Listă de plante medicinale

Pentru a completa articolul anterior și pentru a vă ușura căutările, am realizat o mică listă cu plante medicinale. Popular, ele au denumiri diferite în funcție de zonă, însă în latină sunt mai ușor de identificat. Pe parcurs o voi completa.

Afin – Vaccinium myrtillus
Albăstrea – Centaurea cyanus
Aloe – Aloe vera 
Amăreală – Polygala
Anason – Pimpinella anisum
Angelică – Angelica archangelica
Anghinare – Cynara scolymus
Ardei roșu – Capsicum annuum
Armurar – Carduus marianus
Arnică – Arnica montana
Brad argintiu – Abies alba
Brândușă de toamnă – Colchicum autumnale
Brusture – Arctium lappa
Busuioc – Ocimum basilicum
Călin – Viburnum opulus
Capere – Capparis spinosa
Castan sălbatic – Aesculus hippocastanum
Cătină albă – Hippophae rhamnoides
Cerențel – Geum urbanum
Chimen – Carum carri
Chimion – Cuminum cyminum
Cicoare – Chicorium intybus
Cimbrișor – Thymus serpillum
Cimbru de câmp – Thymus vulgaris
Cimbru de grădină – Satureja hortensis
Cireș – Cerasus avium
Ciuboțica cucului – Primula elatior, Primula veris
Ciulin – Carduus nutans
Ciumăfaie – Datura stramonium
Coacăz negru – Ribes nigrum
Coada calului – Equisetum arvense
Coada racului – Potentilla anserina
Coada șoricelului – Achillea millefolium
Coriandru – Coriandrum sativum
Crețișoară – Alchemilla vulgaris
Crețușcă – Filipendula ulmaria
Crușin – Rhamnus frangula
Degețel roșu – Digitalis purpurea
Dovleac – Cucurbita
Dracilă – Berberis vulgaris
Dud – Morus alba, Morus nigra
Eucalipt – Eucalyptus globulus
Fasole – Phaseolus vulgaris
Feciorică – Herniaria glabra
Fenicul – Foeniculum vulgare
Fragă de pădure – Fragaria vesca
Frasin – Fraxinus, Fraxinus excelsior
Gălbenele – Calendula officinalis
Ghimpe – Ruscus aculeatus
Ghințură – Gentiana
Gutui – Cydonia oblonga
Hamei – Humulus lupulus
Hrean – Armoracia rusticana
Iarbă mare – Inula helenium
Ienupăr – Juniperus communis
In – Linum flavum, Linum
Ipcărigea – Gypsophila paniculataGypsophila
Isop – Hyssopus officinalis
Izmă – Mentha crispa
Jaleș – Salvia officinalis
Jneapăn – Pinus mugo
Lăcrimioară – Convallaria majalis
Lemn dulce – Glycyrrhiza glabra
Levănțică – Lavandula angustifolia
Limba mielului – Borago officinalis
Lumânărică – Verbascum thapsus
Lumânărica pământului – Gentiana asclepiadea
Mac de grădină – Papaver somniferum, Papaver rhoeas, Glaucium corniculatum, Glaucium phoeniceum
Măceș – Rosa canina
Maghiran – Origanum majorana
Măr – Malus domestica
Mărar – Anethum graveolens
Mărul lupului Aristolochia clematitis
Măselariță – Hyoscyamus niger
Mătăciune – Dracocephalum moldavica
Mătrăgună – Atropa belladonna
Merișor – Pirus baccata
Mesteacăn – Betula verrucosa
Molotru galben – Trigonella besseriana
Mur – Rubus
Mușețel – Matricaria chamomilla, Chamomilla recutita
Muștar negru – Brassica sinapis
Nalbă de pădure – Althaea rosea
Nalbă mare – Malva silvestris
Năsturelul de baltă – Rorippa amphibia
Nuc – Juglans regia
Obligeană – Acorus calamus
Odolean (Valeriană) – Valeriana officinalis
Omag – Aconitum
Osul iepurelui – Ononis spinosa
Păpădie – Taraxacum officinale
Pătlagină – Plantago major
Pelin – Artemisia absinthium
Pin – Pinus
Pir – Agropyrum repens
Plămânărică – Pulmonaria officinalis
Plop negru – Populus nigra
Podbal – Tussilago farfara
Pojarniță (Sunătoare) – Hypericum perforatum
Porumb – Zea mays
Porumbar – Prunus spinosa
Răchitan – Lythrum salicaria
Revent – Rheum officinale
Ricin – Ricinus communis
Rodie – Punica granatum
Roibă – Rubia tinctorum
Roiniță – Melissa officinalis
Rostopască – Chelidonium majus
Rușcuță de primăvară – Adonis vernalis
Salvie – Salvia officinalis
Săpunariță – Saponaria officinalis
Scai vânăt – Eryngium planum
Schinel – Cnicus benedictus
Soc – Sambucus nigra
Spânz – Helleborus, Helleborus niger
Stejar – Quercus sessiliflora
Sulfină – Melilotus officinalis
Sunătoare – Hypericum perforatum
Talpa gâștei (Spanac porcesc) – Chenopodium hybridum
Tătăneasă – Symphytum officinale
Tei – Tilia cardama
Țintaură – Centarium umbellatum
Toporaș – Viola odorata
Traista ciobanului – Capsella bursa-patoris
Trei frați pătați – Viola declinata
Trifoiște – Menyanthes trifoliata
Troscot – Polygonum aviculare
Turiță mare – Agrimonia cupatoria
Unguraș – Marrubium vulgare
Untișor – Ficaria verna
Urzică – Urtica
Urzică moartă – Lamium maculatum
Usturoi – Allium sativum
Vâsc – Viscum album
Verigar – Rhamnus cathartica
Volbură – Convolvulus arvensis
Zămoșiță – Hibiscus trionum
Zmeur – Rubus idaeus

Principalele efecte terapeutice ale plantelor medicinale

De multe ori mă confrunt cu dificultatea de a identifica rapid efectele terapeutice ale unei plante sau am nevoie de un analgezic rapid pentru o durere de cap și trebuie să alerg din nou prin cărți după o rețetă. Așa că am realizat mai jos o listă, cât se poate de amplă, cu principalele efecte terapeutice ale plantelor medicinale. Din cauza multiplelor nume atribuite plantelor în funcție de regiune, am realizat o listă unde puteți găsi denumirea științifică a plantei pe care o căutați.

Observație: Pentru a găsi mai ușor un termen pe pagină utilizați căsuța de căutare prin combinația CTRL+F.

Adaptogene: Ginseng, Ginkgo, Canscora, Ovăz.

Afrodiziace (pentru ambele sexe): Cardamon, Vanilie, Ienupăr, Ginkgo, Scânteiuță, Păstrăv (ciupercă – Poliporus squamosus), Spânz, Smârdar, Cucută (flori), Saschiu mic, Dumbăț. Brânca-Ursului, Schinel, Hrișcă, Mentă sălbatică, Lemn dulce, Mărar (semințe), Țelină (semințe și rădăcină), Sparanghel, Nalbă (semințe), Coriandru, Ghimbir, Nucșoară, Scorțișoară, Yohimbe, Nuci, Alune, Migdale, Susan, Semințe de Floarea-soarelui, Cacao, Busuioc, Revent (Rubarba), Știr roșu, Știr sălbatic, Moțul-curcanului, Usturoi, Praz, Ceapă, Ardei iute, Busuioc sălbatic, Cuișoare.

