Listă de plante medicinale

Pentru a completa articolul anterior și pentru a vă ușura căutările, am realizat o mică listă cu plante medicinale. Popular, ele au denumiri diferite în funcție de zonă, însă în latină sunt mai ușor de identificat. Pe parcurs o voi completa.

Afin – Vaccinium myrtillus
Albăstrea – Centaurea cyanus
Aloe – Aloe vera 
Amăreală – Polygala
Anason – Pimpinella anisum
Angelică – Angelica archangelica
Anghinare – Cynara scolymus
Ardei roșu – Capsicum annuum
Armurar – Carduus marianus
Arnică – Arnica montana
Brad argintiu – Abies alba
Brândușă de toamnă – Colchicum autumnale
Brusture – Arctium lappa
Busuioc – Ocimum basilicum
Călin – Viburnum opulus
Capere – Capparis spinosa
Castan sălbatic – Aesculus hippocastanum
Cătină albă – Hippophae rhamnoides
Cerențel – Geum urbanum
Chimen – Carum carri
Chimion – Cuminum cyminum
Cicoare – Chicorium intybus
Cimbrișor – Thymus serpillum
Cimbru de câmp – Thymus vulgaris
Cimbru de grădină – Satureja hortensis
Cireș – Cerasus avium
Ciuboțica cucului – Primula elatior, Primula veris
Ciulin – Carduus nutans
Ciumăfaie – Datura stramonium
Coacăz negru – Ribes nigrum
Coada calului – Equisetum arvense
Coada racului – Potentilla anserina
Coada șoricelului – Achillea millefolium
Coriandru – Coriandrum sativum
Crețișoară – Alchemilla vulgaris
Crețușcă – Filipendula ulmaria
Crușin – Rhamnus frangula
Degețel roșu – Digitalis purpurea
Dovleac – Cucurbita
Dracilă – Berberis vulgaris
Dud – Morus alba, Morus nigra
Eucalipt – Eucalyptus globulus
Fasole – Phaseolus vulgaris
Feciorică – Herniaria glabra
Fenicul – Foeniculum vulgare
Fragă de pădure – Fragaria vesca
Frasin – Fraxinus, Fraxinus excelsior
Gălbenele – Calendula officinalis
Ghimpe – Ruscus aculeatus
Ghințură – Gentiana
Gutui – Cydonia oblonga
Hamei – Humulus lupulus
Hrean – Armoracia rusticana
Iarbă mare – Inula helenium
Ienupăr – Juniperus communis
In – Linum flavum, Linum
Ipcărigea – Gypsophila paniculataGypsophila
Isop – Hyssopus officinalis
Izmă – Mentha crispa
Jaleș – Salvia officinalis
Jneapăn – Pinus mugo
Lăcrimioară – Convallaria majalis
Lemn dulce – Glycyrrhiza glabra
Levănțică – Lavandula angustifolia
Limba mielului – Borago officinalis
Lumânărică – Verbascum thapsus
Lumânărica pământului – Gentiana asclepiadea
Mac de grădină – Papaver somniferum, Papaver rhoeas, Glaucium corniculatum, Glaucium phoeniceum
Măceș – Rosa canina
Maghiran – Origanum majorana
Măr – Malus domestica
Mărar – Anethum graveolens
Mărul lupului Aristolochia clematitis
Măselariță – Hyoscyamus niger
Mătăciune – Dracocephalum moldavica
Mătrăgună – Atropa belladonna
Merișor – Pirus baccata
Mesteacăn – Betula verrucosa
Molotru galben – Trigonella besseriana
Mur – Rubus
Mușețel – Matricaria chamomilla, Chamomilla recutita
Muștar negru – Brassica sinapis
Nalbă de pădure – Althaea rosea
Nalbă mare – Malva silvestris
Năsturelul de baltă – Rorippa amphibia
Nuc – Juglans regia
Obligeană – Acorus calamus
Odolean (Valeriană) – Valeriana officinalis
Omag – Aconitum
Osul iepurelui – Ononis spinosa
Păpădie – Taraxacum officinale
Pătlagină – Plantago major
Pelin – Artemisia absinthium
Pin – Pinus
Pir – Agropyrum repens
Plămânărică – Pulmonaria officinalis
Plop negru – Populus nigra
Podbal – Tussilago farfara
Pojarniță (Sunătoare) – Hypericum perforatum
Porumb – Zea mays
Porumbar – Prunus spinosa
Răchitan – Lythrum salicaria
Revent – Rheum officinale
Ricin – Ricinus communis
Rodie – Punica granatum
Roibă – Rubia tinctorum
Roiniță – Melissa officinalis
Rostopască – Chelidonium majus
Rușcuță de primăvară – Adonis vernalis
Salvie – Salvia officinalis
Săpunariță – Saponaria officinalis
Scai vânăt – Eryngium planum
Schinel – Cnicus benedictus
Soc – Sambucus nigra
Spânz – Helleborus, Helleborus niger
Stejar – Quercus sessiliflora
Sulfină – Melilotus officinalis
Sunătoare – Hypericum perforatum
Talpa gâștei (Spanac porcesc) – Chenopodium hybridum
Tătăneasă – Symphytum officinale
Tei – Tilia cardama
Țintaură – Centarium umbellatum
Toporaș – Viola odorata
Traista ciobanului – Capsella bursa-patoris
Trei frați pătați – Viola declinata
Trifoiște – Menyanthes trifoliata
Troscot – Polygonum aviculare
Turiță mare – Agrimonia cupatoria
Unguraș – Marrubium vulgare
Untișor – Ficaria verna
Urzică – Urtica
Urzică moartă – Lamium maculatum
Usturoi – Allium sativum
Vâsc – Viscum album
Verigar – Rhamnus cathartica
Volbură – Convolvulus arvensis
Zămoșiță – Hibiscus trionum
Zmeur – Rubus idaeus

Principalele efecte terapeutice ale plantelor medicinale

De multe ori mă confrunt cu dificultatea de a identifica rapid efectele terapeutice ale unei plante sau am nevoie de un analgezic rapid pentru o durere de cap și trebuie să alerg din nou prin cărți după o rețetă. Așa că am realizat mai jos o listă, cât se poate de amplă, cu principalele efecte terapeutice ale plantelor medicinale. Din cauza multiplelor nume atribuite plantelor în funcție de regiune, am realizat o listă unde puteți găsi denumirea științifică a plantei pe care o căutați.

Observație: Pentru a găsi mai ușor un termen pe pagină utilizați căsuța de căutare prin combinația CTRL+F.

Adaptogene: Ginseng, Ginkgo, Canscora, Ovăz.

Afrodiziace (pentru ambele sexe): Cardamon, Vanilie, Ienupăr, Ginkgo, Scânteiuță, Păstrăv (ciupercă – Poliporus squamosus), Spânz, Smârdar, Cucută (flori), Saschiu mic, Dumbăț. Brânca-Ursului, Schinel, Hrișcă, Mentă sălbatică, Lemn dulce, Mărar (semințe), Țelină (semințe și rădăcină), Sparanghel, Nalbă (semințe), Coriandru, Ghimbir, Nucșoară, Scorțișoară, Yohimbe, Nuci, Alune, Migdale, Susan, Semințe de Floarea-soarelui, Cacao, Busuioc, Revent (Rubarba), Știr roșu, Știr sălbatic, Moțul-curcanului, Usturoi, Praz, Ceapă, Ardei iute, Busuioc sălbatic, Cuișoare.

Alimentare: (din flora spontană): Acul-doamnei (frunze), Afin (fructe), Alun (fructe), Agriș (fructe), Anglică (tuberi), Angelică (tulpini fragede), Anghinare sălbatică (rădăcini), Arțar (sevă), Baraboi (rădăcini și tulpini tinere), Barba-caprei (lăstari tineri), Balbisă (rizomi), Balușcă (frunze), Bănuței (muguri florali), Bobornic (tulpini tinere), Bolonică (frunze), Boz (fructe), Brăbin (tulpini tinere), Brânca-ursului (lujeri tineri și frunze), Brâncuță (semințe și frunze), Broscăriță (frunze tinere), Brustur (frunze  tinere), Busuioacă (frunze), Busuioc sălbatic (frunze), Calcea­ calului (frunze și boboci florali), Captalan (frunze), Capul-călugărului (rădăcini), Călin (fructe), Căpriță (frunze), Cărbunari (rădăcini, frunze și lujeri îmbobociți), Cătină albă (fructe), Cebărea (frunze și lujeri cu flori), Cerențel (rizomi și frunze).

