Din punct de vedere structural, o boala se manifesta pe doua planuri fundamentale. Un plan fizic care se remarca prin modificari ale corpului nostru si altul psihic care este cel mai bine evidentiat in subconstient. De regula, diagnosticarea bolilor prin medicina conventionala se face prin analiza detaliata a planului fizic (analize serice, analize de tesut, observarea vizuala a anumitor elemente din corp s.a), dar sunt multe cazuri in care aceasta metoda este insuficienta. Cum am spus mai sus, orice afectiune, oricat de mica si nesemnificatifa ar fi, are o influenta asupra psihicului si astfel, prin observarea lui, vom sti cel putin sa localizam boala.
Exista de mii de ani metode prin care omul bolnav, cu ajutorul unui specialist, isi poate autoidentifica afectiunea, insa aceste principii, din cauza neintelegerii si complexitatii lor, au fost de multe ori contestate si dezapreciate. Din acest motiv, numarul adevaratilor specialisti au inceput sa se diminueze, lasand loc celor falsi, metodele s-au distorsionat si in final aproape ca au disparut. Paralel cu aceste princiipii s-a dezvoltat un alt tip de diagnosticare. Practic omul pe parcursul vietii, prin anumite exercitii si tehnici a reusit sa se cunoasca atat de bine incat stia daca il pandeste vreo afectiune, unde e localizata si ce metode ar fi potrivite pentru vindecarea ei. Majoritatea dintre noi simt ca acest lucru este posibil, doar ca frica ca ar fi prea complicat de realizat, ii face sa stea pe loc si sa lase timpul sa treaca, fara dobandirea vreo unui castig important. Elefantii, spre exemplu, stiu cand au o boala si urmeaza sa moara, astfel isi aleg locul mortii. Avantajul acestei tehnici de autodiagnosticare provine din faptul ca persoana in cauza, incercand sa dobandeasca aceasta virtute, va avea de castigat pe toate planurile sale psihice si materiale. Mai mult decat atat, sansa de imbolnavire va fi una atat de mica, incat energia noastra dedicata unui eventual tratament se va reorienta spre preventia oricarei afectiuni.
“Jurnalul bipolar” pe cale l-am prezentat aici, va fi o purificare psihica a noastra, cu alte cuvinte, inceputul vietii noastre, dar in paralel ne vom organiza si un program alimentar, pentru ca, asa cum am mai spus, nu putem gandi sanatos atunci cand nu mancam sanatos si nu mancam sanatos atunci cand nu gandim sanatos („Mens sana in corpore sano.”) Dupa cateva saptamani in care am terminat jurnalul bipolar si am respectat un regim alimentar strict, suntem gata de transformarea noastra propriu zisa. Totul nu va mai fi atat de strict pe cat ati intentiona sa credeti, insa ne vom construi un pogram pe care-l vom respecta cu desavarsire si indiferent de situatie. Nu exista o destinatie imposibila, ci doar motive de a nu ajunge acolo.
Viata noastra de zi cu zi si ma refer aici la serviciu, familie si prieteni nu se va modifica cu nimic, adica nu va trebui sa renuntam la niciuna dintre acestea, dar cu siguranta vom avea alta perceptie asupra lor, in functie de fiecare. Una dintre regulile obligatorii pe care le vom include in acest program va tine de redobandirea independentei noastre. Vom elimina influentele nocive primite de la societate si din diferite surse de asa zise informatii de actualitate. Cartea, televizorul, radioul, telefonul, prietenii, familia vom fi noi insine, iar cu informatiile de aici ne vom construi temelia unei idei, unui principiu, unui stil. Apoi prin selectie si atentie vom aduna alte informatii din exterior cu ajutorul carora vom cladi restul.
O alta regula de baza, chiar daca pentru unii va parea inutila, dar asta doar acum in timp ce citesc si nu dupa ce vor urma macar primii pasi de aici, va fi includerea in programul nostru uzual a unei forme de introspectie, fie ea meditatia sau rugaciunea. Cand o sa ajung sa vorbesc despre asta, o sa va dau exemple prin care puteti sa indepliniti aceasta regula fara a consuma timp pretios, incluzand-o in stilul vostru de viata.
Ultimul pas va fi cel mai greu, pentru ca multi dintre cei care ajung pana aici se blocheaza pur si simplu. Cand vom considera ca suntem pe drumul potrivit, ne va mai ramane un singur lucru de indeplinit: acela de a lasa ceva bun in urma, de a da un scop nobil vietii noastre. Vom intelege ca majoritatea formelor de munca in care suntem si noi probabil implicati, sunt inutile pentru dezvoltarea noastra si a celor din jur. Mai mult decat atat, acestea nu ajuta absolut de loc nici la dezvoltarea mediului, nici a naturii si nici a neamurilor ce vin.
Drept urmare, vom lucra pas cu pas si cu rabdare la imbunatatirea noastra. In prima etapa vom scoate gunoiul din viata noastra, vom rade totul pana la curat si apoi vom introduce doar ceea ce ne este de folos cu adevarat. In primul rand vom elimina produsele alimentare si de igiena personala nocive din viata noastra si ulterior vom curata si mintea de informatii inutile. Ne vom fabrica o bariera protectoare individializata contra informatiilor si manipularii din jur.