Alimentare: (din flora spontană): Acul-doamnei (frunze), Afin (fructe), Alun (fructe), Agriș (fructe), Anglică (tuberi), Angelică (tulpini fragede), Anghinare sălbatică (rădăcini), Arțar (sevă), Baraboi (rădăcini și tulpini tinere), Barba-caprei (lăstari tineri), Balbisă (rizomi), Balușcă (frunze), Bănuței (muguri florali), Bobornic (tulpini tinere), Bolonică (frunze), Boz (fructe), Brăbin (tulpini tinere), Brânca-ursului (lujeri tineri și frunze), Brâncuță (semințe și frunze), Broscăriță (frunze tinere), Brustur (frunze  tinere), Busuioacă (frunze), Busuioc sălbatic (frunze), Calcea­ calului (frunze și boboci florali), Captalan (frunze), Capul-călugărului (rădăcini), Călin (fructe), Căpriță (frunze), Cărbunari (rădăcini, frunze și lujeri îmbobociți), Cătină albă (fructe), Cebărea (frunze și lujeri cu flori), Cerențel (rizomi și frunze).

Anafrodiziace (pentru ambele sexe): Talpa-gâștei, Hamei, Sporici (Verbină), Limba-câinelui, Nufăr alb, Valeriană (rădăcini).

Analeptice (stimulente ale sistemului nervos central): Cafea, Ceai chinezesc, Ginkgo, Cacao, Soia, Vâsc, Arnică, Saschiu Mic, Traista-ciobanului, Ghimpe (Holeră), Ardei iute, Schinel, Rostopască, Drojdie de bere.

Analgezice („paracetamol și aspirină” naturale): Salcie, Troscot, Iasomie, Taulă, Plop negru, Plămânărică, Crețușcă, Răchitan, Pir, Lemn dulce, Limba-boului, Lăcrămioară, Spânz, Lemnul-Domnului, Sporici (Verbină), Rozmarin, Iarbă de șoaldină, Garoafe, Trei-frați-pătați.

Anestezice: Măselăriță, Ciumărea, Calomfir, Zârnă, Frăsinel, Dalac, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Virnanț (Ruta de grădină), Steregoaie, Hrib dracului (ciupercă – Boletus satanas), Muscăriță (ciupercă – Amanita muscaria).

Antagonizante ale hormonilor feminini: a se vedea stimulentele hormonilor masculini.

Antagonizante ale hormonilor masculini: a se vedea stimulentele hormonilor feminini.

Antialcoolice: Pedicuță, Cornișor și Boz.

Antialergice: Cârcel, Gheara-mâței, Stejar, Trei-frați-pătați, Dracilă, Stânjenel galben, Urzică, Hamei, Cătină albă, Turiță mare, Osul-iepurelui, Splinuță, Isop, Răchitan, Efedră, Escolție.

Antianemice: Cățină roșie, Linariță, Sfecla roșie, Morcov, Varză, Năsturel, Spanac, Ștevie, Măcriș, Urzică, Cătină albă, Afin, Coacăz negru, Măceșe. La acestea se adaugă hematopoieticele și fortifiantele.

Antiadezive plachetare: Troscot, Plamânărică, Răchitan, Salcie, Plop negru, Arnică, Pir, Limba-boului, Spânz, Saschiu mic, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Păducel, Alun, Rostopască, Scara­ Domnului, Rozmarin, Țintaură.

Antiasmatice: Cârcel, Laur vulgar, Mătrăgună, Măselărița, Mutulica, Dracila, Șovârf, Cimbrișor, Roiniță, Pin, Brad, Molid, Ienupar, Jneapăn, Busuioc, Unguraș, Isop, Asmățui, Nemțișori de câmp, Hrean, Usturoi, Arnică, Sânziene albe, Frasin, Vinariță, Lemn Dulce, Dentiță, Dumbravnic, Efedră.

Antiazotemice (reduc ureea și acidul uric din sânge): Dud, Fasole, Urzică, Cicoare, Coriandru, Pufuliță, Vâsc, Coada-Calului, Spanac, Bob, Vulturiță, Unghia-Ciutei, Feciorică, Zămoșiță, Mei păsăresc, Năut, Porumbar, Păpălău, Barba-caprei, Păpădie, Țelina, Păstârnac, Ovăz, Orz (verde), Batrâniș, Piloselă.

Antibiotice (fitoncide): Mărul-lupului, Pochivnic, Mușețel, Gălbenele, Cimbrișor, Coada-șoricelului, Iarbă mare, Lumânărică, Vetrice, Aloe, Salvie, Pelin, Nuc, Cânepa codrului, Trifoi roșu, Ienupăr, Sulfină, Sânziene galbene (Drăgaica), Sânziene albe, Frasin, Lipicioasă, Scai măgăresc, Virnanț (Ruta de grădină), Tulichină, Usturoi, Ceapă, Hrean, Mărar, Varză, Morcov, Echinacea. Gheara-mâței.

Anticancerigene: Mărul-lupului (extern, fără restrictii, intern în doze mici), Echinacea, Gheara-mâței, Spânz, Rostopască, Vâsc, Rușcuță  de  primavară, Ginkgo, Cucută, Cetina de negi, Cimișir (Gard viu), Tuia, Dracilă, Ricin, Arnică, Busuioc sălbatic, Dumbăț, Țintaură, Trei-frați-pătați, Unguraș, Valeriană, Măselăriță, Mătrăgună, Mutulică, Mături, Mutătoare, Cerențel, Scai măgăresc, Menta-broaștei, Stânjenel galben, Limba­ boului, Pedicuță, Gălbenele, Norocel, Coada-calului, Alior, Brandușa de toamnă, Pufuliță,Urzică moartă albă, Linariță, Drăgaică (Sânziene galbene), Suliman, Curpen, lederă, Lupin, Dediței, Vetrice, Busuioc, Ceaparel, Dud alb (coaja rădăcinii), Ginseng (toate speciile), Lipicioasă, Virnanț (Ruta de grădină), Zârnă, Piper-Alb, Tei, Nuc, Usturoi, Dentiță, larba-Sfântului loan, Podbal (frunze), Pochivnic, Ghimpe, Schinel, Lemnul-câinelui (fructe), Cârmâz, Vineriță, Aralie, Colțunași, Sovârvăriță, Șofran, Săpunăriță, Sfeclă roșie, Salcâm japonez, Traista­ ciobanului, Talpa-gâștii, Drobiță, Siminoc, Castravete amar, Forsiție, Ghiocel, Ghizdei, Unghia-găii (Astralagus), Cânepa-codrului, Ceai verde, Maitake, Shiitake, Reishi, Laminaria japonica, Andrographis, Trichopus, Leuzea, Centella, Annoa, Curcuma, Aloe, Sophora, Gheara-diavolului, Camiphora, Cordyceps, Yucca, Spirulină, Chlorella, Rujă (Rhodiola), Roiba (Rubia), Canscora, Leuzea, Magnolie roșie, Saschiul mic.

Anticoagulante: Sulfina, Castan sălbatic, Sânziene albe, Lipicioasă, Vinariță, Ienupăr, Levănțică (Lavandă), Frasin, Dentiță, Angelică, Lemnul-Domnului, Scai măgăresc, Trei-frați-pătați, Dumbravnic, Feciorică, Lemn dulce, Splinuță, Tulichină, Virnanț (Ruta de grădină), Rușcuța de primăvară.

Antidepresive: Hamei, Iarbă mare, Talpa-gâștii, Valeriană, Dumbravnic, Frăsinel, Calomfir, Dalac, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Fumăriță, Zârnă, Escoliție.

Antidiabetice (împotriva diabetului zaharat): Țintaură, Saschiu mic, Păducel, Dumbăț, Urzică moartă alba, Licheni  de piatră, Pufuliță, Pedicuță, Anghinare, Armurariu, Schinel, Cerențel, Sporici (Verbină), Slăbănog, Maitake, Shiitake, Reishi, Aloe, Cordyceps, Echinacea, Gheara-diavolului, Gheara-mâței, Astragalus, Ginkgo, Pueraria, Moringa, Ginseng chinezesc, Scânteiuță, Eucalipt. La acestea se adaugă hipoglicemiantele.

Antidiareice: Cerențel, Nuc, Închegătoare, Stejar, Frag, Fag, Coada-racului, Drețe, Piperul-broaștei, Corn, Răchitan, Vetrice, Traista-ciobanului, Gălbenele, Troscot, Scilpeți, Plămânărică. La acestea se adaugă antibioticele.