Anafrodiziace (pentru ambele sexe): Talpa-gâștei, Hamei, Sporici (Verbină), Limba-câinelui, Nufăr alb, Valeriană (rădăcini).

Analeptice (stimulente ale sistemului nervos central): Cafea, Ceai chinezesc, Ginkgo, Cacao, Soia, Vâsc, Arnică, Saschiu Mic, Traista-ciobanului, Ghimpe (Holeră), Ardei iute, Schinel, Rostopască, Drojdie de bere.

Analgezice („paracetamol și aspirină” naturale): Salcie, Troscot, Iasomie, Taulă, Plop negru, Plămânărică, Crețușcă, Răchitan, Pir, Lemn dulce, Limba-boului, Lăcrămioară, Spânz, Lemnul-Domnului, Sporici (Verbină), Rozmarin, Iarbă de șoaldină, Garoafe, Trei-frați-pătați.

Anestezice: Măselăriță, Ciumărea, Calomfir, Zârnă, Frăsinel, Dalac, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Virnanț (Ruta de grădină), Steregoaie, Hrib dracului (ciupercă – Boletus satanas), Muscăriță (ciupercă – Amanita muscaria).

Antagonizante ale hormonilor feminini: a se vedea stimulentele hormonilor masculini.

Antagonizante ale hormonilor masculini: a se vedea stimulentele hormonilor feminini.

Antialcoolice: Pedicuță, Cornișor și Boz.

Antialergice: Cârcel, Gheara-mâței, Stejar, Trei-frați-pătați, Dracilă, Stânjenel galben, Urzică, Hamei, Cătină albă, Turiță mare, Osul-iepurelui, Splinuță, Isop, Răchitan, Efedră, Escolție.

Antianemice: Cățină roșie, Linariță, Sfecla roșie, Morcov, Varză, Năsturel, Spanac, Ștevie, Măcriș, Urzică, Cătină albă, Afin, Coacăz negru, Măceșe. La acestea se adaugă hematopoieticele și fortifiantele.

Antiadezive plachetare: Troscot, Plamânărică, Răchitan, Salcie, Plop negru, Arnică, Pir, Limba-boului, Spânz, Saschiu mic, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Păducel, Alun, Rostopască, Scara­ Domnului, Rozmarin, Țintaură.

Antiasmatice: Cârcel, Laur vulgar, Mătrăgună, Măselărița, Mutulica, Dracila, Șovârf, Cimbrișor, Roiniță, Pin, Brad, Molid, Ienupar, Jneapăn, Busuioc, Unguraș, Isop, Asmățui, Nemțișori de câmp, Hrean, Usturoi, Arnică, Sânziene albe, Frasin, Vinariță, Lemn Dulce, Dentiță, Dumbravnic, Efedră.

Antiazotemice (reduc ureea și acidul uric din sânge): Dud, Fasole, Urzică, Cicoare, Coriandru, Pufuliță, Vâsc, Coada-Calului, Spanac, Bob, Vulturiță, Unghia-Ciutei, Feciorică, Zămoșiță, Mei păsăresc, Năut, Porumbar, Păpălău, Barba-caprei, Păpădie, Țelina, Păstârnac, Ovăz, Orz (verde), Batrâniș, Piloselă.

Antibiotice (fitoncide): Mărul-lupului, Pochivnic, Mușețel, Gălbenele, Cimbrișor, Coada-șoricelului, Iarbă mare, Lumânărică, Vetrice, Aloe, Salvie, Pelin, Nuc, Cânepa codrului, Trifoi roșu, Ienupăr, Sulfină, Sânziene galbene (Drăgaica), Sânziene albe, Frasin, Lipicioasă, Scai măgăresc, Virnanț (Ruta de grădină), Tulichină, Usturoi, Ceapă, Hrean, Mărar, Varză, Morcov, Echinacea. Gheara-mâței.

Anticancerigene: Mărul-lupului (extern, fără restrictii, intern în doze mici), Echinacea, Gheara-mâței, Spânz, Rostopască, Vâsc, Rușcuță  de  primavară, Ginkgo, Cucută, Cetina de negi, Cimișir (Gard viu), Tuia, Dracilă, Ricin, Arnică, Busuioc sălbatic, Dumbăț, Țintaură, Trei-frați-pătați, Unguraș, Valeriană, Măselăriță, Mătrăgună, Mutulică, Mături, Mutătoare, Cerențel, Scai măgăresc, Menta-broaștei, Stânjenel galben, Limba­ boului, Pedicuță, Gălbenele, Norocel, Coada-calului, Alior, Brandușa de toamnă, Pufuliță,Urzică moartă albă, Linariță, Drăgaică (Sânziene galbene), Suliman, Curpen, lederă, Lupin, Dediței, Vetrice, Busuioc, Ceaparel, Dud alb (coaja rădăcinii), Ginseng (toate speciile), Lipicioasă, Virnanț (Ruta de grădină), Zârnă, Piper-Alb, Tei, Nuc, Usturoi, Dentiță, larba-Sfântului loan, Podbal (frunze), Pochivnic, Ghimpe, Schinel, Lemnul-câinelui (fructe), Cârmâz, Vineriță, Aralie, Colțunași, Sovârvăriță, Șofran, Săpunăriță, Sfeclă roșie, Salcâm japonez, Traista­ ciobanului, Talpa-gâștii, Drobiță, Siminoc, Castravete amar, Forsiție, Ghiocel, Ghizdei, Unghia-găii (Astralagus), Cânepa-codrului, Ceai verde, Maitake, Shiitake, Reishi, Laminaria japonica, Andrographis, Trichopus, Leuzea, Centella, Annoa, Curcuma, Aloe, Sophora, Gheara-diavolului, Camiphora, Cordyceps, Yucca, Spirulină, Chlorella, Rujă (Rhodiola), Roiba (Rubia), Canscora, Leuzea, Magnolie roșie, Saschiul mic.

Anticoagulante: Sulfina, Castan sălbatic, Sânziene albe, Lipicioasă, Vinariță, Ienupăr, Levănțică (Lavandă), Frasin, Dentiță, Angelică, Lemnul-Domnului, Scai măgăresc, Trei-frați-pătați, Dumbravnic, Feciorică, Lemn dulce, Splinuță, Tulichină, Virnanț (Ruta de grădină), Rușcuța de primăvară.

Antidepresive: Hamei, Iarbă mare, Talpa-gâștii, Valeriană, Dumbravnic, Frăsinel, Calomfir, Dalac, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Fumăriță, Zârnă, Escoliție.

Antidiabetice (împotriva diabetului zaharat): Țintaură, Saschiu mic, Păducel, Dumbăț, Urzică moartă alba, Licheni  de piatră, Pufuliță, Pedicuță, Anghinare, Armurariu, Schinel, Cerențel, Sporici (Verbină), Slăbănog, Maitake, Shiitake, Reishi, Aloe, Cordyceps, Echinacea, Gheara-diavolului, Gheara-mâței, Astragalus, Ginkgo, Pueraria, Moringa, Ginseng chinezesc, Scânteiuță, Eucalipt. La acestea se adaugă hipoglicemiantele.

Antidiareice: Cerențel, Nuc, Închegătoare, Stejar, Frag, Fag, Coada-racului, Drețe, Piperul-broaștei, Corn, Răchitan, Vetrice, Traista-ciobanului, Gălbenele, Troscot, Scilpeți, Plămânărică. La acestea se adaugă antibioticele.

Antiemetice (combat starea de greață/vomă): Mentă, Mușețel, Isop, Valeriană, Levănțică (Lavandă), Busuioc, Sovârf, Roiniță, Busuiocul-cerbilor.

