Tratamentul acneei: abordare prin alimentație și stil de viață

Acneea este o afecțiune dermatologică comună, care afectează aproximativ 85% dintre adolescenți și o parte considerabilă din populația adultă. Deși cauza principală este de natură hormonală, numeroase studii au arătat că alimentația și stilul de viață joacă un rol crucial în agravarea sau ameliorarea acestei afecțiuni. O abordare holistică, care să includă schimbări în dietă și obiceiuri zilnice, poate fi o soluție eficientă pentru tratarea și prevenirea acneei.

Hormonii și alimentația: un impact direct asupra pielii

Unul dintre principalii factori care contribuie la apariția acneei este activitatea hormonală, în special nivelurile ridicate de androgeni, care stimulează glandele sebacee să producă mai mult sebum. Producția excesivă de sebum poate bloca porii, ducând la inflamație și formarea coșurilor.

Hormonii din alimente

În ultima vreme, s-a pus un accent tot mai mare pe legătura dintre alimentele procesate și hormonii pe care aceștia îi conțin sau îi stimulează în corpul uman. Un exemplu semnificativ este laptele și produsele lactate, care conțin urme de hormoni utilizați pentru a stimula producția de lapte la vaci. Acești hormoni pot interacționa cu sistemul endocrin uman și pot exacerba acneea, în special la persoanele sensibile la schimbările hormonale. De asemenea, urme de hormoni conțin și carnea de pui, vită și ouăle. Un articol interesant despre impactul alimentelor de origine animală asupra sănătății puteți găsi aici.

Consumul regulat de produse lactate, în special de lapte degresat, a fost asociat cu un risc crescut de acnee, deoarece se crede că poate crește nivelul de insulină și Insulină-like Growth Factor 1 (IGF-1), un hormon legat de creșterea producției de sebum și de inflamație.

Insulina și consumul de carbohidrați rafinați

Indicele glicemic al alimentelor joacă un rol central în reglarea nivelului de insulină, care, la rândul său, afectează sănătatea pielii. Carbohidrații rafinați, precum pâinea albă, pastele, dulciurile și băuturile zaharoase, au un indice glicemic ridicat. Aceste alimente determină o creștere rapidă a nivelului de glucoză în sânge, ceea ce forțează pancreasul să elibereze mai multă insulină pentru a controla acest nivel.

Insulina stimulează activitatea glandelor sebacee, crescând producția de sebum, care poate contribui la blocarea porilor. În plus, insulina stimulează sinteza androgenilor, hormoni care, la fel, sunt corelați cu producția de sebum. Astfel, o dietă bogată în carbohidrați rafinați nu doar că agravează acneea prin creșterea producției de sebum, dar poate și contribui la inflamația pielii.

Pentru a combate acest efect, este recomandat să se adopte o dietă bazată pe alimente cu indice glicemic scăzut, precum cereale integrale, legume, fructe bogate în fibre (mure, afine, zmeură) și proteine slabe. Aceste alimente nu determină o creștere rapidă a nivelului de glucoză, menținând astfel insulina la un nivel optim și reducând riscul de acnee.

Dereglarea ritmului circadian și impactul asupra hormonilor

Somnul este esențial pentru sănătatea generală, inclusiv pentru sănătatea pielii. Calitatea somnului afectează echilibrul hormonal, iar dezechilibrele hormonale pot exacerba acneea. Dereglarea ritmului circadian, cauzată de lipsa somnului sau de obiceiuri neregulate de somn, poate avea un impact semnificativ asupra producției de hormoni, inclusiv cortizol și melatonină.

Somnul insuficient și cortizolul

Lipsa somnului de calitate duce la o creștere a nivelului de cortizol, cunoscut și ca hormonul stresului. Nivelurile ridicate de cortizol sunt asociate cu inflamația și creșterea producției de sebum, ambele contribuind la formarea coșurilor și agravarea acneei.

Studiile arată că persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe noapte sunt mai predispuse la dezechilibre hormonale și la inflamații cronice. Acest lucru nu doar că agravează acneea existentă, dar poate duce și la o sensibilitate crescută a pielii, contribuind la formarea cicatricilor.

