Legătura dintre consumul de carne și riscul dezvoltării diabetului de tip 2: O perspectivă bazată pe studii științifice

În ultimele decenii, prevalența diabetului de tip 2 a crescut semnificativ la nivel mondial, devenind o problemă majoră de sănătate publică. În acest context, cercetătorii au început să exploreze factorii dietetici care pot influența riscul de dezvoltare a acestei boli. Unul dintre subiectele intens studiate este legătura dintre consumul de carne, în special carne roșie și procesată și riscul crescut de diabet de tip 2. Acest articol sintetizează cele mai relevante studii și mecanismele posibile care explică această asociere.

1. Epidemiologia consumului de carne și diabetul de tip 2

Mai multe studii epidemiologice de amploare au arătat o asociere între consumul de carne roșie și procesată și un risc crescut de diabet de tip 2. De exemplu, un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition a analizat datele colectate de la peste 200.000 de participanți și a constatat că un consum zilnic de carne roșie este asociat cu un risc cu 19% mai mare de dezvoltare a diabetului de tip 2. În cazul consumului de carne procesată, riscul a fost și mai mare, ajungând la 51% pentru fiecare porție zilnică suplimentară consumată.

Un alt studiu de mare amploare, realizat de Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-Up Study, a arătat rezultate similare. Cercetătorii au descoperit că înlocuirea unei porții de carne roșie cu alternative sănătoase, cum ar fi nucile, leguminoasele sau peștele, a redus semnificativ riscul de diabet de tip 2.

2. Mecanismele posibile care explică legătura dintre consumul de carne și diabetul de tip 2

Legătura dintre consumul de carne și riscul crescut de diabet de tip 2 poate fi explicată prin mai multe mecanisme:

a) Grăsimile saturate și rezistența la insulină
Carnea roșie și procesată conține cantități ridicate de grăsimi saturate, care pot contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină, un factor major în patogeneza diabetului de tip 2. Grăsimile saturate pot influența negativ funcția celulelor beta pancreatice, reducând astfel capacitatea acestora de a produce insulină eficient .

b) Inflamația și stresul oxidativ
Studiile sugerează că consumul de carne procesată poate induce inflamație cronică de grad scăzut și stres oxidativ, două condiții care sunt strâns legate de dezvoltarea diabetului de tip 2. Nitrații și nitriții sintetici, aditivi comuni în carnea procesată, au fost implicați în creșterea inflamației și în deteriorarea celulelor beta pancreatice.

c) Conținutul de fier hemic
Carnea roșie este o sursă importantă de fier hemic, care, în cantități mari, poate avea efecte pro-oxidante și poate contribui la deteriorarea celulelor și țesuturilor, inclusiv a celor implicate în metabolismul glucozei.

d) Efectul asupra greutății corporale
Consumul frecvent de carne, în special carne procesată, este asociat cu creșterea în greutate și obezitate, ambii factori majori de risc pentru diabetul de tip 2. Dietele bogate în calorii și grăsimi din carne contribuie la acumularea de grăsime viscerală, care este strâns legată de rezistența la insulină.

3. Recomandări dietetice pentru prevenirea diabetului de tip 2

Pe baza acestor descoperiri, numeroase ghiduri alimentare recomandă reducerea consumului de carne roșie și procesată pentru prevenirea diabetului de tip 2. În schimb, se încurajează consumul de surse de proteine mai sănătoase, cum ar fi peștele, leguminoasele și nucile.

Un studiu publicat în JAMA Internal Medicine a arătat că dietele bazate pe plante, bogate în fibre și alimente integrale, sunt asociate cu un risc semnificativ mai scăzut de diabet de tip 2. Participanții care au adoptat o dietă vegetariană au prezentat o reducere cu 34% a riscului de diabet.

Concluzie

Consumul de carne, în special carne roșie și procesată, este asociat cu un risc crescut de dezvoltare a diabetului de tip 2. Mecanismele implicate includ inflamația, rezistența la insulină, stresul oxidativ și creșterea în greutate. Cu alte cuvinte regimul bazat pe carne în cazul bolnavilor de diabet tip 2 nu este o soluție potrivită. Reducerea consumului de carne și înlocuirea acesteia cu surse de proteine mai sănătoase poate fi o strategie mult mai eficientă pentru prevenirea diabetului de tip 2 și îmbunătățirea sănătății generale.