Antiepileptice: Măselăriță, Ciumărea, Dalac, Urzică moartă roșie, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Calomfir, Frăsinel, Zârnă, Virnanț (Ruta de grădină).

Antiestrogenice: semințe de: Soia, In, Susan, Alune, Nuci, Fistic, Germeni de porumb, Dovleac, Măsline, Palmier; Ceai verde, Lucernă, Orz, Ovăz, Morcov, Țelină, Păstârnac, Varză, condimente și aromate.

Antifungice: Iarbă mare, Vetrice, Virnanț (Ruta de grădină), Pelin, Iasomie, Lemnul-câinelui, Frăsinel, Mărul-lupului, Ghințura, Hamei, Frasin, Sulfină, Coada-calului, Suliman, Slăbănog, Unghia-ciutei, Usturoi, Hrean, Țelină, Păstârnac, Ciuboțica-cucului, Scara-Domnului.

Antigalactogene (încetinesc secreția de lapte): Stejar, Drețe, Salvie, Nuc, Salcie, Anin negru (Arin), Saschiu mic, Trepădătoare.

Antihelmintice (vermicide și vermifuge): Ferigă, Cimbrișor, Frăsinel, Ghintură, Anason, Fenicul, Crăițe, Iarbă mare, Coriandru, Gălbenele, Piersic, Lemn dulce, Siminichie, Rotungioara, Lupin, Usturoi.

Antihemoroidale: Castan sălbatic, Stejar, Coada-racului, Drețe, Scai măgăresc, Sulfină, Trei-frați-pătați, Tulichina, Virnanț (Ruta de grădină), Angelică, Dentiță, Dumbravnic, Feciorică, Frasin, Lemn dulce, Lemnul­ Domnului, Levănțică, Iarbă mare, Alun, Iarbă roșie, Piperul-broaștei, Traista-ciobanului, Nuc, Cerențel, Turiță mare, Ardei iute (în doze mici), Gutui, Splinuță, Sclipeți, Vindecea, Vinariță, Norocel, Lipicioasă, Cupresus, Crizantemă americană, Nucul Vrăjitoarelor (Hamamelis), Buricul-apei (Hydrocotyle asiatica minor, Hydrocotyle vulgaris), Gotu Kola, Ghimpele­ pădurii.

Antiinflamatoare: Aloe, Troscot, Plămânărică, Pir, Răchitan, Lemn-dulce, Plop negru, Plop alb, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Sunătoare, Iarbă mare, Gălbenele, Turiță mare, Scai măgăresc, Scaiul-dracului, Tulichina, Virnanț (Ruta de grădină), Cimbrișor, Busuioc, Isop, Salvie, Roiniță, Lumânărică, Anason, Coriandru, Mărar, Pătrunjel, Leuștean, Tarhon, Dafin, Curcuma (Turmeric).

Antimigrenoase: Rușcuța de primăvară, Mușețel mare, Sporici (Verbină), Saschiu mic, Lăcrămioare, Spânz, Dentiță, Rozmarin, Garoafe, Lemnul-Domnului, Limba-boului. La acestea se adaugă analgezicele.

Antiocitocice (reduc contracțiile uterine): Răchitan, Troscot, Plămânărică, Pir, Lemn dulce, Salcie, Plop Negru, Crețișoara, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Cruciuliță, Călin, Frasin, Bănuți, Papură, Coada-șoricelului, Cerențel, Limba­ boului.

Antioxidante: scoarță de Pin montan și maritim, Aloe, Orz verde, Cătină alba, Maceșe, Afine, Coacăze negre, Citrice, Agrișe, Vișine, Cireșe, Rodii, Nuci, Alune, Fistic, Ceapă, Usturoi, Varză roșie și albă, Sfeclă roșie, Ghimbir, Hrișcă, Anghinare, Chimen, Pufuliță, Plămânărică, Ghimpe, Crușin, Podbal (frunze), Coada-calului, Urzică, Coriandru, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Lipicioasă, Scânteiuță, Cerențel; Ulei de Dovleac, de Floarea-soarelui, de Cânepă, de Soia și de Măsline; Grâu (tărâțe), Ovăz (fulgi), Ortosifon, Papaia, Ananas, Nucul Vrăjitoarelor (Hamamelis), Dumbravnic, Dracilă, Cimbrișor, Pedicuță, Ceai verde, Soia, Grâu germinat, Pătrunjel verde, Morcov, Roșii, Rozmarin, In, Sunătoare, Păducel, Ginkgo.

Antiplegice (împotriva paraliziilor): Brebenei, Ghiocei, Dediței, Dumbravnic, Limba-boului.

Antiparkinsoniene: Măselariță, Ciumărea, Calomfir, Frăsinel, Dalac, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Zârnă.

Antiprotozoare (împotriva giardiazei, trichomonazei, amibiazei etc.): Vetrice, Frăsinel, Iarbă mare, Nalbă mare, Iasomie, Hamei, Cătușă, Ghințură, Lemnul-câinelui, Suliman, Slăbănog, Unghia-ciutei, Frasin, Tulichină, Virnanț (Ruta de grădină), Levănțică, Sulfină, Țelină, Păstârnac, Mărar, Hrean.

Antireumatice:  intern: Ienupăr, Salcie, Răchitan, Plămânărică, Plop negru, Lemn dulce, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Troscot, Feciorică, Frasin, Coada-calului, Rozmarin, Alun, Ulm, Sânziene galbene (Drăgaică), Soc, Frăsinel, Anin negru (Arin), Fumăriță, Mesteacăn, Dentiță, Rușcuță de primăvară, Spânz, Sporici (Verbină), Virnanț (Ruta de grădină), Lemnul­-Domnului, Iarbă de șoaldină, Cimișir (Gard viu), Tuia, Limba-boului, Țintaură, Dumbăț, Gheara-diavolului, Ceai verde, Aloe, Echinacea, Unghia-găii (Astralagus), Yucca, Chlorella, Sophora, Curcuma, Andrographis, Marinda, Centella, Canscora, Codonopsis, Bătrâniș, Bambus; extern: Ardei iute, Untul­ pământului, Muștar negru, Hrean.

Antisclerozante: Limba-boului, Arnică, Rozmarin, Saschiu mic, Ginkgo, Brânca-ursului, Hrișcă, Piperul-balții, Iarbă roșie, Măceșe, Fructe de cătină, Vâsc, Traista-ciobanului, Rușcuță de primăvară, Ghimpe, Coada-calului, teci de Fasole, Turiță mare, Drojdie de bere.

Antiseptice: Arnică, Dentiță, Calomfir, Cătușe, Chimen, Coada­ racului, Gălbenele, Crăițe, Dumbravnic, Dumbăț, Frăsinel, Iarbă mare, Lumânărică, Măghiran, Micșunele ruginite, Nuc, Pochivnic, Mărul-lupului, Răchitan, Roiniță, Rozmarin, Siminoc, Smârdar, Sovârf, Splinuță, Sulfină, Suliman, Sunătoare, Trifoi roșu, Tuia, Tulichină, Turtă, Țintaură, Unguraș, Vetrice, Vinariță, Varză, Hrean, Pătrunjel (frunze).

Antispastice (spasmolitice): Mac de cultură (alb), Mac roșu, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Fumăriță, Dalac, Măselăriță, Ciumărea, Calomfir, Frăsinel, Zârnă, Mătrăgună, Laur vulgar.

Antisudoripareextern: Salcie, Anin negru (Arin), Stejar, Nuc, Pelin, Ulm, Alun, Mălin; intern: Talpă-gâștii, Hamei, Sporici (Verbină), Limba-boului, Rozmarin, Cervană, Salvie.

Antitabacice: Pedicuță, Cornișor, Boz.

Antitrombozice: a se vedea anticoagulantele.

