Principii de alimentație sănătoasă

M-am trezit astăzi cu un proverb în memorie, motiv pentru care m-am amuzat încă de la începutul zilei. Proverbul spunea cam așa: „Când sărăcia intră pe ușă-n casă, iubirea zboară pe fereastră.”. Desigur că în atâtea familii care trăiesc în lumea vastă, există poate și săraci care se iubesc, dar motivele cred că ar fi altele și cu greu aș putea să mai discut acum despre ele. În ultima perioadă m-am cam lăsat de logica deductivă, oricât de mult mi-ar fi mânat ea viața până acum. Mă simțeam epuizat după ce analizam pe față și pe spate orice eveniment și de multe ori, după atâta muncă, ajungeam la enervanta concluzie că există și excepții, încât tind să cred că suntem o lume a excepțiilor, suntem de multe ori excepții chiar și pentru noi înșine. Fiecare e motivat în viață de câte ceva și oricât de analitic ar fi în primă instanță pentru a nu se abate de la principiile sale, pe parcursul călătoriei face foarte multe compromisuri, iar cele mai înșelătoare sunt de departe deciziile spirituale. Spun asta pentru că, pe lângă proverbul rămas în minte, îmi amintesc și un vis destul de interesant. Eram într-o biserică și o cunoștință îndepărtată dezbătea o problemă legată de botezul propriului copil. Eu stăteam și ascultam, amuzat de situație, cum respectivul își aducea argumente puerile cum că ar trebui să-și boteze copilul la ortodoxi. Ochii lui albaștri și privirea pierdută îi trădau naivitatea. M-a întrebat într-un final: „Nu e așa că Dumnezeu e mai aproape de copilul meu dacă o să-l botez la ortodoxi?”. Sincer, nu m-am putut abține să nu-i răspund, chiar dacă inițial doream să fiu doar un spectator nevinovat. Îmi era milă de el și voiam în același timp să-l ajut, dar într-un mod didactic. I-am răspuns: „Cred că va fi mai aproape cu jumătate de metru…”, gândindu-mă la teoria spațiului, cum că, la nivel interior, spațiul este total relativ, deci nonsens să-ți pui astfel de probleme.

Ei bine, acum să revenim la ale noaste, că din umbră, adevărații nutriționiști mă linșează, dacă nu scriu ceva legat de nutriție și sănătate. Totuși să vă explic rapid de ce am scris o astfel de introducere. În primul rând vreau să fac o asociere între sărăcia materială și sărăcia alimentară respectiv iubirea și armonia funcțiilor organismului. Acea casă poate fi fără probleme comparată cu propriul nostru corp, iar atunci când alimentele de proastă calitate, sărace, intră în organism, armonia sau iubirea dispare cât ai clipi. Probabil tot din cauza unei condiții psihologice bine înrădăcinate, multă lume consideră că a fi gras înseamnă că mănânci prea mult, iar eu, biet observator, văd din ce în ce mai multe persoane supraponderale care mănâncă săracele doar două mere pe zi. Nedumerite, nu înțeleg nimic și-și aplică procedee abominabile de tortură alimentară și chirurgicală, metode care într-un final eșuează lamentabil. În chinul lor psihologic și fizic uită să mai analizeze situația, să mai cerceteze sau să judece. Practic eșecul atrage ignoranța și ignoranța eșecul.

O portocală, că tot e vremea lor, are în compoziție apă, glucoză, fructoză, vitamine, minerale, fibre alimentare, proteine, enzime, principii active și cel mai important lucru, care din păcate este tot timpul evitat, conține principiul vieții. Oricât de inteligenți ne-am crede, plini de laboratoare, oameni de știință, studii, cercetări etc. nu am găsit o formulă chimică pentru principiul vieții. Nu îl înțelegem deloc. Imităm produse 100% din punct de vedere chimic și facem un amestec de carbon, hidrogen, oxigen etc. și totuși într-un final acea substanță care este 100% identică cu cea naturală nu capătă viață. Rămâne mereu și mereu în aceeași formă moartă. De aici și acele ingrediente fantomă: arome identic naturale. Adică formulă chimică este la fel cu cea naturală, însă nu sunt naturale, nu sunt și nici n-au fost vreodată vii.

