Maceratul de coji de ouă

Există o diferență între mineralele sub forma lor brută și cele care se găsesc într-un organism viu. Specialiștii vor nega acest lucru, deoarece din punct de vedere al formulei chimice sunt identice. Diferența este mult mai profundă, la nivel de informație. Mineralele și vitaminele care se sintetizează la nivelul unui organism viu li se imprimă un set anume de informații, facându-le astfel ușor și integral asimilabile și fără să provoace efecte adverse. Ca să înțelegeți mai bine, atunci când consumăm un produs sintetic e ca și cum ai cumpăra o imprimantă fără să ai drivere pentru ea. Ai cumpărat-o, o ai, dar nu te poți folosi de ea.

Există în natură surse suficiente pentru orice fel de element necesar organismului uman, dar în general vom încerca să ne axăm pe acele surse abundente și ușor de procurat. Calciul, pentru că în mare parte despre el vreau să vorbesc în acest articol, ne putem orienta asupra cojilor de ouă sau a cochiliilor de scoici. Principalele substanțe active ale cojilor de ouă sunt acizii (citric și malic), vitaminele (C, B, PP și provitamina A),  minerale (calciu în principal, siliciu, mangan, fosfor) și enzimele.

Se recomandă în tratarea insuficienței paratiroidiene (hipocalcemie și spasmofilie), tulburări de creștere, osteoporoză, fracturi, parodontoză, gravidie, alăptare etc.

Spre deosebire de calciul sintetic, cojile de ouă nu provoacă hipercalcemie și nici nu produc calcifieri ale diferitor structuri ale organismului. O să vedeți într-un articol viitor cum bolile care au fenomene de calcifiere sunt de fapt o lipsă de calciu organic din organism și nu invers așa cum se crede în cadrul medicinei convenționale.

Prepararea este cât se poate de simplă. Cojile de ouă crude se spală bine și apoi se lasă 1-2 zile la uscat. Se rup în bucăți cât mai mici și apoi se dau prin râșnița de cafea până se obține un praf fin asemănător făinei. Într-un bol de sticlă sau porțelan se amestecă 2 părți praf de coji de ouă cu 4 părți miere de albine pură și 1 parte suc de lămâie (dintr-o lămâie stoarsă). Se omogenizează bine și se toarnă într-o sticlă (din sticlă) închisă la culoare. Se agită de 2-3 ori pe zi timp de 1 săptămână. Se păstrează la frigider pentru încă maxim 6 săptămâni.

Se admnistrează câte o lingură de 3 ori pe zi la mesele principale, diluat în 100-200 ml de apă sau ceai. Durata tratamentului este de 2-4 săptămâni. Se poate relua după o pauză de 1-2 săptămâni. 20160512_214532             20160512_221239

Anemia și drojdia de bere

În prezent, din cauza consumului mare de alimente procesate, care ne pot asigura doar energie calorică dar nu și un complex de nutrienți, apar afecțiuni, tratate de majoritatea cu indiferență și inconștiență. Anemia este una dintre aceste afecțiuni, care practic este un semnal de alarmă ce ne avertizează că stilul nostru de viață este necorespunzător. Prin definiție, anemia (din grecescul „anaimia”, insemnând „fără sânge”) este o deficiență calitativă sau cantitativă a hemoglobinei, moleculă ce se găsește în globulele roșii. Deoarece hemoglobina transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi, anemia conduce la hipoxie (lipsa de oxigen) în organe. Dar lipsa hemoglobinei nu este cauza anemiei, ci lipsa din alimentația noastră a substanțelor benefice este adevărata cauză. În consecință, va trebui să administrăm superalimente pentru a îndepărta lacuna de nutrienți.

Suplimentele alimentare sintetice (vitamine și minerale concentrate) nu sunt o soluție tocmai bună. Nu știu câți dintre voi cunoașteți că suplimentele sintetice nu aduc decât un singur beneficiu corpului nostru: ne fac urina mai scumpă. Foarte puțin din ele este asimilat de organism, deoarece sunt sintetice și nu există un „program” de decodare la nivel celular. Va fi necesar să ne asigurăm complexul de nutrienți din suplimente organice, care în procesul lor de fabricație au trecut printr-un organism viu.

Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisae și Saccharomyces uvarum) este o ciupercă cunoscută din vechime, folosită mai ales în panificație și după cum îi spune și numele, în fabricarea berii. Ea metabolizează prin fermentație zaharurile din cereale și produce alcool și dioxid de carbon. Conține o serie de substanțe active nutritive, dar și cu proprietăți de vindecare pentru unele boli: vitamine (B și D), minerale (fosfor, fier, potasiu, magneziu etc.), proteine (aminoacizi indispensabili organismului), enzimelipide și glucide. Mai exact, conform unor cercetări recente, drojdia are în compoziție 16 aminoacizi, 14 minerale și 17 vitamine.