Melatonina și regenerarea pielii

Melatonina, hormonul responsabil pentru reglarea ciclului somn-veghe, are un rol important și în regenerarea pielii. Un somn de proastă calitate poate reduce producția de melatonină, ceea ce afectează procesul de vindecare și regenerare celulară. Pielea are nevoie de melatonină pentru a se reface după daunele cauzate de expunerea la factori de mediu, cum ar fi razele UV și poluarea.

Suplimente și alimente pentru echilibrarea hormonilor și tratarea acneei

Pe lângă ajustările alimentare, suplimentele pot juca un rol important în gestionarea acneei, mai ales atunci când acneea este cauzată de dezechilibre hormonale sau inflamație.

Zincul

Zincul este un mineral esențial pentru sănătatea pielii, cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii și de reglare a producției de sebum. Deficiența de zinc a fost asociată cu cazuri mai severe de acnee. Suplimentarea cu zinc sau creșterea consumului de alimente bogate în zinc (semințe de dovleac, nuci, leguminoase) poate ajuta la reducerea inflamației și la reglarea sebumului.

Omega-3 și Omega-6

Acizii grași Omega-3, prezenți în peștele gras, semințele de in și nuci, sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatorii. Un dezechilibru între consumul de Omega-3 și Omega-6 poate duce la o stare inflamatorie cronică, care agravează acneea. Corectarea acestui dezechilibru prin creșterea aportului de Omega-3 și reducerea consumului de alimente procesate bogate în Omega-6 poate contribui la ameliorarea acneei.

Vitamina D

Un nivel scăzut de vitamina D a fost asociat cu inflamația crescută și cu afectarea funcției imunitare, ceea ce poate duce la o predispoziție crescută la acnee. Expunerea moderată la soare sau suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la reglarea sistemului imunitar și la reducerea inflamației pielii.

Legătura între acnee și microbiom

Recent, cercetările au început să sublinieze importanța microbiomului pielii în dezvoltarea acneei. Microbiomul este format dintr-o comunitate diversă de microorganisme, inclusiv bacterii, ciuperci și virusuri, care trăiesc pe și în interiorul corpului uman. Un microbiom sănătos este esențial pentru menținerea sănătății pielii, iar dezechilibrul acestuia poate contribui la apariția acneei.

Microbiomul pielii

Microbiomul pielii este complex și variază de la o persoană la alta. Studiile au arătat că un anumit tip de bacterii, cum ar fi Propionibacterium acnes, este asociat cu inflamația și apariția acneei. Această bacterie, care trăiește în mod natural pe piele, se poate înmulți excesiv în condiții de mediu favorabile, cum ar fi producția crescută de sebum și blocarea porilor.

Impactul alimentației asupra microbiomului

Alimentația joacă un rol crucial în modularea microbiomului pielii. Consumul de alimente bogate în zaharuri rafinate și carbohidrați poate duce la inflamații și la o creștere a microorganismelor dăunătoare, contribuind astfel la acneea inflamatorie. Pe de altă parte, o dietă bogată în probiotice și prebiotice (ex. fructe, legume, cereale integrale) poate promova un microbiom sănătos și poate ajuta la reducerea riscului de acnee.

Relația între stres și microbiom

Stresul poate afecta negativ microbiomul, contribuind la dezvoltarea acneei. Atunci când o persoană este supusă stresului, se pot elibera hormoni precum cortizolul, care pot influența producția de sebum și pot modifica compoziția microbiomului. Menținerea unui stil de viață echilibrat, care include tehnici de reducere a stresului (meditație, exerciții fizice), poate fi benefică pentru sănătatea pielii.

Concluzii

Tratamentul acneei nu se rezumă doar la utilizarea produselor topice sau la vizitele la dermatolog. Stilul de viață și alimentația joacă un rol esențial în echilibrul hormonal și în sănătatea pielii. Evitarea alimentelor cu indice glicemic ridicat, reducerea produselor lactate, îmbunătățirea calității somnului și utilizarea suplimentelor potrivite pot contribui la tratarea eficientă a acneei. De asemenea, îmbunătățirea microbiomului și reducerea inflamației, pot oferi alternative promițătoare în gestionarea acneei. Această abordare holistică poate aduce beneficii pe termen lung, îmbunătățind atât sănătatea pielii, cât și bunăstarea generală. Un regim alimentar echilibrat, care să fie potrivit pentru prevenția și tratamentul acneei puteți găsi aici.

