si sa o ia de la capat. Prin curaj ne vom atinge adevaratul nostru potential.

Tacerea. Personal, sa pastrezi linistea atunci cand trebuie, o consider una dintre cele mai grele misiuni ale vietii. E important sa ne ghidam dupa expresia: „Invata sa taci inainte sa vorbesti.”. Progresul nostru personal trebuie sa fie pastrat pentru noi, ca doar asa putem duce fara influente pana la capat ceea ce ne-am propus. Tacerea este putere!

In concluzie, acea persoana care va fi hotarata sa realizeze un echilibru intre toate aceste patru fundamente, va avea parte de rasplata inzecita si atunci va intelege cu adevarat tot ce se intampla in jurul ei.