Antitumorale: Arnică, Ghimpe, Traista-ciobanului, Mărul-lupului, Tuia, Cimișir (Gard viu), Spânz, Piperul-bălții, Iarbă-roșie, Ginkgo, Răchitan, Limba-boului, Scai-măgăresc, Bucuioc sălbatic, Scânteiuță, Țintaură, Rostopască, Castan sălbatic, Ghiocel, Pătrunjelul-câinelui, Dumbăț, Vâsc, Cucută, Cetină de negi, Saschiu mare și Saschiu mic.

Antivaricoase: a se vedea antihemoroidalele.

Antivirale: Mărul-lupului (în doze mici), Echinacea, Ghiara-mâței, Ulm, Anin negru (Arin), Corn, Salcie, Alun, Soc, Mălin, Țintaură, Dumbăț, Dracilă, Smârdar, Lemnul-Domnului, Răchitan, Plop negru, Trifoi roșu, Plămânărică, Crețușcă, Nuc, Cimbrișor, Coada-șoricelului, Coada-calului, Iarbă mare, Gălbenele, Levănțică, Roiniță, Păpălău, Afin, Măceșe, Lămâi, Pochivnic, Argințică de pădure.

Antivomitive: a se vedea antiemeticele.

Aperitive: Amăreală, Anghinare, Ghințură, Dumbăț, Țintaură, Pelin, Rotunghioară, Năsturel, Drobiță, Schinduf, Iarbă mare, Lemnul-Domnului, Splinuță, Hamei, Dracilă, Licheni de piatră (salate, tincturi, ceaiuri și pulberi).

Aromate: Acul-doamnei, Angelică, Anglică, Anason, Arnică, Bănușei, Bătrâniș, Brânca-ursului, Buberic, Bucuiocul-cerbilor, Busuioc de cultură, Calomfir, Cătușe, Cătușnică, Cânepa-codrului, Cebărea, Cerențel, Cervană, Chimen, Cimbrișor, Cimbru de grădină, Cinsteț, Ciuboțica cucului, Coada racului, Coada-șoricelului, Coriandru, Crăițe, Crețușcă, Dafin, Dentiță, Drobiță, Dumbravnic, Fenicul, Frăsinel, Gălbenele, Ghințură galbenă, Hașmaciucă, Iarba-Sfântului Ioan, Iasomie, Iarbă mare, Ienupăr, Ipcărige, Isop, Jneapăn, Lemnul-Domnului, Leuștean, Levănțică, Licheni de piatră, Lumânărică, Măghiran, Mărar, Măndălaci, Mentă, Migdale, Micșunele ruginite, Mușețel, Năpraznic, Năsturel, Nucșoară, Obligeană, Păstârnac, Pătrunjel, Peliniță, Revent, Roiniță, Rotungioară, Rozmarin, Salvie, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Schinel, Scorțișoară, Siminoc, Smârdar, Smirnă, Sovarf, Splinuță, Stânjenel, Sulfină, Suliman, Talpa-mâței, Tarhon, Tămâiță, Tei, Toporaș, Tuia, Tulichină, Turtă, Țelină, Țintaură, Unguraș, Urechea-porcului, Valeriană, Ventrilică, Verbină, Verigariu, Vetrice, Vinariță, Virnanț (Ruta de grădină).

Avortive: Cetină de negi, Virnanț (Ruta de grădină), Scaiete, Vița de vie pentru struguri roșii, Susan, Colții-babei (Tribulus), Piper negru, Roibă.

Bronhodilatatoare: Cârcel, Sovârf, Isop, Coada-șoricelului, Cimbrișor, Roiniță, Brad, Pin, Ienupăr, Molid, Vâsc, Pochivnic, Podbal (frunze), Busuioc, Busuioc sălbatic, Ventrilică, Vineriță, Rodul-pământului, Lingurea, Pătlagină, Licheni de piatră, Nemțișori de câmp, Iarbă Mare, Talpa-gâștei, lasomie, Laur vulgar, Mătrăguna, Unguraș, Ciuboțica-cucului, Fenicul, Anason, Lăsnicior, Narcise galbene, Roua-cerului, Talpa-mâței, Hrean, Cinsteț, Rotungioară, Asmățui, Leurdă, Usturoi, Usturoiță, Mutulică, Mușețel, Eucalipt, Efedră.

Bradicardizante (care reduc pulsul): Rușcuță de primăvară, Dediței, Ciumărea, Calomfir, Dalac, Frăsinel, Limba-câinelui, Sporici, Măselăriță, Fumăriță, Zârnă, Dumbravnic, Nemțișori de câmp, Valeriană.

Calmante: Valeriană, Talpa-gâștei, Zârnă, Dumbravnic, Cânepa de cultura, Frăsinel, Roiniță, Calomfir, Cătușnică,Dalac, Limba­ câinelui, Sporici, Fumăriță, Ciumărea, Nufăr alb, Limba-boului, Rozmarin, Tei, Sulfină, Levănțică, Angelică, Drăgaică (Sânziene galbene), Sânziene albe, Lipicioasă, Gura-lupului, Dentiță, Lemnul­ Domnului, Ghizdei, Rușcuță de primăvară, Micșunele ruginite, Salvie, Vinariță, Iarba-Sfântului loan, Iarbă mare, Iarba-mâței, Hamei, Scara­ Domnului, Ceapă, Praz, Leuștean, Salată (Lăptuca), Sparanghel, Tuia (semințe), Mușetel mare, Măghiran, Nufăr (Nelumbo), Stellaria (Răcovină), Buricul-apei (Centella), Isop de apă (Bacopa), Rujă (Rhodiola), Verbină mirositoare, Bujor de grădină.

Cardiotonice: Degețel roșu, Degețel lânos, Lăcrămioare, Salbă moale, Rușcuța de primăvară, Mături, Rostopască, Drobiță, Spânz, Arnică, Dentiță, Ghimpe (Holeră), Vâsc, Sporici, Traista-ciobanului, Silur, Păducel, Leandru, Călin, Garoafe, Viorele, Cimișir (Gard viu), Frăsinel.

Carminative (care combat crampele și gazele intestinale): Anason, Chimen, Fenicul, Cimbrișor, Busuioc, Salvie, Roiniță, Negrilica, Isop, Unguraș, Sulfină, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Levănțică, Angelică, Dentiță, Ghințură, Mărar, Tarhon, Leuștean, Verbină mirositoare.

Cicatrizante: Gălbenele, Arnică, Frasin, Rostopască, Stejar, Răchitan, Ulm, Alun, Anin negru (Arin), Corn, Mălin, Salcie, Limba-șarpelui, Urechelniță, Zgaibă, Mătrăgună, Măselăriță, Boz, Paltin, Talpa­ gâștei, Stevia stânelor, Cimbrișor, Busuioc, Coada-calului, Cârmâz, Perișor, Splinuță, Sorbestrea, Turtă, Scânteiuță, Schinduf, Scumpie, Frăsinel, Unghia-ciutei, Dentiță, Urzică, Drobușor, Lemnul-câinelui, Margarete, Scaiul-dracului, Vătămătoare, Vineriță, Lupin, Mărar, Leuștean, Pătrunjel, Tarhon, Chimen, Coriandru, Scorțișoară.

Citostatice: Alior (Laptele cânelui), Boglari, Brândușa de toamnă, Cârmâz, Cetina de negi, Cimișir (Gard viu), Cucută, Dalac, Dediței, Iederă, Mărul-lupului, Omag, Orbălț, Piciorul-cocoșului, Piciorul-corbului, Pochivnic, Ricin, Rodul-pământului, Steregoaie, Tisă, Tuia, Tulichină, Verigariu, Vetrice, Centella, Sophora, Annoa, Laminaria japonica, Saschiu mare, Saschiu mic, Virnanț (Ruta de grădină).

Condimente: Ardei iute, Ceapă, Cerențel, Clopoțel, Cuișoare, Curpen, Curry, Ghimbir, Hrean, Hreniță, Iarba sărată, Ienupăr, Leurdă, Muștar, Piper alb, Piperul-bălții, Piper negru, Praz, Ridiche, Stupitul-cucului, Usturoi, Usturoiță.