Bibliografie

1. Burris, J., Rietkerk, W., & Woolf, K. (2017). Acne: The role of medical nutrition therapy. Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, 117(6), 1002-1010.

2. Melnik, B. C., & Schmitz, G. (2009). Milk consumption: Aggravating factor of acne and promoter of chronic diseases of Western societies. Journal of Dermo-Endocrinology, 1(1), 12-20.

3. Smith, R. N., Mann, N. J., Braue, A., Mäkeläinen, H., & Varigos, G. A. (2007). The effect of a high-protein, low glycemic-load diet on biochemical parameters associated with acne vulgaris: A randomized controlled trial. Journal of the American Academy of Dermatology, 57(2), 247-256.

4. Tosti, G., Tosti, G., & De Padova, M. P. (2014). Insulin resistance and acne: A new risk factor for men and women. Dermatology Practical & Conceptual, 4(4), 11-19.

5. Obeid R, Heil SG, Verhoeven MMA, van den Heuvel EGHM, de Groot LCPGM, Eussen SJPM (2019). Vitamin B12 Intake From Animal Foods, Biomarkers, and Health Aspects. Front Nutr. 2019 Jun 28;6:93.

Diabetul zaharat. Tratament

Astăzi am terminat în sfârșit documentarea și m-am lămurit mai cu toate mecanismele care produc, întrețin și tratează acestă afecțiune numită diabet. La fel cum am procedat la articolul Cancerul. Adevărulvoi încerca să sintetizez mai întâi factorii și cauzele care conduc către diabet, apoi voi vorbi despre o strategie de tratament și în final voi enunța un tratament propriu-zis, generalizat.

Încă o dată vreau să aduc la cunoștință cititorilor că orice boală are tratament iar cel care ne vindecă suntem noi înșine, nu doctorul, nu vraciul, nu homeopatul. Cine va avea credință și rabdare va muta munții din loc.

Diabetul zaharat este o anomalie, un dezechilibru general, care are ca efect împiedicarea capacității organismului de a utiliza glucidele, datorită reducerii sau absenței secreției de insulină de către pancreas și/sau rezistenței membranei celulare la acest hormon.

Există două tipuri principale de diabet zaharat: tipul I (bolnavul este dependent de injectarea insulinei), care de regulă apare încă din copilărie și tipul II (bolnavul nu este dependent de injectarea insulinei), care se dobândește de obicei la adulți cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani.

Cauzele diabetului nu au fost pe deplin elucidate de către medicina convențională, însă noi vom aplica prin analogie o logică aparte. Echilibru înseamnă că organismul funcționeză optim. Arderile și secrețiile sunt în parametri standard. Acest întreg mecanism este controlat de un „program” care are capacitatea de a se adapta și readapta după necesități. În concluzie, diabetul este o adaptare a „programului” după necesitățile curente. Aceste necesități au apărut în urma modificării stilului de viață. Practic ce se întâmplă? Am introdus în stilul nostru de viață și alimentar anumiți factori „reprogramatori” precum glucidele în exces, sedentarismul, unele medicamente (mai ales corticosteroizii), hormoni de creștere, infecții virale iar răspunsul la acești factori este „reprogramarea” mecanismului de funcționare a organismului. Spre exemplu: mâncăm timp de 40 de zile zahăr în exces, pancreasul primește comanda să reprogrameze secreția cantității de insulină, mărind-o. Nucleul celulelor transmite informația către celule copil (formate prin diviziune celulară) să fie mult mai rezistente la insulină, pentru că acest hormon se găsește în cantitate mare în organism. Astfel avem format primul set de celule rezistente la insulină. Ce se întâmplă cu glicemia mea din acest moment? Ea începe să crească în cantitate, deoarece nu mai poate patrunde întegral în celulă și să o oxideze. Peste câteva seturi de celule insulinorezistente deja e foarte probabil ca bolnavul să intre în șoc hiperglicemic.

Acestă logică se aplică fără probleme în cazul bolnavului de diabet zaharat de tip II. În cazul diabetului de tip I pancreasul este cauza afecțiunii. El nu produce suficientă insulină pentru a mări permeabilitatea membranei celulare, astfel nu se pot oxida nici măcar cantități mici de glucide. Aici tratamentul este mult mai delicat și cu părere de rău spun că mă depășeste, pancreasul prezentând o anomalie încă din naștere. Cu alte cuvinte pacientul va fi nevoit să-și injecteze insulină pentru tot restul vieții.

