Acneea este o afecțiune dermatologică comună, care afectează aproximativ 85% dintre adolescenți și o parte considerabilă din populația adultă. Deși cauza principală este de natură hormonală, numeroase studii au arătat că alimentația și stilul de viață joacă un rol crucial în agravarea sau ameliorarea acestei afecțiuni. O abordare holistică, care să includă schimbări în dietă și obiceiuri zilnice, poate fi o soluție eficientă pentru tratarea și prevenirea acneei.

Hormonii și alimentația: un impact direct asupra pielii

Unul dintre principalii factori care contribuie la apariția acneei este activitatea hormonală, în special nivelurile ridicate de androgeni, care stimulează glandele sebacee să producă mai mult sebum. Producția excesivă de sebum poate bloca porii, ducând la inflamație și formarea coșurilor.

Hormonii din alimente

În ultima vreme, s-a pus un accent tot mai mare pe legătura dintre alimentele procesate și hormonii pe care aceștia îi conțin sau îi stimulează în corpul uman. Un exemplu semnificativ este laptele și produsele lactate, care conțin urme de hormoni utilizați pentru a stimula producția de lapte la vaci. Acești hormoni pot interacționa cu sistemul endocrin uman și pot exacerba acneea, în special la persoanele sensibile la schimbările hormonale. De asemenea, urme de hormoni conțin și carnea de pui, vită și ouăle. Un articol interesant despre impactul alimentelor de origine animală asupra sănătății puteți găsi aici.

Consumul regulat de produse lactate, în special de lapte degresat, a fost asociat cu un risc crescut de acnee, deoarece se crede că poate crește nivelul de insulină și Insulină-like Growth Factor 1 (IGF-1), un hormon legat de creșterea producției de sebum și de inflamație.

Insulina și consumul de carbohidrați rafinați

Indicele glicemic al alimentelor joacă un rol central în reglarea nivelului de insulină, care, la rândul său, afectează sănătatea pielii. Carbohidrații rafinați, precum pâinea albă, pastele, dulciurile și băuturile zaharoase, au un indice glicemic ridicat. Aceste alimente determină o creștere rapidă a nivelului de glucoză în sânge, ceea ce forțează pancreasul să elibereze mai multă insulină pentru a controla acest nivel.

Insulina stimulează activitatea glandelor sebacee, crescând producția de sebum, care poate contribui la blocarea porilor. În plus, insulina stimulează sinteza androgenilor, hormoni care, la fel, sunt corelați cu producția de sebum. Astfel, o dietă bogată în carbohidrați rafinați nu doar că agravează acneea prin creșterea producției de sebum, dar poate și contribui la inflamația pielii.

Pentru a combate acest efect, este recomandat să se adopte o dietă bazată pe alimente cu indice glicemic scăzut, precum cereale integrale, legume, fructe bogate în fibre (mure, afine, zmeură) și proteine slabe. Aceste alimente nu determină o creștere rapidă a nivelului de glucoză, menținând astfel insulina la un nivel optim și reducând riscul de acnee.

Dereglarea ritmului circadian și impactul asupra hormonilor

Somnul este esențial pentru sănătatea generală, inclusiv pentru sănătatea pielii. Calitatea somnului afectează echilibrul hormonal, iar dezechilibrele hormonale pot exacerba acneea. Dereglarea ritmului circadian, cauzată de lipsa somnului sau de obiceiuri neregulate de somn, poate avea un impact semnificativ asupra producției de hormoni, inclusiv cortizol și melatonină.

Somnul insuficient și cortizolul

Lipsa somnului de calitate duce la o creștere a nivelului de cortizol, cunoscut și ca hormonul stresului. Nivelurile ridicate de cortizol sunt asociate cu inflamația și creșterea producției de sebum, ambele contribuind la formarea coșurilor și agravarea acneei.

Studiile arată că persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe noapte sunt mai predispuse la dezechilibre hormonale și la inflamații cronice. Acest lucru nu doar că agravează acneea existentă, dar poate duce și la o sensibilitate crescută a pielii, contribuind la formarea cicatricilor.

Melatonina și regenerarea pielii

Melatonina, hormonul responsabil pentru reglarea ciclului somn-veghe, are un rol important și în regenerarea pielii. Un somn de proastă calitate poate reduce producția de melatonină, ceea ce afectează procesul de vindecare și regenerare celulară. Pielea are nevoie de melatonină pentru a se reface după daunele cauzate de expunerea la factori de mediu, cum ar fi razele UV și poluarea.

Suplimente și alimente pentru echilibrarea hormonilor și tratarea acneei

Pe lângă ajustările alimentare, suplimentele pot juca un rol important în gestionarea acneei, mai ales atunci când acneea este cauzată de dezechilibre hormonale sau inflamație.

