Alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață este considerată esențială pentru sănătatea copilului, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cu toate acestea, un număr semnificativ de mame renunță la alăptare la scurt timp după naștere.

Statisticile globale arată că multe mame renunță la alăptare la scurt timp după naștere. În România, conform unui raport UNICEF, doar 16% dintre mame alăptează exclusiv în primele șase luni, o cifră mult sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care sugerează alăptarea exclusivă în primele șase luni și continuarea acesteia până la vârsta de doi ani.

Acest fenomen are multiple cauze, inclusiv factori fiziologici, emoționali și socio-economici. În acest articol, vom explora motivele care conduc la renunțarea la alăptare, efectele acestei decizii asupra copilului și mamei, precum și cum alimentația necorespunzătoare influențează calitatea laptelui matern.

Motivele renunțării la alăptare

1. Durerile și disconfortul fiziologic. Multe mame se confruntă cu dureri severe în timpul alăptării, din cauza angorjării sânilor, ragadelor mamare sau a lipsei de experiență. Angorjarea sânilor și infecțiile precum mastita pot face procesul extrem de dureros, iar disconfortul resimțit le determină pe unele mame să oprească alăptarea mai devreme decât este recomandat.

2. Oboseala și epuizarea fizică. Alăptarea necesită energie și angajament constant, ceea ce poate duce la oboseală cronică, mai ales în primele luni postnatale. Lipsa somnului, combinată cu responsabilitățile zilnice, poate face ca mamele să resimtă alăptarea ca fiind o sarcină epuizantă.

3. Întoarcerea la locul de muncă. În multe cazuri, revenirea rapidă la locul de muncă este unul dintre cele mai comune motive pentru întreruperea alăptării. Mamele care nu au acces la concedii maternale extinse sau la spații dedicate pentru a exprima și depozita laptele matern pot fi nevoite să treacă la alimentația cu formulă.

4. Presiuni sociale și lipsa suportului. În unele cazuri, mamele nu primesc sprijinul adecvat din partea familiei sau a comunității medicale pentru a continua alăptarea. Această lipsă de suport, combinată cu presiuni culturale sau informații eronate despre alăptare, poate duce la decizia de a renunța.

Efectele renunțării la alăptare

Renunțarea timpurie la alăptare poate avea efecte semnificative atât pentru sănătatea copilului, cât și pentru mamă.

1. Efectele asupra copilului. Alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață reduce riscul de infecții respiratorii, gastrointestinale și otite, iar copiii alăptați au o dezvoltare mai bună a sistemului imunitar. De asemenea, există dovezi că alăptarea pe termen lung contribuie la o inteligență mai mare și un risc scăzut de obezitate și diabet. În absența alăptării, bebelușii sunt mai expuși acestor riscuri și la o creștere în greutate necontrolată din cauza formulelor artificiale.

2. Efectele asupra mamei. Pentru mame, alăptarea are numeroase beneficii, cum ar fi o recuperare mai rapidă după naștere, reducerea riscului de depresie postnatală și protecția împotriva cancerului de sân și ovarian. Pe termen lung, femeile care alăptează au un risc redus de boli cardiovasculare și diabet de tip 2. Renunțarea la alăptare poate însemna pierderea acestor beneficii pe termen lung și un risc mai mare de complicații postpartum.

Alimentația necorespunzătoare și calitatea laptelui matern

O problemă des întâlnită în rândul mamelor este teama că nu produc suficient lapte sau că laptele lor nu este de o calitate adecvată pentru copil. Deși laptele matern își păstrează, în general, calitatea chiar și în condiții de dietă necorespunzătoare, alimentația mamei joacă un rol crucial în cantitatea și concentrația de nutrienți.

1. Deficiențele nutriționale. Dietele sărace în proteine, grăsimi sănătoase și micronutrienți, cum ar fi calciul, fierul și vitaminele, pot afecta compoziția laptelui matern. De exemplu, o mamă cu deficit de vitamina D va produce un lapte cu o concentrație redusă de această vitamină, ceea ce poate afecta sănătatea oaselor copilului.

2. Epuizarea mamei. Pe lângă efectele asupra laptelui, o alimentație necorespunzătoare poate duce la oboseală, scăderea imunității și chiar depresie, complicând și mai mult procesul de alăptare. Mamele trebuie să acorde o atenție deosebită consumului de alimente bogate în nutrienți, precum fructele, legumele, cerealele integrale și proteinele slabe, pentru a-și menține energia și a asigura o lactație sănătoasă.

Concluzii și mesaj motivațional

Alăptarea nu este doar un act natural și benefic, ci și unul care necesită sprijin constant și o informare corectă. Deși există numeroase provocări fizice și emoționale care pot face procesul dificil, beneficiile sunt enorme atât pentru mamă, cât și pentru copil. Mamele care se confruntă cu dificultăți în alăptare trebuie să știe că nu sunt singure și că există soluții. Consilierea, suportul din partea familiei și prietenilor, precum și adoptarea unei diete echilibrate pot face o diferență uriașă (un articol interesant găsiți aici). De asemenea, ca o soluție pentru mamele care vor să fie sigure că urmează un regim alimentar corespunzător și sănătos, atât pentru ele cât și pentru copil, vă recomand regimul alimentar dedicat perioadei postnatale și alăptării (link aici).

Alăptarea este unul dintre cele mai valoroase daruri pe care o mamă le poate oferi copilului său, influențând pozitiv dezvoltarea acestuia și creând o legătură emoțională unică. De aceea, este important să sprijinim mamele să depășească provocările inițiale și să le încurajăm să continue alăptarea cât mai mult timp posibil.

Bibliografie

1. UNICEF Romania, Starea alăptării în România. Disponibil online: https://unicef.org

2. WHO, Breastfeeding Guidelines. Disponibil online: https://www.who.int

3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Breastfeeding Report Card. Disponibil online: https://cdc.gov