Acum voi enumera factorii principali care delanșează această afecțiune. Chiar de curând am auzit că italienii au o vorbă în popor pe care o moștenesc de la generații mai vechi. Ei spun că majoritatea bolilor care se dobândesc printr-o alimentație defectuoasă se limitează la consumul celor cinci otrăvuri albe: sarea iodată procesată, făina albă rafinată, zahărul rafinat, orezul alb și laptele de vacă pasteurizat. Dacă am analiza puțin, putem realiza cu ușurință cât de multă dreptate au. Da, diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare și obezitatea, practic bolile contemporane, care fac cele mai multe victime, apar cu precădere în urma consumului regulat al acestor „otrăvuri”. Le vom lua pe rând.

Sarea iodată rafinată este sărăcită de toate oligoelementele benefice organismului, dar îmbogățită, prin procedee chimice toxice, cu iod. Sarea iodată a apărut ca o soluție la cazurile tot mai frecvente de boli cauzate de lipsa iodului, adică afecțiuni ale glandei tiroide (sau cel puțin așa spun politicienii noștri prin Hotărârea de Guvern nr. 568/2002). Bănuim că Industria farmaceutică nu a avut nicio implicare în toată această poveste. Deși consumul de sare iodată pentru o „sănătate de fier” este mediatizat și încurajat, studiile arată că efectele sunt exact opuse, datorită cantității prea mari de iod sintetic ce suprasolicită glanda tiroidă și întreg organismul. Ca urmare, apar disfuncții grave ale sistemului endocrin. Sarea procesată este îmbogățită cu iodat de potasiu sau magneziu, substanțe care favorizează creșterea afecțiunilor tiroidiene. Pe lângă iod, sarea procesată, adică albă, fină și foarte arătoasă, este îmbogățită și cu multe anti-aglomerante, printre care E 536 și E 535 (ferocianură de sodiu) care au ca efect creșterea incidenței bolilor cardiace, accelerarea proceselor de ateroscleroză și toxicitate crescută, deoarece ferocianura de sodiu este o substanță toxică.
Datorită sării procesate și iodate, sarea a devenit hulită și responsabilă de suprasolicitarea rinichilor, mai ales în cazul bebelușilor, de probleme cardiovasculare, de hipertiroidie și multe alte afecțiuni, dar totuși vă amintesc că sarea de ocnă, neprocesată, nu are absolut nicio implicație în toate aceste afecțiuni. Pe scurt, consumul de sare iodată are numeroase efecte negative asupra organismului uman în general, dar aceste efecte se resimt mult mai tare asupra organismului în formare, al bebelușilor:

  • Suprasolicită rinichii și toate organele interne;
  • Datorită prezenței iodului în toate tipurile de sare de pe piață și folosirea acesteia în produsele semifabricate, devine imposibilă calcularea cantității de iod pe care un individ o consumă;
  • Surpusul de iod din organism a dus la înmulțirea cazurilor de hipertiroidie, a favorizat apariția gușei înclusiv la femei însărcinate și copii;
  • Cianurile folosite pe post de antiaglomeranți repezintă o otravă pentru organism;
  • Încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității sunt tot o consecință a consumului de sare iodată;
  • Slabește sistemul imunitar;
  • Provoacă tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate și nervozitate.

Despre Făina albă ar trebui să scriu un întreg articol ca să cuprind măcar esența, dar mă voi limita la a spune doar ce este foarte important de știut. Făina procesată, la fel ca și sarea iodată, trece printr-un proces complex de înlăturare a elementelor benefice din compoziția bobului de grâu. Nu știu dacă ați văzut vreodată cum arată amidonul pur, dar se poate observa o mare asemănare între el și făina albă și știți de ce? Pentru că doar cam atât mai rămâne după procesare din bobul de grâu. Amidonul, prin hidroliză enzimatică, proces ce se petrece în organismul uman, se transformă în totalitate în glucoză. Cu alte cuvinte, este același lucru dacă mănânci zahăr. Mai știți bombele alea de rețete de prajituri? O cană de făină ultra albă, o cană de zahăr alb … Mai exact avem două căni de zahăr și cam aia e prajitura noastră. Trebuie să mai adaug, pentru că este foarte important, că albirea făinei se face cu o substanță numită alloxan. Ea, după numeroase cercetări, s-a dovedit că produce boli diabetice în rândul populațiilor de șoareci de laborator. Dar să fim optimiști, omul nu e șoarece (sunt ironic).