Acțiunea sa terapeutică se remarcă prin efectele sale antianemice, vitaminizante, antitoxice, remineralizante, de protecție a sistemului nervos, de scădere a colesterolului, stimulente ale glandelor endocrine ș.a. Astfel, se recomandă intern în anemie, avitaminoze, rahitism, demineralizări, tulburări de creștere, intoxicații de toate genurile, tulburări ale sistemului nervos (stres, astenii, nevroze, surmenaj etc.), afecțiuni hepatobiliare (dischinezii biliare, angiocolite, colescistită, steatoză hepatică, ciroză etc.), afecțiuni cardiovasculare (cardiopatie ischemică, insuficiență cardică, hipertensiune arterială etc.), boli digestive (gastrite, ulcer gastric, constipație, infecții intestinale etc.), diabet zaharat, obezitate, hiperglicemie, hipercolesterolemie etc. Extern se poate utiliza în afecțiuni ale mucoaselor (ragade, glosite, stomatite, afte bucale, ulcerații genitale sau anale etc.) și boli de piele (seboree, acnee, alopecie, ulcerații cutanate, psoriazis etc.).

Se administrează în uz intern, 1-2 lingurițe de drojdie uscată (nu este indicată drojdia prospătă deoarece poate distruge o parte din vitaminele B din intestine), de regulă specii de drojdii cu activitate la temperaturi joase (Saccharomyces uvarum), dizolvată în apă rece sau ceai rece de Fenicul (Foeniculum vulgare) sau de Coriandru (Coriandrum sativum) pentru a evita balonările, de 2-3 ori pe zi, între mese sau după mesele principale, cu 1-2 zile pe săptămână de pauză. Durata curei este de 2-4 săptămâni și se poate relua după alte 2-4 săptămâni. În uz extern se spală afecțiunea cu apa în care a fost dizolvată drojdia.

Nu se va administra drojdia imediat după ce au fost consumate fructe sau dulciuri și este contraindicată în insuficiență renală gravă. Se va păstra la rece și ferită de lumină.

Produsele de panificatie pentru care s-a folosit faina alba rafinata

In vreme ce locurile de munca incep sa ne acapareze din ce in ce mai mult vietile personale, sa ne fure timpul, vocatia si imaginatia, oamenii cu mintea “deschisa” uita complet de ei insisi si lasa ca aceasta activitate care ar trebui sa le consume mai putin de jumatate din energie, sa le rapeasca inclusiv sanatatea. Vad cozi imense la covrigarii si patiserii in jurul orei 16:00, cand se iese de la serviciu. La multe persoane, una sau doua mese pe zi sunt compuse din produse de panificatie. Pe langa faptul ca graul integral, natural de la mama lui, nu asigura nici macar jumate din necesarul zilnic de nutrienti, acele produse de panificatie contin doar o mica parte din graul integral. Ele sunt facute din faina alba, din care s-au inlaturat substantele nutritive odata cu taratele. Ceea ce ramane este undeva la 20% din concentratia benefica initiala. Pentru gust, conservare si aspect se folosesc diversi compusi chimici precum coloranti, acid ascorbic, acid citric, maltodextrina, propilen glicol, cisteina, guma Xantan, grasimi vegetale hidrogenate si sare iodata. Toti acestia sunt toxici pentru organism. In plus, la producerea fainei se foloseste pentru inalbire un ingredient surpriza: alloxanul. Acesta face ravagii in randul celulelor pancreatice care produc insulina. De aici mai este un pas pana la diabet. Lipsa enzimelor din faina alba favorizeaza ingreunarea digestia si apare constipatia cu efectele ei intarziate, pana la cancer de colon.

In concluzie evitati produsele care sunt facute din faina alba sau extra alba. Cititi cu atentie eticheta painii pe care o cumparati. Ideal, o paine ar trebui sa contina faina integrala, apa, sare, ulei vegetal si drojdie. Tot ce apare in plus la ingrediente este un minus pentru sanatatea voastra. Fiti atenti si la painea neagra. Daca e paine neagra, nu inseamna ca e obligatoriu sa fie facuta din faina integrala. De fapt, majoritatea sunt facute din faina alba care este ulterior colorata. Incercati sa nu exagerati cu produsele de panificatie, fie ele de calitate. Sunt satioase si va vor face sa nu mai consumati alti nutrienti vitali pentru organism.