Colagoge (care stimulează secreția biliară): Anghinare, Cicoare, Crușin, Frasin, Gălbenele, Levănțică, Licheni de piatră, Trei-frați-pătați, Turiță mare, Țintaură, Dumbăț, Ghintură, Unguraș, Volbură, Păpădie, Barba-caprei, Dracilă, Armurariu, Pedicuță, Sunătoare, Aloe, Fumăriță, Brustur, Pufuliță, Podbal (frunze), Lemn dulce, Mentă, Salvie, Cimbrișor, Isop, Sovârf, Măsline, Dovleac (semințe), Cimișir, Alge brune (Fucus).

Coleretice (care fluidifică bila, ușurând eliminarea ei): Pufuliță, Silur, Salcie, Răchitan, Barba-caprei, Iarbă mare, Ventrilică, Vineriță, Sânziene albe, Linăriță, Lipicioasă, Jabghie, Talpa-mâței, Cătina albă, Maceșe, Sânziene galbene (Drăgaică), Sulfină, Gălbenele, Brustur, Frasin, Păpădie, Trei-frați-pătați, Crușin, Volbură, Anghinare, Cicoare, Ghințură, Țintaură, Cimișir.

Deprimante motorii centrale: Măselăriță, Ciumărea, Calomfir, Zârnă, Frăsinel, Dalac, Limba-câinelui, Sporici, Virnanț (Ruta de grădină).

Depurative (detoxifiante): Urzică, Teci de Fasole, Dud, Cicoare, Coriandru, Spanac, Vâsc, Trei-frați-pătați, Păpădie, Brustur, Barba­ caprei, Volbură, Crușin, Paracherniță, Trepădătoare, Peliniță, Vătămătoare, Ipcărige, Scaiul-dracului, Pufulita, Scânteiuță, Ulm, Osul­ iepurelui, Sânziene galbene, Sânziene albe, Sulfină, Lipicioasă, Scai măgăresc, Dentiță, Azadirachta, Yucca, Curcuma (Turmeric), Țelină, Păstârnac, Varză, Castraveți, Salată (Lăptucă), Pătrunjel, Ridiche neagră, Ceapă, Pepene verde, Prune, Pere, Grapefruit, Struguri albi.

Dismenoreice (de calmare a durerilor menstruale): Coada Șoricelului, Valeriană, Rostopască, Ciumărea, Salvie, Cenușar Crețișoară. La acestea se adaugă Antispasticele și Analgezicele.

Diuretice: Brânca-ursului, Pepenele verde (pulpa și semințele), Mesteacăn, cozi de Cireșe și de Vișine, Coada-calului, Pir, Plămânărică, mătase de Porumb, Limba-boului, Lucernă, Trifoi roșu, Ienupăr, Podbal (frunze), Porumbar, Nalbă, Sparanghel, teci de Fasole, Lemn dulce, Turiță mare, Osul-iepurelui, Iarbă neagră, Urechelniță, Rotungioară, Anghinare, Pedicuță, Ghimpe, Dentiță, Nuc, Negrilică, Pin, Brad, Molid, Busuioc, Măghiran, Sânziene galbene (Drăgaică), Sulfină, Castan sălbatic, Frasin, Feciorică, Splinuță, Sânziene albe, Lăcrămioare, Albăstrele, Măceșe, Talpa-mâței, Lăsnicior, Amăreală, Țelină, Păstârnac, Paracherniță, Morcov, Ridiche neagră, Ridiche de lună (Ridiche roșie), Pătrunjel, Ortosifon (Ceai de Java), Vulturică (Pilosela), Ananas.

Emenagoge (care reglează menstruația): Spânz, Vetrice, Virnanț (Ruta de grădină), Tuia, Mărar, Mărul-lupului, Dediței, Iarba-șarpelui, Șofran, Amăreală, Dracilă, Salvie, Iederă, Lupin, Iarba-Sfântului loan, Cetină de negi, Roibă, Arnică, Ștevia stânelor, Calomfir, Trifoi roșu, ulei de In, ulei de Soia, Curpen de pădure, Drobiță, Salvie, Iederă, Hamei, Lucernă, Nemțișori de câmp, Zmeur, Schinduf, Ginseng siberian, Moțul-curcanului, Coada-Șoricelului, Lemn dulce, Ienupăr, Levănțică, Cimbru, Vâsc.

Emetice (vomitive): Boz, Cânepa-codrului, Viorele, Mărul-lupului, Rodul-pământului, Pochivnic.

Emoliente (care înmoaie țesuturile): Ciuboțica-cucului, Nalbă, Tei, Mac de câmp (roșu), Urzică moartă albă, Patlagină, Lumânărică, Trei­ frați-pătați.

Enzimatice: Măcriș, Măcrișel, Măcrișul-iepurelui, Roua-cerului, Cerențel, Sânziene albe, Sânziene galbene (Drăgaică), Scânteiuță, Lipicioasă, Slăbănog, Tei, Aloe, Sporici, Spanac, Sparanghel, Ștevie, Pătrunjel verde, Mărar, Tarhon, Coriandru, Cimbru, Morcov, Țelină, Brocoli, Păstârnac, Papaia, Ananas, Banane, Pepene galben, Pepene verde, Boldo, Badian, Lămâie, Hibiscus.

Eupeptice: a se vedea Aperitivele.

Expectorante: Anason, Busuioc, Cimbrișor, Tei, Ciuboțica-cucului, Lemn dulce, Lumânărică, Nalbă, Pătlagină, Trei-frați-pătați, Urzică moartă albă, Splinuța, Coada-șoricelului, Coada-calului, Unguraș, Scânteiuță, Țelină, Păstârnac.

Febrifuge (scad febra – antipiretice, sudorifice, diaforetice): Ulm, Alun, Anin negru (Anin), Corn, Mălin, Fag, Castan sălbatic, Cenușar, Soc, Tei, Mușețel, Mentă, Scumpie, Vulturică, Scaiul-dracului, Scai măgăresc, Liliac, Coada-șoricelului, Sulfină, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Lipicioasă, Frasin,  Trei-frați-pătați, Dumbravnic, Levănțică, Lemnul-Domnului, Dentiță, Feciorică, Tulichină, Virnanț (Ruta de grădină). La acestea se adaugă Analgezicele.

Fortifiante (energizante, tonice, revitalizante): Astragalus, Laminaria japonica (algă brună), Ginseng (toate speciile), Ginkgo, Arborele sănătații, Scânteiuță, Busuioc sălbatic, Unghia-găii, Ghimbir, Rujă (Rhodiola), Coacăz indian (Emblica), Trichopus, Maitake, Shiitake, Ganodermă (Reishi), Rădăcină de maral (Leuzea), Unghia-găii, Spirulină, Alge brune, Ananas, Papaia, Bambus, Guarană, Lucernă, Cactus, Aloe, Urechelniță, Spanac, Fistic, Arahide, Alune de pădure, semințe de Dovleac, semințe  de Floarea-soarelui, semințe de Cânepă, Nuci, Grâu încolțit, Fulgi de Ovăz, Orz verde, Soia, Drojdie de bere. A se vedea și plantele alimentare din flora spontană.

Galactogene: Fenicul, Chimen, Anason, Schinduf, Busuioc, Coriandru, Amăreală, Ciumărea, Soc, Sporici, Cătușnică, Sorbestrea, Crin alb, Asmățui, Topinambur, Mărar (semințe), Morcov (semințe).

Hematopoietice (care stimulează formarea elementelor celulare ale sângelui): Alge marine, Ghințură, Ghimpe, Țintaură, Dumbăț, Schinel, Saschiu mic, Nuc, Răchitan, Pufuliță, Scai măgăresc, Busuioc sălbatic, Caise, Piersici, Varza roșie, Sfeclă roșie.