Surse bibliografice:

1. Pan, A., Sun, Q., Bernstein, A. M., Schulze, M. B., Manson, J. E., Willett, W. C., & Hu, F. B. (2011). Red meat consumption and risk of type 2 diabetes: 3 cohorts of US adults and an updated meta-analysis. The American Journal of Clinical Nutrition, 94(4), 1088-1096. doi:10.3945/ajcn.111.018978
2. Fung, T. T., Pan, A., Hou, T., et al. (2016). Long-term dietary patterns and risk of type 2 diabetes. Current Diabetes Reports, 16(1), 1-9. doi:10.1007/s11892-015-0690-8
3. Micha, R., Wallace, S. K., & Mozaffarian, D. (2010). Red and processed meat consumption and risk of incident coronary heart disease, stroke, and diabetes mellitus: a systematic review and meta-analysis. Circulation, 121(21), 2271-2283. doi:10.1161/CIRCULATIONAHA.109.924977
4. Bouvard, V., Loomis, D., Guyton, K. Z., et al. (2015). Carcinogenicity of consumption of red and processed meat. The Lancet Oncology, 16(16), 1599-1600. doi:10.1016/S1470-2045(15)00444-1
5. Zhao, Z., Li, S., Liu, G., et al. (2019). Dietary iron and risk of type 2 diabetes: a systematic review and meta-analysis. Diabetes Care, 42(8), 1225-1234. doi:10.2337/dc18-3214
6. Kim, K. S., Jeon, J. Y., & Choi, K. J. (2017). Association of red meat and poultry consumption with the risk of diabetes: A meta-analysis. Diabetes Research and Clinical Practice, 130, 132-140. doi:10.1016/j.diabres.2017.06.019
7. Satija, A., Bhupathiraju, S. N., Rimm, E. B., et al. (2016). Plant-based dietary patterns and incidence of type 2 diabetes in US men and women: results from three prospective cohort studies. PLoS Medicine, 13(6), e1002039. doi:10.1371/journal.pmed.1002039

Model de meniu pe trei zile pentru diabetici

În realizarea meniului se va ține cont, în primul rând, de necesarul energetic și nutritiv, conform calculului standard. Consumul zilnic de glucide nu trebuie să depășească 1.5g/kg corp (40% din rația calorică), cel de proteine 1g/kg corp (25% din rația calorică), iar cel de lipide 1.2g/kg corp (35% din rația calorică).

Considerăm că persoana în cauză, pentru care se realizează meniul, prezintă un indice de masă corporală normal. În dieta bolnavului de diabet vor exista trei categorii de alimente: alimente permise fără limită, alimente consumate limitat și alimente interzise.

Din prima categorie fac parte:

  1. cele hipoglicemiante: ciupercile (conțin insulină), grâu germinat (are în compoziție crom, mineral care stimulează metabolizarea carbohidraților), semințe de dovleac și muștar (conțin zinc, mineral care intră în compoziția insulinei), coriandru, dafin, rozmarin, chimion, cuișoare, tarhon, pătrunjel verde, rubarbă, ceapă, usturoi, praz, napi, ridichi, varză roșie și varză albă crude, lămâi, grapefruit, rodii, vișine, afine, mure, coacăze negre, agrișe, fructe de cătină, gutui, borș, murături;
  2. cele care conțin sub 10% glucide: roșii, vinete, țelină, conopidă, ardei gras roșu, galben și verde, castraveți, andive, sparanghel, spanac, lăptucă, gulii, pepene verde, căpșuni ș.a.

În cea de a doua categorie se înscriu:

  1. alimente necetogene, din care se pot consuma aproximativ 200g pe zi: soia – conține zinc, fasole și mazăre uscate, alune, nuci, migdale, pecum și alimente care au în compoziție între 10% și 20% glucide: măsline verzi, anghinare, păstârnac, fasole verde, mere, pere, piersici, caise, cireșe, prune, struguri, zmeură, pepene galben, portocale ș.a.;
  2. alimente cetogene, din care se pot consuma maxim 100g pe zi: ficat de vită, pește oceanic (conține crom), pește de apă dulce, carne de pasăre, lapte degresat, brânzeturi slabe, ouă, precum și alimente care conțin între 20% și 40% glucide: cartofi, pâine integrală, mazăre verde, banane, castane ș.a.

A treia grupă cuprinde alimentele interzise astfel: cele cinci „otrăvuri” (sare iodată, lapte pasteurizat din comerț, făină albă, zahăr alb rafinat, orez alb) precum și tot ce este preparat din ele, dulciurile de orice fel; grăsimile saturate (slănină, untură, unt, smântână, margarină etc.) deoarece măresc rezistența la insulină; carnea de mamifere (este puternic cetogenă și conține substanțe toxice precum uree, acid uric, creatinină, adrenalină etc.); prăjelile de orice natură, deoarece pe suprafața alimentelor prăjite iau naștere substanțe toxice; alimentele afumate sau fripte pe grătar cu cărbuni, pentru că se încarcă cu benzopiren, o substanță de asemenea toxică; orice aliment procesat și/sau ambalat (conține conservanți și arome artificiale toxice), băuturile răcoritoare; cafeaua și alcoolul; măslinele negre (sunt măsline verzi tratate cu sodă caustică, un compus chimic extrem de toxic) ș.a.