Antiemetice (combat starea de greață/vomă): Mentă, Mușețel, Isop, Valeriană, Levănțică (Lavandă), Busuioc, Sovârf, Roiniță, Busuiocul-cerbilor.

Antiepileptice: Măselăriță, Ciumărea, Dalac, Urzică moartă roșie, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Calomfir, Frăsinel, Zârnă, Virnanț (Ruta de grădină).

Antiestrogenice: semințe de: Soia, In, Susan, Alune, Nuci, Fistic, Germeni de porumb, Dovleac, Măsline, Palmier; Ceai verde, Lucernă, Orz, Ovăz, Morcov, Țelină, Păstârnac, Varză, condimente și aromate.

Antifungice: Iarbă mare, Vetrice, Virnanț (Ruta de grădină), Pelin, Iasomie, Lemnul-câinelui, Frăsinel, Mărul-lupului, Ghințura, Hamei, Frasin, Sulfină, Coada-calului, Suliman, Slăbănog, Unghia-ciutei, Usturoi, Hrean, Țelină, Păstârnac, Ciuboțica-cucului, Scara-Domnului.

Antigalactogene (încetinesc secreția de lapte): Stejar, Drețe, Salvie, Nuc, Salcie, Anin negru (Arin), Saschiu mic, Trepădătoare.

Antihelmintice (vermicide și vermifuge): Ferigă, Cimbrișor, Frăsinel, Ghintură, Anason, Fenicul, Crăițe, Iarbă mare, Coriandru, Gălbenele, Piersic, Lemn dulce, Siminichie, Rotungioara, Lupin, Usturoi.

Antihemoroidale: Castan sălbatic, Stejar, Coada-racului, Drețe, Scai măgăresc, Sulfină, Trei-frați-pătați, Tulichina, Virnanț (Ruta de grădină), Angelică, Dentiță, Dumbravnic, Feciorică, Frasin, Lemn dulce, Lemnul­ Domnului, Levănțică, Iarbă mare, Alun, Iarbă roșie, Piperul-broaștei, Traista-ciobanului, Nuc, Cerențel, Turiță mare, Ardei iute (în doze mici), Gutui, Splinuță, Sclipeți, Vindecea, Vinariță, Norocel, Lipicioasă, Cupresus, Crizantemă americană, Nucul Vrăjitoarelor (Hamamelis), Buricul-apei (Hydrocotyle asiatica minor, Hydrocotyle vulgaris), Gotu Kola, Ghimpele­ pădurii.

Antiinflamatoare: Aloe, Troscot, Plămânărică, Pir, Răchitan, Lemn-dulce, Plop negru, Plop alb, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Sunătoare, Iarbă mare, Gălbenele, Turiță mare, Scai măgăresc, Scaiul-dracului, Tulichina, Virnanț (Ruta de grădină), Cimbrișor, Busuioc, Isop, Salvie, Roiniță, Lumânărică, Anason, Coriandru, Mărar, Pătrunjel, Leuștean, Tarhon, Dafin, Curcuma (Turmeric).

Antimigrenoase: Rușcuța de primăvară, Mușețel mare, Sporici (Verbină), Saschiu mic, Lăcrămioare, Spânz, Dentiță, Rozmarin, Garoafe, Lemnul-Domnului, Limba-boului. La acestea se adaugă analgezicele.

Antiocitocice (reduc contracțiile uterine): Răchitan, Troscot, Plămânărică, Pir, Lemn dulce, Salcie, Plop Negru, Crețișoara, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Cruciuliță, Călin, Frasin, Bănuți, Papură, Coada-șoricelului, Cerențel, Limba­ boului.

Antioxidante: scoarță de Pin montan și maritim, Aloe, Orz verde, Cătină alba, Maceșe, Afine, Coacăze negre, Citrice, Agrișe, Vișine, Cireșe, Rodii, Nuci, Alune, Fistic, Ceapă, Usturoi, Varză roșie și albă, Sfeclă roșie, Ghimbir, Hrișcă, Anghinare, Chimen, Pufuliță, Plămânărică, Ghimpe, Crușin, Podbal (frunze), Coada-calului, Urzică, Coriandru, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Lipicioasă, Scânteiuță, Cerențel; Ulei de Dovleac, de Floarea-soarelui, de Cânepă, de Soia și de Măsline; Grâu (tărâțe), Ovăz (fulgi), Ortosifon, Papaia, Ananas, Nucul Vrăjitoarelor (Hamamelis), Dumbravnic, Dracilă, Cimbrișor, Pedicuță, Ceai verde, Soia, Grâu germinat, Pătrunjel verde, Morcov, Roșii, Rozmarin, In, Sunătoare, Păducel, Ginkgo.

Antiplegice (împotriva paraliziilor): Brebenei, Ghiocei, Dediței, Dumbravnic, Limba-boului.

Antiparkinsoniene: Măselariță, Ciumărea, Calomfir, Frăsinel, Dalac, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Zârnă.

Antiprotozoare (împotriva giardiazei, trichomonazei, amibiazei etc.): Vetrice, Frăsinel, Iarbă mare, Nalbă mare, Iasomie, Hamei, Cătușă, Ghințură, Lemnul-câinelui, Suliman, Slăbănog, Unghia-ciutei, Frasin, Tulichină, Virnanț (Ruta de grădină), Levănțică, Sulfină, Țelină, Păstârnac, Mărar, Hrean.

Antireumatice:  intern: Ienupăr, Salcie, Răchitan, Plămânărică, Plop negru, Lemn dulce, Crețușcă, Trei-frați-pătați, Troscot, Feciorică, Frasin, Coada-calului, Rozmarin, Alun, Ulm, Sânziene galbene (Drăgaică), Soc, Frăsinel, Anin negru (Arin), Fumăriță, Mesteacăn, Dentiță, Rușcuță de primăvară, Spânz, Sporici (Verbină), Virnanț (Ruta de grădină), Lemnul­-Domnului, Iarbă de șoaldină, Cimișir (Gard viu), Tuia, Limba-boului, Țintaură, Dumbăț, Gheara-diavolului, Ceai verde, Aloe, Echinacea, Unghia-găii (Astralagus), Yucca, Chlorella, Sophora, Curcuma, Andrographis, Marinda, Centella, Canscora, Codonopsis, Bătrâniș, Bambus; extern: Ardei iute, Untul­ pământului, Muștar negru, Hrean.

Antisclerozante: Limba-boului, Arnică, Rozmarin, Saschiu mic, Ginkgo, Brânca-ursului, Hrișcă, Piperul-balții, Iarbă roșie, Măceșe, Fructe de cătină, Vâsc, Traista-ciobanului, Rușcuță de primăvară, Ghimpe, Coada-calului, teci de Fasole, Turiță mare, Drojdie de bere.

Antiseptice: Arnică, Dentiță, Calomfir, Cătușe, Chimen, Coada­ racului, Gălbenele, Crăițe, Dumbravnic, Dumbăț, Frăsinel, Iarbă mare, Lumânărică, Măghiran, Micșunele ruginite, Nuc, Pochivnic, Mărul-lupului, Răchitan, Roiniță, Rozmarin, Siminoc, Smârdar, Sovârf, Splinuță, Sulfină, Suliman, Sunătoare, Trifoi roșu, Tuia, Tulichină, Turtă, Țintaură, Unguraș, Vetrice, Vinariță, Varză, Hrean, Pătrunjel (frunze).

Antispastice (spasmolitice): Mac de cultură (alb), Mac roșu, Limba-câinelui, Sporici (Verbină), Fumăriță, Dalac, Măselăriță, Ciumărea, Calomfir, Frăsinel, Zârnă, Mătrăgună, Laur vulgar.

Antisudoripareextern: Salcie, Anin negru (Arin), Stejar, Nuc, Pelin, Ulm, Alun, Mălin; intern: Talpă-gâștii, Hamei, Sporici (Verbină), Limba-boului, Rozmarin, Cervană, Salvie.