Grâul, în componența sa, include fibre, minerale, vitamine și oligoelemente, lucruri indispensabile organismului. Consumând făina integrală ne bucurăm de întreg ansamblul grâului, astfel vom elimina orice pericol de îmbolnăvire.

Despre zahăr rafinat am discutat deja și puteți afla mai multe din acest articol unde am atașat și un filmuleț care descrie cum se produce. Vă spun doar că este foarte periculos. Pentru o viață sănătoasă el nu  are ce căuta în alimentație.

Orezul alb are aceleași „calități” ca făina albă. Tot ce am scris despre ea se aplică și aici. În plus, tot circulă un zvon pe internet cum că chinezii ar produce orez alb din rășini plastice, adică orez sintetic. Nu pot confirma acest zvon, chiar dacă am văzut prea multe ca să pot spune că nu este adevărat, dar mai bine sa-l credem de bună voie. Paza bună alungă primejdia rea. Un secret aici: cumpărați orez integral. Este mult mai gustos, este sănătos și nici chinezii nu-l pot produce în mod sintetic, încă…

Bănuiesc că vă întrebați ce caută aici Laptele de vacă pasteurizat. Nu vă mai întrebați. El, precum toate alimentele procesate, nu are ce căuta într-o alimentație sănătoasă. Singurul avantaj al procesului de pasteurizare este că prelungește perioada de valabilitate a laptelui (ceea ce convine comercianților), dar acest lucru se reflectă din plin în prețul piperat al produselor procesate astfel. Marele dezavantaj este acela că prin procesul de „pasteurizare” se elimină și toate enzimele benefice, vitaminele A, C, B6 și B12. În plus, acest procedeu mai și permite transferul de hormoni și antibiotice în lapte. Prin pasteurizare sunt omorâte bacteriile benefice prezente în laptele crud, dintre care cele mai importante sunt Lactobacillus acidophilus. În concluzie, nu este bun pentru sănătate, e ca și cum ați bea aracet.

Acum să nu se înteleagă că doar acestea sunt cauzele apariției diabetului zaharat. Trebuie adăugat și consumul excesiv de alcool, stresul și predispozițiile genetice, dar toate sunt bine cunoscute de noi toți și mai știm că atunci când cele trei mese principale sunt corecte, ne mărim extraordinar de mult capacitatea de apărare a organismului, reușim să procesăm și să eliminăm mult mai repede toxinele, iar predispozițiile genetice rămân date uitării.

Tratament

Strategia de tratament pe care o vom adopta este inversul declanșării acestui dezechilibru. Mai exact, va trebui să diminuăm rezistența membranei celulare la insulină. Acest lucru se va întâmpla progresiv, în 2-3 reprize, a câte 1-1,5 luni fiecare, deoarece avem nevoie să refacem cel puțin două cicluri celulare. În același timp, vom stimula fucțiile pancreatice și vom combate efectele radicalilor liberi asupra pancreasului și vom preveni complicațiile.

Etapa I de tratament – cura de epurare

Va dura 3-6 zile în prima repriză, 6-9 în cea de-a doua și 9-12 în cea de-a treia. În această etapă se va consuma doar sucuri de fructe și legume (în principal cele cu un conținut scăzut de glucide: portocale, madarine, pere, prune, struguri, piersici, caise, pepene galben, zmeură, cireșe, mere, gutui, afine, coacăze, căpșuni etc.), iar apa va fi înlocuită cu ceai.

Ceaiul va fi un decoct fiert aproximativ 5 minute acoperit, din următoarele plante medicinale: frunze de Urzică vie (Urtica dioica) 5 părți, Trei-frați-pătați (Viola tricolor) 4 părți, Pufuliță (Epilobium parviflorum) 3 părți, fructe și frunze de Afin (Vaccinium myrtillus) 3 părți, Păpădie (Taraxacum officinale) 2 părți, funze de Dud (Morus) 2 părți, Coada-șoricelului (Achillea millefolium) 1 parte, Teci de fasole (Phaseolus vulgaris) 1 parte și frunze de Anghinare (Cynara scolymus) o parte. Se vor bea 1-1,5 litri de ceai pe zi, neîndulcit și se va prepara după ghidul acesta.