Hemostatice (care opresc sângerarea): Drețe, Stejar, Salcie, Corn, Cerențel, Traista-ciobanului, Buberic, Bobornic, Alun, Vineriță, Urzică, Pelin, Mur, Zmeur, Smârdar, Urechelniță, Patlagină, Răchitan, Pecetea lui Solomon, larbă roșie, Piperul-bălții, Sclipeți, Splinuță, Iarbă neagră, Linăriță, Merișor, Mușcată, Cătină roșie, Scumpie, Soparliță, Unghia­ ciutei, Perișor, Paracherniță, Suliman, Zadă, Sorbestrea, Strugurii-ursului, Poroinic, Ciocul-berzei, Crețușcă, Scânteiuță, Coada-calului, Bănuți, Frag, Fag, Troscot, Lemnul-câinelui, Jabghie, Saschiu mic, Sporici, Vulturică, Stânjenel albastru, Moșmon, Afin, Albăstrele, Coada-racului, Năvalnic, Cenușar, Năpraznic, Papură, Stuf (rădăcina), Sănișoară, Limba­ câinelui, Viță de vie pentru struguri roșii, Gutui, Vișin, Chiparos, Nucul vrăjitoarelor (Hamamelis), Hydrastis, Urzică moartă albă.

Hepatoprotectoare: Armurariu, Cătină albă, Cicoare, Urzică, Pufuliță, Pedicuță, Soia, Cerențel, Sunătoare, Podbal, Trei-frați-pătați, Zârnă, Cătină roșie, Mușețel, Cassia, Păpădie, Măceșe, Țelină, Păstârnac, Sparanghel, Anghinare, Dracilă, Terminalia, Brustur, Rostopască, Gălbenele, Boldo, Torțel (Cuscută), Lemn dulce, Ginseng (toate speciile), Pelin, Curcuma (Turmeric), Caparisul, Buplerum.

Hipercorticoidice (stimulente ale suprarenalelor): Lemn dulce, Ghimpe, Priboi, Busuioc, Rozmarin, Salvie, Turiță mare, Țelină, Păstârnac, Sparanghel, Nalbă mare, Cuișoare, Scorțișoară, Nucșoară, Ienibahar, lenupăr, Hrean, Năpraznic.

Hipermenoreice: a se vedea Ocitocicele și Avortivele.

Hiperparatiroidiene (stimulente ale paratiroidelor): Spirulină, Lucernă, Trifoi roșu, Dud, larba-șarpelui, Năsturel, Anghinare, Năut, Porumbe, Prune, Alge brune, Coada-calului, Talpa-mâței, Urzică, Morinda.

Hipertiroidiene (stimulente tiroidiene): Ovăz, Pufuliță, Schinduf, Cătină Albă, Drobiță, Sânziene galbene, Podbal, Păducel, Țelină, Morcov, Păstârnac, Sparanghel, Alge brune, Spirulină, Soia, Rapiță, Schinel, Saschiu mic, Traista-ciobanului.

Hipertensoare (care cresc tensiunea arterială): Rușcuță de primăvară, Lemn dulce, Armurariu, Cervană, Orz, Grâu germinat, Brustur dulce, Rozmarin, Struguri roșii (cojile).

Hipoacidifiante (alcalinizante): Dud, Zmeur, Salcâm, Iarba-șarpelui, Pufuliță, Năsturel, Coada-calului, Coada-șoricelului, Gălbenele, Sopârliță, Lemn dulce, Pedicuță, Scai măgăresc, Mentă dulce (Mentha spicata/viridis).

Hipocolesterolemiante (care scad colesterolul): Anghinare, Pătlagină, Siminoc, Schinduf, mătase de Porumb, Mesteacăn, Urzică, Păpădie, Trei-frați-pătați, Cicoare, Pufuliță, Coada-calului, Soia, Măsline, Porumb (germeni), Dovleac (semințe), Nuci, Floarea-soarelui (semințe), Afin, Coacăz negru, Lemn dulce, Viță de vie pentru struguri roșii, Struguri roșii, Țelină, Păstârnac, Pătrunjel, Morcov, Varză, Ceapă, Usturoi, Lămâi, Kiwi, Rodii, Alune, Guggul, Guarană, Maitake, Shiitake, Reishi, Ceai verde, Pătlagină, Rujă (Rhodiola), Nufăr (Nelumbo), Limba-soacrei, Gurmar (Gimnema).

Hipocorticoidice (diminuează funcționarea suprarenalelor): Alge brune, Spirulină, Isop, Talpa-gâștei, Arnică, Traista-ciobanului, Saschiu mic, Nemțișori de câmp.

Hipoglicemiante: Ciumărea, Schinduf (semințe), Capul­ călugărului, Dud, teci de Fasole, Nuc, Urzică, Măceșe, fructe de Cătina albă, Napi, Gutui, Ovăz, Afin, Anghinare, Cicoare, Merișor, Mur, Strugurii-ursului, Frag, Crețișoară, Ceapă, Praz, mătase de Porumb, Dafin, Lupin, Schinel, Coacăz negru, Salvie, Sovârf, Păpădie, Castravete amar, Cerențel, Coriandru, Garcinie, Grapefruit, Eucalipt.

Hipomenoreice: a se vedea Hemostaticele.

Hipoparatiroidiene (inhibitoare ale funcției paratiroidiene): Soia, Arnică, Schinel, Ghimpe, Ienupăr, Busuioc sălbatic, Pufuliță, Gălbenele, Pedicuță, Ștevie, Măcriș, Spanac, Măcrișul-iepurelui.

Hipotiroidiene: Cervană, Sporici, Limba-boului, Talpa-gâștei, Hamei, Rozmarin, Rușcuță de primăvară, Armurariu, Grâu germinat, Brustur dulce, Ovăz.

Hipotensoare: Vâsc, Saschiu mic, Traista-ciobanului, Păducel, Ghimpe, Arnică, Isop, Priboi, Sovârf, Tei, Trei-frați-pătați, Dentiță, Dumbravnic, Feciorică, Sânziene Galbene, Lemnul-Domnului, Troscot, Răchitan, Salcie, Pir, Plămânărică, Afin, Coacăz negru, Valeriană, Viță de vie pentru struguri roșii, Merișor, Zmeur, Mur, Turiță mare, Frag, Usturoi, Țelină, Păstârnac, Leuștean, Sfeclă roșie, Brânca-ursului, Piperul-bălții.

Imunostimulante: Abruz, Angelică, Armurariu, Arnică, Canavalie, Cânepa-codrului, Cârmâz, Cerențel, Cimbrișor, Cimișir, Ciuboșica-cucului, Coada-calului, Coleus, Crețișoară, Crin cu frunză lată, Curpen, Dracilă, Echinacea, Fasole, Gălbenele, Ghiara-mâței, Ghimbir, Ghințură, Ghizdei, Ginkgo, Ginseng indian, Ginseng siberian, Ginseng chinezesc, Guggul, Hydrastis, Iarbă mare, Iederă, Lemnul-câinelui, Linte, Lipicioasă, Lupin, Măcrișul-iepurelui, Margusă, Mărul-lupului, Năpraznic, Ovăz, Pedicuță, Slăbănog, Șofrănel, Spanac, Sporici, Ștevie, Tuia, Unghia-găii, Urzică vie, Vâsc, Zexmenia.

Laxative: Volbură, Cicoare, Crușin, Aloe, Lemn dulce, Ștevia stânelor, Feriguță dulce, Trepădătoare, Iarbă grasă, Sânziene galbene, Soc, Tei, Fetică, Drobiță, Frasin, Păpălău (fructe), Călin (fructe), Linariță.

Narcotice: Zârnă, Steregoaie, Hribul dracului (ciupercă – Boletus satanas), Muscăriță (ciupercă – Amanita muscaria).

Ocitocice (care favorizează contracția uterului): Ardei iute, Cârcel, Cârmâz, Cetină de negi, Ciocul-berzei, Ienupăr, Lupin, Mărul-lupului, Mături, Pătrunjel (rădăcină), Pelin, Rozmarin, Șofran, Spânz, Sporici, Tuia, Vetrice, Virnanț (Rută).