Antitabacice: Pedicuță, Cornișor, Boz.

Antitrombozice: a se vedea anticoagulantele.

Antitumorale: Arnică, Ghimpe, Traista-ciobanului, Mărul-lupului, Tuia, Cimișir (Gard viu), Spânz, Piperul-bălții, Iarbă-roșie, Ginkgo, Răchitan, Limba-boului, Scai-măgăresc, Bucuioc sălbatic, Scânteiuță, Țintaură, Rostopască, Castan sălbatic, Ghiocel, Pătrunjelul-câinelui, Dumbăț, Vâsc, Cucută, Cetină de negi, Saschiu mare și Saschiu mic.

Antivaricoase: a se vedea antihemoroidalele.

Antivirale: Mărul-lupului (în doze mici), Echinacea, Ghiara-mâței, Ulm, Anin negru (Arin), Corn, Salcie, Alun, Soc, Mălin, Țintaură, Dumbăț, Dracilă, Smârdar, Lemnul-Domnului, Răchitan, Plop negru, Trifoi roșu, Plămânărică, Crețușcă, Nuc, Cimbrișor, Coada-șoricelului, Coada-calului, Iarbă mare, Gălbenele, Levănțică, Roiniță, Păpălău, Afin, Măceșe, Lămâi, Pochivnic, Argințică de pădure.

Antivomitive: a se vedea antiemeticele.

Aperitive: Amăreală, Anghinare, Ghințură, Dumbăț, Țintaură, Pelin, Rotunghioară, Năsturel, Drobiță, Schinduf, Iarbă mare, Lemnul-Domnului, Splinuță, Hamei, Dracilă, Licheni de piatră (salate, tincturi, ceaiuri și pulberi).

Aromate: Acul-doamnei, Angelică, Anglică, Anason, Arnică, Bănușei, Bătrâniș, Brânca-ursului, Buberic, Bucuiocul-cerbilor, Busuioc de cultură, Calomfir, Cătușe, Cătușnică, Cânepa-codrului, Cebărea, Cerențel, Cervană, Chimen, Cimbrișor, Cimbru de grădină, Cinsteț, Ciuboțica cucului, Coada racului, Coada-șoricelului, Coriandru, Crăițe, Crețușcă, Dafin, Dentiță, Drobiță, Dumbravnic, Fenicul, Frăsinel, Gălbenele, Ghințură galbenă, Hașmaciucă, Iarba-Sfântului Ioan, Iasomie, Iarbă mare, Ienupăr, Ipcărige, Isop, Jneapăn, Lemnul-Domnului, Leuștean, Levănțică, Licheni de piatră, Lumânărică, Măghiran, Mărar, Măndălaci, Mentă, Migdale, Micșunele ruginite, Mușețel, Năpraznic, Năsturel, Nucșoară, Obligeană, Păstârnac, Pătrunjel, Peliniță, Revent, Roiniță, Rotungioară, Rozmarin, Salvie, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Schinel, Scorțișoară, Siminoc, Smârdar, Smirnă, Sovarf, Splinuță, Stânjenel, Sulfină, Suliman, Talpa-mâței, Tarhon, Tămâiță, Tei, Toporaș, Tuia, Tulichină, Turtă, Țelină, Țintaură, Unguraș, Urechea-porcului, Valeriană, Ventrilică, Verbină, Verigariu, Vetrice, Vinariță, Virnanț (Ruta de grădină).

Avortive: Cetină de negi, Virnanț (Ruta de grădină), Scaiete, Vița de vie pentru struguri roșii, Susan, Colții-babei (Tribulus), Piper negru, Roibă.

Bronhodilatatoare: Cârcel, Sovârf, Isop, Coada-șoricelului, Cimbrișor, Roiniță, Brad, Pin, Ienupăr, Molid, Vâsc, Pochivnic, Podbal (frunze), Busuioc, Busuioc sălbatic, Ventrilică, Vineriță, Rodul-pământului, Lingurea, Pătlagină, Licheni de piatră, Nemțișori de câmp, Iarbă Mare, Talpa-gâștei, lasomie, Laur vulgar, Mătrăguna, Unguraș, Ciuboțica-cucului, Fenicul, Anason, Lăsnicior, Narcise galbene, Roua-cerului, Talpa-mâței, Hrean, Cinsteț, Rotungioară, Asmățui, Leurdă, Usturoi, Usturoiță, Mutulică, Mușețel, Eucalipt, Efedră.

Bradicardizante (care reduc pulsul): Rușcuță de primăvară, Dediței, Ciumărea, Calomfir, Dalac, Frăsinel, Limba-câinelui, Sporici, Măselăriță, Fumăriță, Zârnă, Dumbravnic, Nemțișori de câmp, Valeriană.

Calmante: Valeriană, Talpa-gâștei, Zârnă, Dumbravnic, Cânepa de cultura, Frăsinel, Roiniță, Calomfir, Cătușnică,Dalac, Limba­ câinelui, Sporici, Fumăriță, Ciumărea, Nufăr alb, Limba-boului, Rozmarin, Tei, Sulfină, Levănțică, Angelică, Drăgaică (Sânziene galbene), Sânziene albe, Lipicioasă, Gura-lupului, Dentiță, Lemnul­ Domnului, Ghizdei, Rușcuță de primăvară, Micșunele ruginite, Salvie, Vinariță, Iarba-Sfântului loan, Iarbă mare, Iarba-mâței, Hamei, Scara­ Domnului, Ceapă, Praz, Leuștean, Salată (Lăptuca), Sparanghel, Tuia (semințe), Mușetel mare, Măghiran, Nufăr (Nelumbo), Stellaria (Răcovină), Buricul-apei (Centella), Isop de apă (Bacopa), Rujă (Rhodiola), Verbină mirositoare, Bujor de grădină.

Cardiotonice: Degețel roșu, Degețel lânos, Lăcrămioare, Salbă moale, Rușcuța de primăvară, Mături, Rostopască, Drobiță, Spânz, Arnică, Dentiță, Ghimpe (Holeră), Vâsc, Sporici, Traista-ciobanului, Silur, Păducel, Leandru, Călin, Garoafe, Viorele, Cimișir (Gard viu), Frăsinel.

Carminative (care combat crampele și gazele intestinale): Anason, Chimen, Fenicul, Cimbrișor, Busuioc, Salvie, Roiniță, Negrilica, Isop, Unguraș, Sulfină, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Levănțică, Angelică, Dentiță, Ghințură, Mărar, Tarhon, Leuștean, Verbină mirositoare.

Cicatrizante: Gălbenele, Arnică, Frasin, Rostopască, Stejar, Răchitan, Ulm, Alun, Anin negru (Arin), Corn, Mălin, Salcie, Limba-șarpelui, Urechelniță, Zgaibă, Mătrăgună, Măselăriță, Boz, Paltin, Talpa­ gâștei, Stevia stânelor, Cimbrișor, Busuioc, Coada-calului, Cârmâz, Perișor, Splinuță, Sorbestrea, Turtă, Scânteiuță, Schinduf, Scumpie, Frăsinel, Unghia-ciutei, Dentiță, Urzică, Drobușor, Lemnul-câinelui, Margarete, Scaiul-dracului, Vătămătoare, Vineriță, Lupin, Mărar, Leuștean, Pătrunjel, Tarhon, Chimen, Coriandru, Scorțișoară.

Citostatice: Alior (Laptele cânelui), Boglari, Brândușa de toamnă, Cârmâz, Cetina de negi, Cimișir (Gard viu), Cucută, Dalac, Dediței, Iederă, Mărul-lupului, Omag, Orbălț, Piciorul-cocoșului, Piciorul-corbului, Pochivnic, Ricin, Rodul-pământului, Steregoaie, Tisă, Tuia, Tulichină, Verigariu, Vetrice, Centella, Sophora, Annoa, Laminaria japonica, Saschiu mare, Saschiu mic, Virnanț (Ruta de grădină).