Să nu uităm, de fapt, va fi obligatorie mișcarea în aer liber și expunerea moderată la lumina solară.

Pentru o mai bună organizare a regimului alimentar vom ține cont de conținutul de glucide (în g%) al principalelor alimente, informații pe care le puteți găsi aici.

După ce s-a ținut în prealabil o cură de epurare cu sucuri de legume și fructe cu indice glicemic mic, bolnavul va urma un tratament naturist pe bază de ceaiuri din plante medicinale și regim alimentar după modelul care urmează. Informațiile despre tratamentul cu plante medicinale le puteți găsi aici.

Mic dejun: Smoothie din fructe cu indice glicemic mic.

Ingrediente: un măr, 50g de mure, 50g afine, 2 prune, 5g pudră din fructe uscate de cătină, o linguriță de Scorțișoară pudră, o linguriță pudră semințe de Armurariu, 10g pudră Chlorella, 5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol.

Total grame: 325 grame din care 46g glucide, 14g proteine, 9g lipide, 15g fibre + 100ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 373.

Prânz: Mâncare din soia boabe nemodificată genetic.

Ingrediente: 100g soia boabe, un morcov, o ceapă, 50g de praz, o roșie, sare neiodată, coriandru, dafin, ulei de măsline.

Total grame: 380 grame din care 56g glucide,  44g proteine, 43g lipide, 13g fibre.

Total kcal: 844.

Cină: Salată de varză roșie și albă.

Ingrediente: 100g varză roșie, 100g varză albă, o roșie, pătrunjel verde, semințe de dovleac hidratate, semințe de cânepă decorticate, ulei de cânepă, sare neiodată, coriandru.

Total grame: 385 grame din care 28g glucide, 17g proteine, 38g lipide, 10g fibre.

Total kcal: 567.

TOTAL ZIUA I:

Glucide [g]Proteine [g]Lipide [g]Fibre [g]Energie [kcal]
130 (44%)75 (26%)90 (30%)381785

ZIUA II

Mic dejun: Smoothie din fructe cu indice glicemic mic.

Ingrediente: un măr, 50g de mure, 50g afine, 2 prune, 5g pudră din fructe uscate de cătină, o linguriță de Scorțișoară pudră, o linguriță pudră semințe de Armurariu, 10g pudră Chlorella, 5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol.

Total grame: 325 grame din care 46g glucide, 14g proteine, 9g lipide, 15g fibre + 100ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 373.

Prânz: Ficat de vită cu broccoli, conopidă la abur și salată de crudități.

Ingrediente: 100g ficat de vită, 100g broccoli, 100g conopidă, sare neiodată, ulei de măsline integral, o roșie, o ceapă roșie, un morcov.

Total grame: 540 grame din care 29g glucide,  33g proteine, 46g lipide, 9g fibre.

Total kcal: 710.

Cină: Salată de crudități.

Ingrediente: 100g roșii, 100g ardei gras roșu, morcov, pătrunjel verde, semințe de dovleac hidratate, semințe de cânepă decorticate, ulei de cânepă integral, sare neiodată, coriandru.

Total grame: 355 grame din care 33g glucide, 19g proteine, 40g lipide, 11g fibre.

Total kcal: 621.

TOTAL ZIUA II:

Glucide [g]Proteine [g]Lipide [g]Fibre [g]Energie [kcal]
108 (40%)67 (25%)95 (35%)351704

ZIUA III

Mic dejun: Smoothie din fructe cu indice glicemic mic.

Ingrediente: un măr, 50g de mure, 50g afine, 2 prune, 5g pudră din fructe uscate de cătină, 100g pepene verde (miez rosu), o linguriță de Scorțișoară pudră, o linguriță pudră semințe de Armurariu, 10g pudră Chlorella, 5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol.

Total grame: 425 grame din care 54g glucide, 15g proteine, 9g lipide, 15g fibre + 50ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 410.

Prânz: Macrou cu legume la abur.

Ingrediente: 100g macrou proaspăt, 100g morcov, 100g sparanghel, sare neiodată, un ardei gras roșu, ulei de măsline integral.

Total grame: 430 grame din care 20g glucide,  29g proteine, 34g lipide, 7g fibre.

Total kcal: 534.

Cină: Salată de crudități.

Ingrediente: 100g roșii, 100g gulii, morcov, pătrunjel verde, semințe de dovleac hidratate, semințe de cânepă decorticate, migdale hidratate, ulei de cânepă integral, sare neiodată, coriandru.

Total grame: 375 grame din care 37g glucide, 25g proteine, 50g lipide, 14.6g fibre.

Total kcal: 763.

TOTAL ZIUA III:

Glucide [g]Proteine [g]Lipide [g]Fibre [g]Energie [kcal]
111 (41%)69 (25%)92 (34%)371707