Zincul

Zincul este un mineral esențial pentru sănătatea pielii, cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii și de reglare a producției de sebum. Deficiența de zinc a fost asociată cu cazuri mai severe de acnee. Suplimentarea cu zinc sau creșterea consumului de alimente bogate în zinc (semințe de dovleac, nuci, leguminoase) poate ajuta la reducerea inflamației și la reglarea sebumului.

Omega-3 și Omega-6

Acizii grași Omega-3, prezenți în peștele gras, semințele de in și nuci, sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatorii. Un dezechilibru între consumul de Omega-3 și Omega-6 poate duce la o stare inflamatorie cronică, care agravează acneea. Corectarea acestui dezechilibru prin creșterea aportului de Omega-3 și reducerea consumului de alimente procesate bogate în Omega-6 poate contribui la ameliorarea acneei.

Vitamina D

Un nivel scăzut de vitamina D a fost asociat cu inflamația crescută și cu afectarea funcției imunitare, ceea ce poate duce la o predispoziție crescută la acnee. Expunerea moderată la soare sau suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la reglarea sistemului imunitar și la reducerea inflamației pielii.

Legătura între acnee și microbiom

Recent, cercetările au început să sublinieze importanța microbiomului pielii în dezvoltarea acneei. Microbiomul este format dintr-o comunitate diversă de microorganisme, inclusiv bacterii, ciuperci și virusuri, care trăiesc pe și în interiorul corpului uman. Un microbiom sănătos este esențial pentru menținerea sănătății pielii, iar dezechilibrul acestuia poate contribui la apariția acneei.

Microbiomul pielii

Microbiomul pielii este complex și variază de la o persoană la alta. Studiile au arătat că un anumit tip de bacterii, cum ar fi Propionibacterium acnes, este asociat cu inflamația și apariția acneei. Această bacterie, care trăiește în mod natural pe piele, se poate înmulți excesiv în condiții de mediu favorabile, cum ar fi producția crescută de sebum și blocarea porilor.

Impactul alimentației asupra microbiomului

Alimentația joacă un rol crucial în modularea microbiomului pielii. Consumul de alimente bogate în zaharuri rafinate și carbohidrați poate duce la inflamații și la o creștere a microorganismelor dăunătoare, contribuind astfel la acneea inflamatorie. Pe de altă parte, o dietă bogată în probiotice și prebiotice (ex. fructe, legume, cereale integrale) poate promova un microbiom sănătos și poate ajuta la reducerea riscului de acnee.

Relația între stres și microbiom

Stresul poate afecta negativ microbiomul, contribuind la dezvoltarea acneei. Atunci când o persoană este supusă stresului, se pot elibera hormoni precum cortizolul, care pot influența producția de sebum și pot modifica compoziția microbiomului. Menținerea unui stil de viață echilibrat, care include tehnici de reducere a stresului (meditație, exerciții fizice), poate fi benefică pentru sănătatea pielii.

Concluzii

Tratamentul acneei nu se rezumă doar la utilizarea produselor topice sau la vizitele la dermatolog. Stilul de viață și alimentația joacă un rol esențial în echilibrul hormonal și în sănătatea pielii. Evitarea alimentelor cu indice glicemic ridicat, reducerea produselor lactate, îmbunătățirea calității somnului și utilizarea suplimentelor potrivite pot contribui la tratarea eficientă a acneei. De asemenea, îmbunătățirea microbiomului și reducerea inflamației, pot oferi alternative promițătoare în gestionarea acneei. Această abordare holistică poate aduce beneficii pe termen lung, îmbunătățind atât sănătatea pielii, cât și bunăstarea generală. Un regim alimentar echilibrat, care să fie potrivit pentru prevenția și tratamentul acneei puteți găsi aici.

Bibliografie

1. Burris, J., Rietkerk, W., & Woolf, K. (2017). Acne: The role of medical nutrition therapy. Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, 117(6), 1002-1010.

2. Melnik, B. C., & Schmitz, G. (2009). Milk consumption: Aggravating factor of acne and promoter of chronic diseases of Western societies. Journal of Dermo-Endocrinology, 1(1), 12-20.

3. Smith, R. N., Mann, N. J., Braue, A., Mäkeläinen, H., & Varigos, G. A. (2007). The effect of a high-protein, low glycemic-load diet on biochemical parameters associated with acne vulgaris: A randomized controlled trial. Journal of the American Academy of Dermatology, 57(2), 247-256.

4. Tosti, G., Tosti, G., & De Padova, M. P. (2014). Insulin resistance and acne: A new risk factor for men and women. Dermatology Practical & Conceptual, 4(4), 11-19.

5. Obeid R, Heil SG, Verhoeven MMA, van den Heuvel EGHM, de Groot LCPGM, Eussen SJPM (2019). Vitamin B12 Intake From Animal Foods, Biomarkers, and Health Aspects. Front Nutr. 2019 Jun 28;6:93.