Condimente: Ardei iute, Ceapă, Cerențel, Clopoțel, Cuișoare, Curpen, Curry, Ghimbir, Hrean, Hreniță, Iarba sărată, Ienupăr, Leurdă, Muștar, Piper alb, Piperul-bălții, Piper negru, Praz, Ridiche, Stupitul-cucului, Usturoi, Usturoiță.

Colagoge (care stimulează secreția biliară): Anghinare, Cicoare, Crușin, Frasin, Gălbenele, Levănțică, Licheni de piatră, Trei-frați-pătați, Turiță mare, Țintaură, Dumbăț, Ghintură, Unguraș, Volbură, Păpădie, Barba-caprei, Dracilă, Armurariu, Pedicuță, Sunătoare, Aloe, Fumăriță, Brustur, Pufuliță, Podbal (frunze), Lemn dulce, Mentă, Salvie, Cimbrișor, Isop, Sovârf, Măsline, Dovleac (semințe), Cimișir, Alge brune (Fucus).

Coleretice (care fluidifică bila, ușurând eliminarea ei): Pufuliță, Silur, Salcie, Răchitan, Barba-caprei, Iarbă mare, Ventrilică, Vineriță, Sânziene albe, Linăriță, Lipicioasă, Jabghie, Talpa-mâței, Cătina albă, Maceșe, Sânziene galbene (Drăgaică), Sulfină, Gălbenele, Brustur, Frasin, Păpădie, Trei-frați-pătați, Crușin, Volbură, Anghinare, Cicoare, Ghințură, Țintaură, Cimișir.

Deprimante motorii centrale: Măselăriță, Ciumărea, Calomfir, Zârnă, Frăsinel, Dalac, Limba-câinelui, Sporici, Virnanț (Ruta de grădină).

Depurative (detoxifiante): Urzică, Teci de Fasole, Dud, Cicoare, Coriandru, Spanac, Vâsc, Trei-frați-pătați, Păpădie, Brustur, Barba­ caprei, Volbură, Crușin, Paracherniță, Trepădătoare, Peliniță, Vătămătoare, Ipcărige, Scaiul-dracului, Pufulita, Scânteiuță, Ulm, Osul­ iepurelui, Sânziene galbene, Sânziene albe, Sulfină, Lipicioasă, Scai măgăresc, Dentiță, Azadirachta, Yucca, Curcuma (Turmeric), Țelină, Păstârnac, Varză, Castraveți, Salată (Lăptucă), Pătrunjel, Ridiche neagră, Ceapă, Pepene verde, Prune, Pere, Grapefruit, Struguri albi.

Dismenoreice (de calmare a durerilor menstruale): Coada Șoricelului, Valeriană, Rostopască, Ciumărea, Salvie, Cenușar Crețișoară. La acestea se adaugă Antispasticele și Analgezicele.

Diuretice: Brânca-ursului, Pepenele verde (pulpa și semințele), Mesteacăn, cozi de Cireșe și de Vișine, Coada-calului, Pir, Plămânărică, mătase de Porumb, Limba-boului, Lucernă, Trifoi roșu, Ienupăr, Podbal (frunze), Porumbar, Nalbă, Sparanghel, teci de Fasole, Lemn dulce, Turiță mare, Osul-iepurelui, Iarbă neagră, Urechelniță, Rotungioară, Anghinare, Pedicuță, Ghimpe, Dentiță, Nuc, Negrilică, Pin, Brad, Molid, Busuioc, Măghiran, Sânziene galbene (Drăgaică), Sulfină, Castan sălbatic, Frasin, Feciorică, Splinuță, Sânziene albe, Lăcrămioare, Albăstrele, Măceșe, Talpa-mâței, Lăsnicior, Amăreală, Țelină, Păstârnac, Paracherniță, Morcov, Ridiche neagră, Ridiche de lună (Ridiche roșie), Pătrunjel, Ortosifon (Ceai de Java), Vulturică (Pilosela), Ananas.

Emenagoge (care reglează menstruația): Spânz, Vetrice, Virnanț (Ruta de grădină), Tuia, Mărar, Mărul-lupului, Dediței, Iarba-șarpelui, Șofran, Amăreală, Dracilă, Salvie, Iederă, Lupin, Iarba-Sfântului loan, Cetină de negi, Roibă, Arnică, Ștevia stânelor, Calomfir, Trifoi roșu, ulei de In, ulei de Soia, Curpen de pădure, Drobiță, Salvie, Iederă, Hamei, Lucernă, Nemțișori de câmp, Zmeur, Schinduf, Ginseng siberian, Moțul-curcanului, Coada-Șoricelului, Lemn dulce, Ienupăr, Levănțică, Cimbru, Vâsc.

Emetice (vomitive): Boz, Cânepa-codrului, Viorele, Mărul-lupului, Rodul-pământului, Pochivnic.

Emoliente (care înmoaie țesuturile): Ciuboțica-cucului, Nalbă, Tei, Mac de câmp (roșu), Urzică moartă albă, Patlagină, Lumânărică, Trei­ frați-pătați.

Enzimatice: Măcriș, Măcrișel, Măcrișul-iepurelui, Roua-cerului, Cerențel, Sânziene albe, Sânziene galbene (Drăgaică), Scânteiuță, Lipicioasă, Slăbănog, Tei, Aloe, Sporici, Spanac, Sparanghel, Ștevie, Pătrunjel verde, Mărar, Tarhon, Coriandru, Cimbru, Morcov, Țelină, Brocoli, Păstârnac, Papaia, Ananas, Banane, Pepene galben, Pepene verde, Boldo, Badian, Lămâie, Hibiscus.

Eupeptice: a se vedea Aperitivele.

Expectorante: Anason, Busuioc, Cimbrișor, Tei, Ciuboțica-cucului, Lemn dulce, Lumânărică, Nalbă, Pătlagină, Trei-frați-pătați, Urzică moartă albă, Splinuța, Coada-șoricelului, Coada-calului, Unguraș, Scânteiuță, Țelină, Păstârnac.

Febrifuge (scad febra – antipiretice, sudorifice, diaforetice): Ulm, Alun, Anin negru (Anin), Corn, Mălin, Fag, Castan sălbatic, Cenușar, Soc, Tei, Mușețel, Mentă, Scumpie, Vulturică, Scaiul-dracului, Scai măgăresc, Liliac, Coada-șoricelului, Sulfină, Sânziene galbene (Drăgaică), Sânziene albe, Lipicioasă, Frasin,  Trei-frați-pătați, Dumbravnic, Levănțică, Lemnul-Domnului, Dentiță, Feciorică, Tulichină, Virnanț (Ruta de grădină). La acestea se adaugă Analgezicele.

Fortifiante (energizante, tonice, revitalizante): Astragalus, Laminaria japonica (algă brună), Ginseng (toate speciile), Ginkgo, Arborele sănătații, Scânteiuță, Busuioc sălbatic, Unghia-găii, Ghimbir, Rujă (Rhodiola), Coacăz indian (Emblica), Trichopus, Maitake, Shiitake, Ganodermă (Reishi), Rădăcină de maral (Leuzea), Unghia-găii, Spirulină, Alge brune, Ananas, Papaia, Bambus, Guarană, Lucernă, Cactus, Aloe, Urechelniță, Spanac, Fistic, Arahide, Alune de pădure, semințe de Dovleac, semințe  de Floarea-soarelui, semințe de Cânepă, Nuci, Grâu încolțit, Fulgi de Ovăz, Orz verde, Soia, Drojdie de bere. A se vedea și plantele alimentare din flora spontană.

Galactogene: Fenicul, Chimen, Anason, Schinduf, Busuioc, Coriandru, Amăreală, Ciumărea, Soc, Sporici, Cătușnică, Sorbestrea, Crin alb, Asmățui, Topinambur, Mărar (semințe), Morcov (semințe).