Protectoare ale capilarelor: Afin, Agrișe, Cireșe negre, Coacăz negru, Crăițe, Crizanteme americane, Grapefruit, Nucul vrăjitoarelor (Hamamelis), Hrișcă, Iarbă roșie, Lămâi, Măceșe, Merișor, Moțul-curcanului, Mur, Piperul-bălții, Portocale, Porumbe, Răchitan, Roibă, Salcâm japonez, Sfeclă roșie, Știr roșu, Struguri roșii și negri, Strugurii-ursului, Trifoi roșu, Turiță mare, Varză-roșie, Vișine.

Protectoare ale ficatului: a se vedea hepatoprotectoarele.

Protectoare ale prostatei: semințe de Dovleac și de Muștar, Coada-calului, Urzică moartă albă, Urzică moartă galbenă, Osul­ iepurelui, Licheni de piatră, Turiță mare, Pufuliță, Ghimpe, Alge marine, Piperul-bălții, Iarbă roșie, Roșii, Soia, Gheara diavolului, Rujă (Rhodiola), Drojdia de bere.

Purgative: Verigariu (fructe), Ricin (ulei), Barba-împăratului, Trepădătoare.

Revulsive: Ardei iute, Untul-pământului, Muștar negru, Arnică, Piciorul-cocoșului.

Sedative: a se vedea Calmantele.

Stimulente ale hormonilor femininide ordin general: Nemțișori de câmp, Curpen, Mărul-lupului, Cătușnică, Salvie, Iederă, Limbăriță, Închegătoare, Curmale; progesteronice: Melărea, Soia, Lemn dulce, Schinel, Angelică, Viță de vie pentru struguri roșii și negri (frunze și semințe de struguri), Ginseng feminin (Dong Quai), Ginseng chinezesc, Ginseng siberian, semințe de In, Ceai verde, Lucernă, Orz, Ovăz, Porumb, Lăptucă, Alune, Nuci, Fistic, Luminița-nopții, Zmeur; luteinice: Saschiu mic, Ciocul-berzei, Răchitan, Cătină roșie, Piperul-bălții, Cenușar, Iarbă roșie, Coada-racului; prolactinice: Fenicul, Chimen, Anason, Schinduf, Busuioc, Coriandru, Amăreală, Ciumărea, Soc, Sporici, Cătușnică, Sorbestrea, Crin alb, Asmățui, Topinambur, Mărar (semințe), Morcov. La acestea se adaugă afrodiziacele.

Stimulente ale hormonilor masculini: Astragalus, Buretele puturos (ciupercă – Phallus impudicus), Păstârnac, Scortișoară, Cucută (flori), Ginseng roșu, Mucună, Năpraznic, Piper alb, Poroinic, Sculătoare, Sida, Untul-vacii, Colții babei (Tribulus). La acestea se adaugă afrodiziacele.

Stiptice: a se vedea hemostaticele.

Stomahice: a se vedea enzimaticele.

Vasoconstrictoare: a se vedea hemostaticele.

Vasodilatatoare: Afin, Alun, Angelică, Arnică, Brânca-ursului, Busuioc sălbatic, Castan sălbatic, Cimbrișor, Ciuboțica-cucului, Coacăz negru, Coada-racului, Coada-șoricelului, Crăițe, Dentiță, Drobiță, Dumbravnic, Feciorică, Gălbenele, Ghimpe, Ginkgo, Hrișcă, Iarbă roșie, Isop, Lemn dulce, Lemnul-Domnului, Levănțică, Lumânărică, Măceșe, Moțul-curcanului, Nemțișori de câmp, Păducel, Păpădie, Piperul­-bălții, Priboi, Răchitan, Rușcuța de primăvară, Salcâm japonez, Sânziene albe, Saschiu mic, Scai măgăresc, Sovârf, Strugurii-ursului, Sulfină, Sunătoare, Talpa-gâștei, Traista-ciobanului, Vâsc, Vinariță, Zmeur.

Vomitive: se vedea Emeticele.

O metodă simplă de relaxare – Baia cu sare

După cum am văzut în articolul anterior, sarea de ocnă, neprocesată și neiodată, conține peste 80 de minerale și oligominerale esențiale funcționării optime a organismului uman. Pe lângă acest beneficiu, sarea mai are o proprietate extraordinară: este purificatoare. Nu mă refer strict la efectul depurativ fizic, ci mai mult decât atât, la efectul ei decongestionant energetic. Ce înseamnă acest lucru mai exact? Încă din cele mai vechi timpuri s-a observat calitatea sării, precum și cea a diferitor cristale (quarț, spre exemplu) de a purifica anumite locuri de încărcăturile energetice negative. În general, cristale au o legătură strânsă cu energia electrică și radiațiile electromagnetice. Cuarțul este utilizat intens în fabricarea antenelor și a semiconductorilor, iar apa cu sare este un foarte bun conductor electric.

După cum am mai spus și în articolul Eliminarea emoțiilor negative, în decursul vieții, în funcție de împrejurări, captăm și generăm congestii energetice sau informaționale la nivelul centrilor organismului. Pentru a elibera încărcătura, fie o conștientizăm și ne relaxăm, dar acest lucru necesită exercițiu și răbdare, fie ne putem folosi de un procedeu extrem de simplu, care se va dovedi de un excelent rezultat în cazul persoanelor agitate, care frecventează un stil de viață alert, cu mult stres și înconjurați de variate tipare de oameni și medii.

O baie cu sare purificatoare și remineralizantă

Veți avea nevoie de 700 de grame de sare grunjoasă, neiodată.

  1. Umple o cadă cu apă caldă și toarnă toată sarea în apă. Amestecați până se dizolvă complet. Stai în cadă timp de 15-20 de minute. Scufundă-te în apă până corpul este acoperit complet, până la bărbie. Dacă vei sta în șezut, efectul va întârzia să apară.
  2. După ce ai terminat, fă un duș obișnuit cu săpun natural.

Vei ieși din baie simțindu-te calm, ușor și cu forțe proaspete. Frecvența băilor cu sare depinde de cât de mult te contaminezi pe timpul zilei. Dacă muncești într-un mediu generator de stres, murdar din punct de vedere energetic (în interior, pe scaun, cu puțină lumină naturală și aer curat, sub tuburi fluorescente) sau cu oameni bolnavi ori contaminați (într-un spital), e nevoie să faci baie cu sare mai des decât alții. În general, totuși, de două ori pe săptămână este suficient.

Observație

Dacă vrei ca baia să fie mai purificatoare, adaugă 10 picături de ulei natural esențial de lavandă, de tei sau de eucalipt. Nu combina uleiurile între ele! Un tip de ulei va fi de ajuns.

În timp ce te îmbăiezi pune o muzică relaxantă pe fundal. Ascultă muzică clasică de pian, harpă, liră. Muzica comercială este ea însăși un puternic congestionant (atrage și blochează energii negative). Eu prefer muzica tradițională tibetană, chinezească sau muzica clasicilor pianiști.

Tratament gripa, raceala si amigdalita acuta

A venit primavara iar diferentele de temperatura sunt mari si extrem de imprevizibile. Acestea aduc odata cu ele virusi gripali, raceli si afectiuni in general ale aparatului respirator. Majoritatea lumii sare direct pe medicamentele dedicate acestor afectiuni, dar ceea ce nu stiu este ca ele nu vindeca deloc si in plus ne intoxica cu tot felul de chimicale inutile. In principiu, medicamentele sunt facute ca sa amelioreze simptomele unei boli, vindecarea apare oricum de la sine prin puterea fara limite a organismului uman. Exista un intreg lant de afaceri in aceasta industrie farmaceutica si sa fiti siguri ca e strans legata de sora sa: industria alimentara. Una aduce boli, alta le intretine si rezultatul sunt banii. Nu mi-am propus ca pe acest site sa vorbesc despre astfel de lucruri. Sper ca prin stilul vostru de viata corect pe care il adoptati sa va dati singuri seama de tot ce va inconjoara.

Vreau sa mentionez inainte sa prezint reteta de tratament ca multi dintre noi beau ceai, dar la fel de multi nu stiu cum sa bea un ceai ca sa aiba efecte maxime. In articolul Prepararea ceaiurilor, tincturilor si unguentelor am vorbit despre aceste preparate in parte si o sa gasiti acolo tot ce aveti nevoie.