Etapa a II-a – tratamentul propriu-zis

Va dura între 4-6 săptămâni, în care pe lângă ceaiul de la prima etapă, se va mai face un decoct din următoarele plante medicinale: Licheni de piatră (Lichen islandicus), 5 părți, Tintaură (Herba centauri) 4 părți, Drăgaică (Galium verum) 3 părți, Urzică moartă albă (Lamium album) 2 părți, flori de Sulfină (Melilotus officinalis) 1 parte, Rostopască (Chelidonium majus) 1 parte, Ciumărea (Galega officinalis) 4 părți, flori de Rapiță (Brassica napus) 1 parte, frunze de Cătină roșie (Tamarix ramosissima) 1 parte și Sânziene albe (Herba Galii mollugi) 1 parte. Se va bea 3-4 căni pe zi, inainte cu jumătate de oră de mesele principale.

Pentru a mări eficiența tratamentului se vor introduce în alimentație produsele antioxidante, imunostimulente naturale, și drojdia de bere uscată.

Regimul alimentar

În dieta bolnavului de diabet vor exista trei categorii de alimente: alimente permise fără limită, alimente consumate limitat și alimente interzise.

Din prima categorie fac parte:

  1. cele hipoglicemiante: ciupercile (conțin insulină), grâu germinat (are în compoziție crom, mineral care stimulează metabolizarea carbohidraților), semințe de dovleac și muștar (conțin zinc, mineral care intră în compoziția insulinei), coriandru, dafin, rozmarin, chimion, cuișoare, tarhon, pătrunjel verde, rubarbă, ceapă, usturoi, praz, napi, ridichi, varză roșie și varză albă crude, lămâi, grapefruit, rodii, vișine, afine, mure, coacăze negre, agrișe, fructe de cătină, gutui, borș, murături;
  2. cele care conțin sub 10% glucide: roșii, vinete, țelină, conopidă, ardei gras roșu, galben și verde, castraveți, andive, sparanghel, spanac, lăptucă, gulii, pepene verde, căpșuni ș.a.

În cea de a doua categorie se înscriu:

  1. alimente necetogene, din care se pot consuma aproximativ 200g pe zi: soia – conține zinc, fasole și mazăre uscate, alune, nuci, migdale, pecum și alimente care au în compoziție între 10% și 20% glucide: măsline verzi, anghinare, păstârnac, fasole verde, mere, pere, piersici, caise, cireșe, prune, struguri, zmeură, pepene galben, portocale ș.a.;
  2. alimente cetogene, din care se pot consuma maxim 100g pe zi: ficat de vită, pește oceanic și fructe de mare (mai ales scoici – conțin crom), pește de apa dulce, carne de pasăre, lapte degresat, brânzeturi slabe, ouă, precum și alimente care conțin între 20% și 40% glucide: cartofi, pâine integrală, mazăre verde, banane, castane ș.a.

Pentru  o mai bună organizare a regimului alimentar vă pun la dispoziție următorul tabel al conținutului de glucide (în g%) al principalelor alimente:

AlimentGlucideAlimentGlucide
Zahăr100Cartofi20
Miere80Migdale19
Dulceață75Alune18
Smochine și curmale74Mazăre verde17
Stafide73Struguri16
Paste făinoase70Nuci15
Fulgi de ovăz66Zmeură14
Fasole uscată62Pepene galben14
Mazăre verde61Portocale13
Ciocolată cu lapte54Mere și piersici12
Pâine albă52Gutui și afine11
Grâu germinat49Coacăze și căpșuni10
Pâine neagră48Sfeclă roșie9
Castane45Țelină și pătrunjel9
Lapte praf38Pepene verde8
Cacao31Fasole verde7
Banane24Varză și praz6
Orez23Conopidă și ridichi

Un tabel mai detaliat puteți găsi aici.