Hematopoietice (care stimulează formarea elementelor celulare ale sângelui): Alge marine, Ghințură, Ghimpe, Țintaură, Dumbăț, Schinel, Saschiu mic, Nuc, Răchitan, Pufuliță, Scai măgăresc, Busuioc sălbatic, Caise, Piersici, Varza roșie, Sfeclă roșie.

Hemostatice (care opresc sângerarea): Drețe, Stejar, Salcie, Corn, Cerențel, Traista-ciobanului, Buberic, Bobornic, Alun, Vineriță, Urzică, Pelin, Mur, Zmeur, Smârdar, Urechelniță, Patlagină, Răchitan, Pecetea lui Solomon, larbă roșie, Piperul-bălții, Sclipeți, Splinuță, Iarbă neagră, Linăriță, Merișor, Mușcată, Cătină roșie, Scumpie, Soparliță, Unghia­ ciutei, Perișor, Paracherniță, Suliman, Zadă, Sorbestrea, Strugurii-ursului, Poroinic, Ciocul-berzei, Crețușcă, Scânteiuță, Coada-calului, Bănuți, Frag, Fag, Troscot, Lemnul-câinelui, Jabghie, Saschiu mic, Sporici, Vulturică, Stânjenel albastru, Moșmon, Afin, Albăstrele, Coada-racului, Năvalnic, Cenușar, Năpraznic, Papură, Stuf (rădăcina), Sănișoară, Limba­ câinelui, Viță de vie pentru struguri roșii, Gutui, Vișin, Chiparos, Nucul vrăjitoarelor (Hamamelis), Hydrastis, Urzică moartă albă.

Hepatoprotectoare: Armurariu, Cătină albă, Cicoare, Urzică, Pufuliță, Pedicuță, Soia, Cerențel, Sunătoare, Podbal, Trei-frați-pătați, Zârnă, Cătină roșie, Mușețel, Cassia, Păpădie, Măceșe, Țelină, Păstârnac, Sparanghel, Anghinare, Dracilă, Terminalia, Brustur, Rostopască, Gălbenele, Boldo, Torțel (Cuscută), Lemn dulce, Ginseng (toate speciile), Pelin, Curcuma (Turmeric), Caparisul, Buplerum.

Hipercorticoidice (stimulente ale suprarenalelor): Lemn dulce, Ghimpe, Priboi, Busuioc, Rozmarin, Salvie, Turiță mare, Țelină, Păstârnac, Sparanghel, Nalbă mare, Cuișoare, Scorțișoară, Nucșoară, Ienibahar, lenupăr, Hrean, Năpraznic.

Hipermenoreice: a se vedea Ocitocicele și Avortivele.

Hiperparatiroidiene (stimulente ale paratiroidelor): Spirulină, Lucernă, Trifoi roșu, Dud, larba-șarpelui, Năsturel, Anghinare, Năut, Porumbe, Prune, Alge brune, Coada-calului, Talpa-mâței, Urzică, Morinda.

Hipertiroidiene (stimulente tiroidiene): Ovăz, Pufuliță, Schinduf, Cătină Albă, Drobiță, Sânziene galbene, Podbal, Păducel, Țelină, Morcov, Păstârnac, Sparanghel, Alge brune, Spirulină, Soia, Rapiță, Schinel, Saschiu mic, Traista-ciobanului.

Hipertensoare (care cresc tensiunea arterială): Rușcuță de primăvară, Lemn dulce, Armurariu, Cervană, Orz, Grâu germinat, Brustur dulce, Rozmarin, Struguri roșii (cojile).

Hipoacidifiante (alcalinizante): Dud, Zmeur, Salcâm, Iarba-șarpelui, Pufuliță, Năsturel, Coada-calului, Coada-șoricelului, Gălbenele, Sopârliță, Lemn dulce, Pedicuță, Scai măgăresc, Mentă dulce (Mentha spicata/viridis).

Hipocolesterolemiante (care scad colesterolul): Anghinare, Pătlagină, Siminoc, Schinduf, mătase de Porumb, Mesteacăn, Urzică, Păpădie, Trei-frați-pătați, Cicoare, Pufuliță, Coada-calului, Soia, Măsline, Porumb (germeni), Dovleac (semințe), Nuci, Floarea-soarelui (semințe), Afin, Coacăz negru, Lemn dulce, Viță de vie pentru struguri roșii, Struguri roșii, Țelină, Păstârnac, Pătrunjel, Morcov, Varză, Ceapă, Usturoi, Lămâi, Kiwi, Rodii, Alune, Guggul, Guarană, Maitake, Shiitake, Reishi, Ceai verde, Pătlagină, Rujă (Rhodiola), Nufăr (Nelumbo), Limba-soacrei, Gurmar (Gimnema).

Hipocorticoidice (diminuează funcționarea suprarenalelor): Alge brune, Spirulină, Isop, Talpa-gâștei, Arnică, Traista-ciobanului, Saschiu mic, Nemțișori de câmp.

Hipoglicemiante: Ciumărea, Schinduf (semințe), Capul­ călugărului, Dud, teci de Fasole, Nuc, Urzică, Măceșe, fructe de Cătina albă, Napi, Gutui, Ovăz, Afin, Anghinare, Cicoare, Merișor, Mur, Strugurii-ursului, Frag, Crețișoară, Ceapă, Praz, mătase de Porumb, Dafin, Lupin, Schinel, Coacăz negru, Salvie, Sovârf, Păpădie, Castravete amar, Cerențel, Coriandru, Garcinie, Grapefruit, Eucalipt.

Hipomenoreice: a se vedea Hemostaticele.

Hipoparatiroidiene (inhibitoare ale funcției paratiroidiene): Soia, Arnică, Schinel, Ghimpe, Ienupăr, Busuioc sălbatic, Pufuliță, Gălbenele, Pedicuță, Ștevie, Măcriș, Spanac, Măcrișul-iepurelui.

Hipotiroidiene: Cervană, Sporici, Limba-boului, Talpa-gâștei, Hamei, Rozmarin, Rușcuță de primăvară, Armurariu, Grâu germinat, Brustur dulce, Ovăz.

Hipotensoare: Vâsc, Saschiu mic, Traista-ciobanului, Păducel, Ghimpe, Arnică, Isop, Priboi, Sovârf, Tei, Trei-frați-pătați, Dentiță, Dumbravnic, Feciorică, Sânziene Galbene, Lemnul-Domnului, Troscot, Răchitan, Salcie, Pir, Plămânărică, Afin, Coacăz negru, Valeriană, Viță de vie pentru struguri roșii, Merișor, Zmeur, Mur, Turiță mare, Frag, Usturoi, Țelină, Păstârnac, Leuștean, Sfeclă roșie, Brânca-ursului, Piperul-bălții.

Imunostimulante: Abruz, Angelică, Armurariu, Arnică, Canavalie, Cânepa-codrului, Cârmâz, Cerențel, Cimbrișor, Cimișir, Ciuboșica-cucului, Coada-calului, Coleus, Crețișoară, Crin cu frunză lată, Curpen, Dracilă, Echinacea, Fasole, Gălbenele, Ghiara-mâței, Ghimbir, Ghințură, Ghizdei, Ginkgo, Ginseng indian, Ginseng siberian, Ginseng chinezesc, Guggul, Hydrastis, Iarbă mare, Iederă, Lemnul-câinelui, Linte, Lipicioasă, Lupin, Măcrișul-iepurelui, Margusă, Mărul-lupului, Năpraznic, Ovăz, Pedicuță, Slăbănog, Șofrănel, Spanac, Sporici, Ștevie, Tuia, Unghia-găii, Urzică vie, Vâsc, Zexmenia.

Laxative: Volbură, Cicoare, Crușin, Aloe, Lemn dulce, Ștevia stânelor, Feriguță dulce, Trepădătoare, Iarbă grasă, Sânziene galbene, Soc, Tei, Fetică, Drobiță, Frasin, Păpălău (fructe), Călin (fructe), Linariță.