Simptomele gripei. Intr-un interval de 1-4 zile de la infectare, apar brusc slabiciuni si dureri musculare, febra peste 38 grade Celsius, frisoane, migrena, ochi rosii si umezi, tuse uscata, lipsa poftei de mancare, iritarea cailor respiratorii, inflamarea amigdalelor etc.

Tratament:

Se va prepara un decoct timp de 5 minute dintr-o lingurita cu varf la 250 ml de apa, 1-2 litri pe zi din urmatoarele plante: scoarta de Salcie (Salix), radacina de Echinaceea (Echinacea), flori de Galbenele (Calendula officinalis), radacina si flori de Ciubotica-cucului (Primula elatior), flori de Lumanarica (Verbascum densiflorum), flori de Soc (Sambucus), flori de Tei (Tilia), frunze de Patlagina (Plantago), Lichen de piatra (Cetraria islandica), flori si frunze de Nalba de cultura (Malva glabra), toate in parti egale.

In timpul tratamentului nu se bea apa, doar ceai. Se consuma obligatoriu cate o cana cu jumatate de ora inaintea meselor principale si in rest se bea dupa preferinta.

In cazul amigdalitei acute se va prepara un alt decoct destinat clatirii gurii si a gatului prin gargara.

ATENTIE: ACEST DECOCT NU SE INGHITE!

Decoct pentru clatire si gargara: 2 lingurite la 250 ml de apa din Marul-lupului (Aristolochia clematitis) si Coada-soricelului (Achillea millefolium) in parti egale. Se fierbe timp de 2-3 minute.

ceai_de_tei1

Regim alimentar:

Prima masa, cea de dimineata, vom consuma un Smoothie de fructe, in special citrice in care adaugam o lingurita cu varf de polen apicol, o lingura de miere de albine si jumatate de lingurita de scortisoara. La masa de seara ideal este sa mancam o salata de radacinoase crude (patrunjel, telina, morcov, pastarnac, leustean, ridichi, ceapa, hrean, cartofi) iar inainte de mesele principale sa inghitim 2-3 catei de usturoi.

Dependenta de zahar. Alternative sanatoase

Timp de multe secole zaharul a fost considerat doar un lux. Pentru indulcirea alimentelor se folosea mierea de albine, care avea un pret mult mai mic decat zaharul. In timpul secolului al XIX-lea el a devenit destul de popular si ulterior s-a transformat intr-o necesitate. Cu toate acestea, zaharul avea o forma mult mai sanatoasa, fiind extras din trestie de zahar, iar melasa nu era indepartata. Dupa putin timp, din cauza cererii din ce in ce mai mari, nivelul de procesare a crescut, au aparut diverse tratamente de rafinare, inalbire si cristalizare, devenind astfel un aliment periculos pentru sanatate.

Un roman consuma aproximativ 30 kg de zahar procesat pe an, iar media europeana este de circa 15 kg. Vi se pare mult? Ganditi-va ca o sticla de 330 ml de suc “negru” contine 40g de zahar. Un tort pana la un kilogram este plamadit cu peste 300g de zahar si exemplele pot continua. Afectiunile atribuite consumului mediu si mare de zahar sunt Alzheimer, cresterea glicemiei in sange marind riscul aparitiei diabetului zaharat, boli cardiovasculare, hiperactivitate, obezitate, carii dentare si cea mai importanta, dependenta.

In mod normal si sanatos, aportul energetic din zahar nu ar trebui sa depaseasca 5% din totalul energetic zilnic, adica undeva pe la 20-25g de zahar. Vorbesc aici despre zahar brut si nu alb, extra rafinat si procesat. Ideal ar fi sa inlocuiti total acest aliment cu alti carbohidrati precum fructoza, glucoza si zaharoza, dar va parea imposibil persoanelor obisnuite cu o dieta bazata pe zahar. Din acest motiv, initial e bine sa-l inlocuiti treptat cu alte zaharide pana cand nu veti mai simti o nevoie intensa si in final sa-l excludeti.

fructe_legumeFructele si legumele sunt o importanta sursa de glocoza si fructoza. O doza adecvata dimineata facuta dintr-un kiwi, o banana, o portocala si un mar, toate pasate, ne poate asigura peste la 50g de zaharide, adica 200 kcal. Pe langa continutul mare de zaharide, acestea mai contin vitamine, minerale, fibre, antioxidanti si apa. Fructele sunt alimentul ideal, organismul consuma un minim de energie pentru a le digera si beneficiaza de un nivel maxim de energie de pe urma lor. Legumele in acelasi timp sunt si ele o sursa buna de zaharide, iar unele dintre ele, precum cartofii, mazarea verde, pastarnacul, dovleacul sunt bogate in amidon, substanta care prin hidroliza enzimatica se transforma tot in glucoza. Ar mai fi multe de spus despre fructe si legume insa scopul meu principal e sa va arat ca ele pot inlocui zaharul intr-un mod eficient si mult mai sanatos.

Mierea de albine este, asa cum imi place mie sa spun, un superaliment, avand calitati incontestabile. In 100g de miere de albine sunt circa 82g de carbohidrati. Carbohidratii din miere sunt fructoza, in proportie de 38%, glucoza, 31%, maltoza, 7 % si sucroza in proportie de 2%. Aceasta mai contine enzime, vitamine (B1, B2, B6, B12, PP, H, C, K, acid folic), saruri minerale (sodiu, potasiu, magneziu, fosfor, cupru, aluminiu, mangan, fier, clor, siliciu etc.) si microelemente (galiu, vanadiu etc.). Este excelenta pentru indulcirea mancarilor, dar se recomanda a nu fi incalzita peste 40 de grade Celsius deoarece se vor distruge enzime benefice. Ca o observatie atunci cand alegeti mierea de albine, va recomand sa o procurati cat mai pura, produsa de albine sanatoase din zone care nu sunt poluate cu erbicide si ingrasaminte. In privinta alegerii tipului de miere, e mai putin important. Toate tipurile au calitati specifice, dar e bine sa fie cat mai proaspata. Din acest motiv, vom tine cont de perioada de recoltare a tipului de miere. La inceputul primaverii, mierea poliflora va fi cea mai intalnita, iar in luna mai va aparea cea de salcam si rapita. In luna iunie teiul infloreste si albinele pot produce miere de tei. Tinand cont de aceste conditii, putem alege si tipul de miere pentru consum. Personal, eu prefer mierea poliflora, gandind ca are o varietate mare de nutrienti, iar ca gust o prefer pe cea de salcam sau tei.

Am inclus aici un tabel al conținutului de zaharide din diferite alimente. M-am axat mai mult pe fructe și legume.

Smoothie „anti-zahar”

Voi prezenta aici o reteta extrem de simpla de smoothie din fructe si miere de albine, cu un continut ridicat de carbohidrati care ne va asigura pentru intreaga zi cantitatea de zaharide benefice. Acesta se va consuma dimineata, pe stomacul gol, usor, timp de 15-20 de minute. Motivul pentru care il plasam la inceputul zilei este simplu. Dimineata organismul nostru are nevoie de un demaraj de energie, fructele fiind ideale. In acelasi timp fructele se digera la nivelul intestinului, de aceea este indicat ca stomacul sa fie gol pentru a nu le opri si sa inceapa sa fermenteze. In acest smoothie de dimineata mai puteti adauga tratamente naturiste de intretinere a sanatatii sau pentru anumite afectiuni.

Ingrediente:

  • 3 tipuri de fructe de sezon si cand se poate, autohtone;
    Primavara: citrice, capusuni, banane, rodii, kiwi, cirese de mai.
    Vara: pepene rosu, pepene galben, mere de vara, pere de vara, zmeura, afine, mure, zarzare, caise, corcoduse, prune, fragi, visine, cirese.
    Toamna: mere, pere, catina, gutui, prune, struguri.
    Iarna: citrice, rodii, kiwi, banane, fructe dezhidratate.
  • 1 lingura de miere de albine de sezon.

smoothie2     Smoothie1