A treia grupă cuprinde alimentele interzise astfel: cele cinci „otrăvuri” enumerate la început precum și tot ce este preparat din ele, dulciurile de orice fel; grăsimile saturate (slănină, untură, unt, smântână, margarină etc.) deoarece măresc rezistența la insulină; carnea de mamifere (este puternic cetogenă și conține substanțe toxice precum uree, acid uric, creatinină, adrenalină etc.); prăjelile de orice natură, deoarece pe suprafața alimentelor prăjite iau naștere substanțe toxice; alimentele afumate sau fripte pe grătar cu cărbuni, deoarece se încarcă cu benzopiren, o substanță de asemenea toxică; orice aliment procesat și/sau ambalat (a se citi articolul acesta); băuturile răcoritoare; cafeaua și alcoolul; măslinele negre (sunt măsline verzi tratate cu sodă caustică, un compus chimic extrem de toxic); sarea fină iodată ș.a.

Consumul zilnic de glucide nu trebuie să depășească 1,5g/kg corp, cel de proteine 1g/kg corp, iar cel de lipide 1,2g/kg corp.

Să nu uităm, de fapt, va fi obligatorie mișcarea în aer liber și expunerea moderată la lumina solară.

Etapa a III-a – pauză 2 săptămâni

Tratamentul trebuie urmat 2 ani. Inițial, va fi urmat timp de 6 luni, perioadă ce se împarte în 3 reprize, fiecare a câte 2 luni structurate pe cele trei etape prezentate, apoi se reduce timp de 1 an la 2 luni pe trimestru și la final o lună pe trimestru.

Observație

Trebuie să întelegeți, dragi cititori, că eliminarea din alimentație a produselor toxice nu este un regim. Această activitate ar trebui să facă parte din viața noastră și să fie o obișnuință, practic acest lucru să însemne normal pentru noi. În principal tratamentele naturiste se bazează pe o readucere la normal a stilului de viață, chiar dacă pare a fi o vindecare printr-un regim sau un tratament sofisticat.

Bibliografie: Fănică Voinea-Ene, Să ne tratăm singuri. Ghid de terapie naturistă, Editura All, 2013, București.

Produsele de panificatie pentru care s-a folosit faina alba rafinata

In vreme ce locurile de munca incep sa ne acapareze din ce in ce mai mult vietile personale, sa ne fure timpul, vocatia si imaginatia, oamenii cu mintea “deschisa” uita complet de ei insisi si lasa ca aceasta activitate care ar trebui sa le consume mai putin de jumatate din energie, sa le rapeasca inclusiv sanatatea. Vad cozi imense la covrigarii si patiserii in jurul orei 16:00, cand se iese de la serviciu. La multe persoane, una sau doua mese pe zi sunt compuse din produse de panificatie. Pe langa faptul ca graul integral, natural de la mama lui, nu asigura nici macar jumate din necesarul zilnic de nutrienti, acele produse de panificatie contin doar o mica parte din graul integral. Ele sunt facute din faina alba, din care s-au inlaturat substantele nutritive odata cu taratele. Ceea ce ramane este undeva la 20% din concentratia benefica initiala. Pentru gust, conservare si aspect se folosesc diversi compusi chimici precum coloranti, acid ascorbic, acid citric, maltodextrina, propilen glicol, cisteina, guma Xantan, grasimi vegetale hidrogenate si sare iodata. Toti acestia sunt toxici pentru organism. In plus, la producerea fainei se foloseste pentru inalbire un ingredient surpriza: alloxanul. Acesta face ravagii in randul celulelor pancreatice care produc insulina. De aici mai este un pas pana la diabet. Lipsa enzimelor din faina alba favorizeaza ingreunarea digestia si apare constipatia cu efectele ei intarziate, pana la cancer de colon.

In concluzie evitati produsele care sunt facute din faina alba sau extra alba. Cititi cu atentie eticheta painii pe care o cumparati. Ideal, o paine ar trebui sa contina faina integrala, apa, sare, ulei vegetal si drojdie. Tot ce apare in plus la ingrediente este un minus pentru sanatatea voastra. Fiti atenti si la painea neagra. Daca e paine neagra, nu inseamna ca e obligatoriu sa fie facuta din faina integrala. De fapt, majoritatea sunt facute din faina alba care este ulterior colorata. Incercati sa nu exagerati cu produsele de panificatie, fie ele de calitate. Sunt satioase si va vor face sa nu mai consumati alti nutrienti vitali pentru organism.