Narcotice: Zârnă, Steregoaie, Hribul dracului (ciupercă – Boletus satanas), Muscăriță (ciupercă – Amanita muscaria).

Ocitocice (care favorizează contracția uterului): Ardei iute, Cârcel, Cârmâz, Cetină de negi, Ciocul-berzei, Ienupăr, Lupin, Mărul-lupului, Mături, Pătrunjel (rădăcină), Pelin, Rozmarin, Șofran, Spânz, Sporici, Tuia, Vetrice, Virnanț (Rută).

Protectoare ale capilarelor: Afin, Agrișe, Cireșe negre, Coacăz negru, Crăițe, Crizanteme americane, Grapefruit, Nucul vrăjitoarelor (Hamamelis), Hrișcă, Iarbă roșie, Lămâi, Măceșe, Merișor, Moțul-curcanului, Mur, Piperul-bălții, Portocale, Porumbe, Răchitan, Roibă, Salcâm japonez, Sfeclă roșie, Știr roșu, Struguri roșii și negri, Strugurii-ursului, Trifoi roșu, Turiță mare, Varză-roșie, Vișine.

Protectoare ale ficatului: a se vedea hepatoprotectoarele.

Protectoare ale prostatei: semințe de Dovleac și de Muștar, Coada-calului, Urzică moartă albă, Urzică moartă galbenă, Osul­ iepurelui, Licheni de piatră, Turiță mare, Pufuliță, Ghimpe, Alge marine, Piperul-bălții, Iarbă roșie, Roșii, Soia, Gheara diavolului, Rujă (Rhodiola), Drojdia de bere.

Purgative: Verigariu (fructe), Ricin (ulei), Barba-împăratului, Trepădătoare.

Revulsive: Ardei iute, Untul-pământului, Muștar negru, Arnică, Piciorul-cocoșului.

Sedative: a se vedea Calmantele.

Stimulente ale hormonilor femininide ordin general: Nemțișori de câmp, Curpen, Mărul-lupului, Cătușnică, Salvie, Iederă, Limbăriță, Închegătoare, Curmale; progesteronice: Melărea, Soia, Lemn dulce, Schinel, Angelică, Viță de vie pentru struguri roșii și negri (frunze și semințe de struguri), Ginseng feminin (Dong Quai), Ginseng chinezesc, Ginseng siberian, semințe de In, Ceai verde, Lucernă, Orz, Ovăz, Porumb, Lăptucă, Alune, Nuci, Fistic, Luminița-nopții, Zmeur; luteinice: Saschiu mic, Ciocul-berzei, Răchitan, Cătină roșie, Piperul-bălții, Cenușar, Iarbă roșie, Coada-racului; prolactinice: Fenicul, Chimen, Anason, Schinduf, Busuioc, Coriandru, Amăreală, Ciumărea, Soc, Sporici, Cătușnică, Sorbestrea, Crin alb, Asmățui, Topinambur, Mărar (semințe), Morcov. La acestea se adaugă afrodiziacele.

Stimulente ale hormonilor masculini: Astragalus, Buretele puturos (ciupercă – Phallus impudicus), Păstârnac, Scortișoară, Cucută (flori), Ginseng roșu, Mucună, Năpraznic, Piper alb, Poroinic, Sculătoare, Sida, Untul-vacii, Colții babei (Tribulus). La acestea se adaugă afrodiziacele.

Stiptice: a se vedea hemostaticele.

Stomahice: a se vedea enzimaticele.

Vasoconstrictoare: a se vedea hemostaticele.

Vasodilatatoare: Afin, Alun, Angelică, Arnică, Brânca-ursului, Busuioc sălbatic, Castan sălbatic, Cimbrișor, Ciuboțica-cucului, Coacăz negru, Coada-racului, Coada-șoricelului, Crăițe, Dentiță, Drobiță, Dumbravnic, Feciorică, Gălbenele, Ghimpe, Ginkgo, Hrișcă, Iarbă roșie, Isop, Lemn dulce, Lemnul-Domnului, Levănțică, Lumânărică, Măceșe, Moțul-curcanului, Nemțișori de câmp, Păducel, Păpădie, Piperul­-bălții, Priboi, Răchitan, Rușcuța de primăvară, Salcâm japonez, Sânziene albe, Saschiu mic, Scai măgăresc, Sovârf, Strugurii-ursului, Sulfină, Sunătoare, Talpa-gâștei, Traista-ciobanului, Vâsc, Vinariță, Zmeur.

Vomitive: se vedea Emeticele.

Peștele ca aliment

Mi-am propus acum ceva vreme să realizez un așa-zis dicționar cu produsele pe care le cumpărăm uzual din supermarket. Vreau să fie un loc unde fiecare, dacă dorește, să găsească informații utile despre un anumit produs și o să încerc să dau și denumirea, marca, ingredientele etc. Pe parcurs o să înțelegeți la ce mă refer.

Astăzi am cumpărat pește și pentru că l-am ales după anumite criterii, o să descriu aici, în acest articol, mai multe tipuri de pește, care este bun și care nu.

Peștele este un aliment complet, o carne ușor de digerat (până în 4 ore) care conține proteină de bună calitate, acizi grași, minerale și vitamine. În funcție de tipul de pește, felul în care a crescut și modul prin care a fost conservat, de la unii putem beneficia de un complex mai mare de calități, pe când alții sunt chiar toxici pentru organism și va trebui să facem tot posibilul ca să-i evităm.

În ordine alfabetică, din ce găsim în comerț în mod obișnuit, este bibanul. Un pește bun la gust, ce conține cea mai mare cantitate de proteină după ton și păstrăv, mai multe vitamine, minerale și mai mulți acizi grași decât crapul. Totuși este cap de listă între peștii românești la cantitatea de mercur și colesterol. Ca să evităm aceste dezavantaje, vom consuma bibani de dimensiune mai mică, undeva până în 0,5 kg.

Carasul este cel mai cunoscut și răspândit pește de apă dulce din România. Face parte din familia ciprinidelor, la fel ca și crapul. Așa cum îl descriam când eram mic, este un pește cu care trebuie să te mulțumești atunci când nu ai prins un crap. Foarte gustos, este un pește slab, cu colesterol puțin, iar din punct de vedere nutritiv este asemănător crapului. Se poate consuma fără probleme, mai ales că se găsește greu la dimensiuni mari. Încercați să-l cumpărați viu.

Codul este un pește oceanic, găsit la noi în țară exclusiv în stare congelată. Apropo de acest aspect, am văzut în ultima vreme prin supermarket-uri produse pe care le găsim de obicei congelate, în stare proaspătă. Să fie chiar așa? Spre exemplu, crevetele este un aliment extrem de perisabil. Cu alte cuvinte, este practic imposibil să-l trasporți de la câteva mii de kilometri în stare proaspătă. Aceste produse au fost inițial congelate și ulterior, pentru a atrage clientul, sunt decongelate și prezentate ca produse proaspete. Deci să nu cădeți în capcana aceasta, alimentele decongelate trebuie consumate imediat, nu lăsate la expoziție pentru câteva zile și apoi consumate. Codul este un pește slab, ce conține o proteină de calitate, un indice caloric mic și are printre cea mai mică cantitate de colesterol. Este ideal pentru dietele celor care vor să slăbească. Ca dezavantaj, conține o cantitate relativ mare de mercur (vezi tabelul de mai jos), dar consumat la dimensiuni mici, acest dezavantaj poate fi evitat. Un alt aspect importat atunci când cumpărăm pești congelați este să verificăm integritatea produsului, aspectul după dezghețare (carnea să nu fie moale, lipiciosă și să nu se desprindă de pe oase) și data capturii. Peștele este recomandat să se consume până în maximum 6 luni de la congelare.

