Intoleranța la lactoză este o afecțiune comună în care organismul nu poate digera lactoza, un zahăr prezent în lapte și produse lactate. Această problemă este cauzată de deficiența lactazei, enzima necesară pentru descompunerea lactozei în galactoză și glucoză, care pot fi apoi absorbite în sânge prin mucoasa intestinală. Incapacitatea de a digera și absorbi lactoza poate avea efecte secundare semnificative asupra absorbției altor nutrienți din tractul digestiv, influențând astfel sănătatea generală a individului.

Procentul din populație care are intoleranță la lactoză variază semnificativ în funcție de regiunea geografică și de grupul etnic. În general:

• În Asia de Est, intoleranța la lactoză este foarte frecventă, afectând între 70% și 100% din populație.
• În America de Sud, Africa și în unele părți ale Orientului Mijlociu, prevalența este de asemenea ridicată, afectând între 50% și 80% din populație.
• În Europa, prevalența variază: este mai mare în sudul Europei (în jur de 50%-70%) și mult mai scăzută în nordul Europei, unde doar 5%-20% din populație este afectată.
• În Statele Unite, aproximativ 36% din populația adultă are o anumită formă de intoleranță la lactoză, dar acest procent variază semnificativ între diferite grupuri etnice.

Per total, se estimează că între 65% și 70% din populația mondială suferă de o formă de intoleranță la lactoză, această condiție fiind mai puțin comună în rândul populațiilor cu o lungă istorie de consum de produse lactate.

1. Mecanismul fiziologic al intoleranței la lactoză

În mod normal, lactaza este produsă în enterocitele (celulele epiteliale ale intestinului subțire) și funcționează la nivelul marginii în perie a vilozităților intestinale. La persoanele cu intoleranță la lactoză, activitatea acestei enzime este redusă sau absentă, ceea ce face ca lactoza să nu fie descompusă și să rămână în lumenul intestinal. Aceasta atrage apa prin osmoză, ducând la simptome de diaree, balonare și dureri abdominale.

2. Efectele asupra absorbției nutrienților

Intoleranța la lactoză poate afecta indirect absorbția altor nutrienți prin mai multe mecanisme:

a) Impactul asupra microflorei intestinale
Lactoza nedigerată ajunge în colon, unde este fermentată de bacteriile intestinale, producând acizi grași cu lanț scurt și gaze (hidrogen, metan și dioxid de carbon). Acest proces poate duce la o disbioză, adică un dezechilibru al microflorei intestinale, care este esențială pentru o bună funcționare a intestinului și pentru absorbția optimă a nutrienților. Studiile au arătat că modificările microflorei intestinale pot reduce eficiența absorbției vitaminelor și mineralelor, cum ar fi calciul și magneziul.

b) Modificări ale motilității intestinale
Simptomele de diaree și balonare pot accelera tranzitul intestinal, reducând timpul de contact al nutrienților cu suprafața de absorbție a intestinului. Aceasta poate duce la o absorbție incompletă a nutrienților, contribuind la deficiențe nutriționale pe termen lung.

c) Inflamația cronică a mucoasei intestinale
Inflamația indusă de prezența lactozei nedigerate poate duce la o permeabilitate crescută a mucoasei intestinale (cunoscută și sub numele de „leaky gut”), ceea ce afectează negativ absorbția nutrienților. În plus, inflamația poate deteriora vilozitățile intestinale, reducând suprafața disponibilă pentru absorbție a nutrienților.

3. Implicarea în deficiențe nutriționale

Persoanele cu intoleranță la lactoză sunt adesea expuse riscului de deficiențe nutriționale. Cele mai comune deficiențe sunt cele de calciu și vitamina D, având în vedere că laptele și produsele lactate sunt principalele surse de aceste nutrienți în multe diete. O absorbție redusă a calciului, în special, poate crește riscul de osteoporoză și alte afecțiuni osoase.

4. Strategii de gestionare

Gestionarea intoleranței la lactoză nu doar că poate ameliora simptomele digestive, dar poate și îmbunătăți absorbția nutrienților. Aceasta poate include:

• Utilizarea produselor lactate cu conținut redus de lactoză (de obicei produsele lactate fermentate natural) sau eliminarea completă a acestora.
• Administrarea suplimentelor de lactază: suplimentele de lactază pot ajuta la digestia lactozei în timpul consumului de lactate, prevenind astfel problemele digestive și permițând o absorbție adecvată a nutrienților.
• Suplimente de calciu și vitamina D: în cazul în care evitarea lactatelor este necesară, suplimentele pot ajuta la prevenirea deficiențelor.

Concluzii

Intoleranța la lactoză nu este doar o afecțiune care cauzează disconfort digestiv, ci poate avea și un impact semnificativ asupra absorbției generale a nutrienților. O gestionare atentă a dietei și a simptomelor poate ajuta la prevenirea complicațiilor pe termen lung, cum ar fi deficiențele nutriționale și afectarea sănătății osoase.

Surse bibliografice:

1. He, T., et al. „Lactose Intolerance and its Impact on the Absorption of Nutrients: An Update.” Nutrition & Metabolism, 2017. [https://nutritionandmetabolism.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12986-017-0193-7](https://nutritionandmetabolism.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12986-017-0193-7)

2. Lomer, M. C. E., Parkes, G. C., & Sanderson, J. D. „Review article: lactose intolerance in clinical practice – myths and realities.” Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 2008. [https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1365-2036.2008.03750.x](https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1365-2036.2008.03750.x)

3. Misselwitz, B., et al. „Update on lactose malabsorption and intolerance: pathogenesis, diagnosis and clinical management.” Gut, 2019. [https://gut.bmj.com/content/68/11/2080](https://gut.bmj.com/content/68/11/2080)

4. Di Stefano, M., et al. „Bone mass and metabolism in patients with lactose intolerance.” European Journal of Clinical Nutrition, 2016. [https://www.nature.com/articles/ejcn201648](https://www.nature.com/articles/ejcn201648)