Următorul pește este crapul. Frecvent întâlnit la noi în țară și conține o cantitate însemnată de vitamina B12, Omega 3, seleniu, proteine și fosfor. Crește în râuri, lacuri, iazuri și bălți în mod natural sau cultivat. După cum știți cu toții, de regulă în crescătoriile mari, acești pești sunt furajați și nu întotdeauna cu lucruri sănătoase, drept concluzie îi putem evita, optând spre cei prinși în sălbăticie sau crescuți în mod natural. Un alt lucru important în alegerea crapului pentru consum este greutatea lui. Crapul este un pește gras, care conține mult colesterol, însă cei tineri până în 1.5kg, nu sunt atât de grași și nici nu au acumulat foarte multe toxine de-a lungul vieții. Per total, crapul este un pește bun, indicat consumului atâta timp cât se respectă ceea ce am scris mai sus, mai rămâne problema prețului, care este destul de piperat pentru noi, cei de rând.

Heringul este un pește mic, care trăiește în bancuri, în nordul Atlanticului. Se întâlnește la noi sub formă congelată, afumați sau la conservă. Are foarte multe oase, de aceea cea mai indicată formă de consum este la conservă, deoarece prin fierbere oasele se topesc. Este foarte bogat în grăsimi nesaturate, la fel ca și sardinele, din ele fabricându-se uleiul de pește. Poate fi consumat fără probleme oricât de des.

Următorul pește foarte frecvent consumat de noi este macroul. Se mai numește și scrumbia albastră și da, este înrudit și foarte asemănător din punct de vedere nutrițional cu scrumbia de Dunăre. Este cel mai gras pește pe care îl consumăm în mod uzual și are cea mai mare energie calorică (vezi tabelul de mai jos). Datorită cantității mari de acizi grași, este indicat persoanelor care sunt supuse unei doze mari de stres. Conține retinol, niacina, piridoxina, acid ascorbic, riboflavina, fier, potasiu și fosfor, fiind ideal în dietele vegetariene care includ și peștele ca aliment. Totuși, pentru cei care în mod normal au o dietă bogată în grăsimi animale, se va ține cont de cantitatea de macrou consumată. Un alt avantaj al macroului este prețul, care este accesibil tuturor, dar nu uitați ce am scris la cod. Mare grijă la aspectul cărnii după decongelare.

Merluciul este un pește asemănător, din punct de vedere nutrițional, cu codul, doar că, față de cod conține foarte puțin mercur. Este un pește slab, cu o cantitate redusă de colesterol, recomandat în curele de slăbire. La fel ca toți peștii oceanici, acesta poate fi întâlnit în supermarket-uri doar sub formă congelată.

Evitați total pangasius. Este un pește toxic, „pește mutant”, așa cum îl numeam la cantină, care trăiește în cele mai poluate și mizerabile ape. Sunt furajați cu tot felul de chimicale, iar din punct de vedere nutrițional este foarte sărac. Evitați-l fără să ezitați, cumpărați orice altceva.

Păstrăvul de crescătorie, pentru că păstrăvul sălbatic nu l-am întâlnit vreodată în supermarket, este un pește care crește în apele reci, curate și limpezi de munte. Este unul dintre cei mai sănătosi pești, atâta timp cât nu a fost furajat cu chimicale în crescătorii. Conține cea mai mare cantitate de proteină după ton și chiar dacă mulți mă vor contrazice, din punct de vedere nutrițional, înlocuiește fără probleme somonul. Are o cantitate infimă de mercur, nivel scăzut de colesterol, este foarte bogat în acizi grași Omega 3, vitamina D, acid folic și vitamina B12. Este recomandat femeilor însărcinate și celor care alăptează, în dietele vegetariene care includ peștele, sportivilor și celor care desfășoară un efort psihic și fizic intens. Nu există dezavantaje la acest tip de pește, doar nevoie de atenție atunci când îl cupărați. Am văzut unele crescătorii care sunt suprapopulate și care dispun de hrană chimică din belșug. Deci, atenție.

Rechinul nu este un pește care trebuie consumat de om. E ca și cum am mânca hienă sau lup. Rechinul este un sanitar al mărilor, se hrănește cu resturi, pești bolnavi și multe alte lucruri degradate. Conține o cantitate foarte mare de mercur, toxine și alte metale grele. Îl vom evita cu orice preț.

Un alt pește foarte întâlnit la noi este somnul. După cum toți știți, este un pește foarte gras, cu o cantitate mică de proteină și foarte multe calorii. Recomand a se consuma acest pește doar dacă are o greutate până într-un kilogram, când este destul de gustos și nu prea gras, în rest, încercați să-l evitați. El este un sanitar al râurilor, așa că asimilează multe toxine odată cu trecerea timpului și creșterea în greutate.

Somonul este un fel de păstrăv de ocean. Este bun, dar vreau să aduc doar atât la cunoștință: nu cumpărați somon de crescătorie, ci doar sălbatic. Somonul are culoarea roșie din cauza consumului în mod natural de creveți care la rândul lor consumă alge și microorganisme marine ce conțin pigmentul astaxantin. Un somon de crescătorie are culoarea albă. De ce este roșu atunci? Vă dați seama singuri. Cum am scris la păstrăv, dacă nu sunteți siguri pe originea somonului, atunci cumpărați un păstrăv, veți salva și ceva bani. Lăsați, cum se spune, fițele. Din punct de vedere nutrițional păstrăvul este asemănător, dacă nu superior.

Știuca, la fel ca păstrăvul, este un pește regal. Nu degeaba împăratul Frederic II Barbarossa, pescar de pasiune, a inventat mitul știucii gigantice. Este un pește slab, gustos, fără oase, ce conține o proteină de foarte bună calitate, complexul de vitamine B1-B12, cupru , seleniu, magneziu, potasiu și Omega 3. Deja îmi amintesc știuca umplută cu orez și dată la cuptor de Paști. O recomand cu tărie a fi consumată, mai ales că este dificil să o crești artificial și cu chimicale. Nu cred că există așa ceva, deocamdată. Ca dezavantaje majore sunt prețul și faptul că nu o găsim oriunde și oricând.

Închei, chiar dacă mai sunt și alți pești, cu tonul. Sunt multe sortimente de ton și cei mai indicați consumului sunt speciile care ating dimensiuni cât mai mici, din cauză cu nu au un conținut mare de mercur, cum ar fi Tonul negru (Blackfin Tuna), Tonul Tongol (Tongol Tuna), Tonul obez de Atlantic (Bigeye Tuna) și Bonita cu abdomen vărgat (Skipjack Tuna). Tonul de evitat este Tonul cu aripioare galbene (Yellowfin Tuna), Tonul alb (Albacore) și Tonul albastru (Bluefin Tuna). Citiți pe conserve atunci când cumpărați și căutați speciile enumerate mai sus. Din punct de vedere nutrițional, tonul este un pește bogat în proteine, reprezintă o importantă sursă de Omega 3, acizi grasi EPA (acidul eicosapentaenoic) și DHA (acidul docosahexanoic) și conține puțin colesterol. O salată de ton ne salvează rapid dintr-o foame și atunci când nu avem timp să gătim. Ar mai fi de adăugat aici, pentru că cel mai frecvent tonul este întâlnit în conserve, să se evite conservele în ulei. Nu că ar fi toxice, dar acizii grași sunt solubili în ulei, iar atunci când aruncăm uleiul, scăpăm și de lucruri bune. Alegeți conservele de pește în saramură. Acizii grași sunt insolubili în apă.

Valori nutritive pește
nr. crt.Pește [100g]Lipide [g]Colesterol [mg]Proteine [g]Calorii [kcal]Mercur [ppm]
1Biban19019.4910.150
2Caras1.85017.5870.090
3Cod0.74317.8820.111
4Crap5.66617.81270.110
5Hering960181580.084
6Macrou147018.62050.050
7Merluciu0.95216.6790.079
8Păstrăv6.65820.81480.071
9Rechin4.551211300.979
10Somn18.85816.82240.025
11Somon6.35519.81420.022
12Știuca0.73919.2880.030
13Ton4.93823.31440.200