Prin procesare excesivă și prin adaos de așa zise ingrediente identic naturale, alimentele capătă o formă inertă, fără viață. Putem observa că principalele produse pe care le consumăm conțin o cantitate mare și foarte mare de făină albă, zahăr alb, sare iodată, lapte pasteurizat la temperaturi ultra înalte (UHT = Ultra hight temperature) și uleiuri vegetale emulsionate sau hidrogenate. Toate aceste ingrediente sunt inerte, lipsite nu numai de viață ci și de principii active, enzime, vitamine, iar mineralele capată o formă similară cu cea anorganică, mai exact, sunt foarte greu de asimilat de către organism. Ca să dau un pont celor care sunt supraponderali și nu știu ce să mai facă să slăbească, să înțeleagă următoarea frază. Un organism care nu primește un timp îndelungat alimente hrănitoare, pentru a se salva de la moarte, prin funcția de autoconservare, își scade ritmul metabolic, arderile devin mult mai lente, iar energia rămasă este conservată pentru funcțiile vitale. Automat și starea de spirit și forța de muncă sunt afectate. Cum ai putea merge tare cu o mașină care funcționeză în 2 pistoane, față de patru, cum e normal? Acum o să vi se pară ciudat să mâncați ca să slăbiți, nu? Îmi vine să mă amuz ca în visul de aseară și parcă văd priviri de ochi albaștri. Dar, stați liniștiți, pentru că reacția e normală. Totuși e necesar șă înțelegeți că trebuie să mâncați alimente organice, cât mai pline de elemente nutritive și, desigur, cât mai puțin procesate, chiar și termic, pentru a nu distruge principiul vital. Ar fi ideal dacă două mese din zi ar conține alimente exclusiv vii. Pe site puteți găși meniuri care respectă acestă condiție. Orice supraponderal trebuie să mănânce, cu mici excepții de cantitate, ca un om normal, echilibrat și sănătos.

Alimentația ideală, echilibrată, a omului, conform analizei dentiției, constă în 85% alimente de origine vegetală și 15% de origine animală, respectiv 80% și 20% în cazul persoanelor care prezintă canini și premolari ascuțiți și proeminenți. Per total, cerealele și semințele ar trebui să ocupe un procent de 50% datorită numărului mare de molari, legumele și fructele 35–40%, iar carnea 10–15%.

Cerealele de calitate sunt cele integrale, nedecorticate, deoarece conțin cantitați mari de fibre, minerale, enzime și vitamine. Cel mai sănătos mod de a consuma cerealele și semințele este prin înmuierea lor câteva ore în ceai din plante medicinale, apoi se adaugă puțină miere și se servesc ca atare. O altă formă sănătoasă, dar nu la fel de sănătoasă ca cea anterioară, este fierberea lor în puțină apă, la foc foarte mic cât să se hidrateze și să absoarbă toată apa. Nu folosiți prea multă apă pentru că atunci când veți arunca surplusul, pierdeți practic ce e mai bun. Altă formă sănătoasă de consum al semințelor și cerealelor este sub formă de pâine integrală, realizată în casă. Aveți grijă la ingrediente.

Fructele se vor consuma întotdeauna dimineața, pe stomacul gol și fără a fi amestecate cu alte alimente. Ele se digeră foarte repede, mai ales dacă sunt servite sub formă de smoothie, iar dacă întâmpină blocaje de alimente în stomac, se vor amestesca și vor fermenta, ceea ce este rău. Legumele sunt ideale pentru masa de seară sau ca însoțitoare pentru mesele din carne, ouă, amidonoase etc. Ele au un indice glicemic mic și nu ne vor afecta somnul, în schimb prezintă o mare cantitate de fibre vegetale, ceea ce produsele animaliere nu au, enzime digestive, principii active etc. Să nu uităm că murăturile sunt și ele vii, chiar îmbogățite cu anumite beneficii, însă mare grijă la recipientele în care murați. Spre exemplu, acidul lactic din moare va ataca recipientele din material plastic, compușii rezultați fiind deosebiți de toxici. Iarna, o salată de varză murată este net superioară și sănătoasă oricărei salate realizate din legume proaspete precum roșii, ardei, castraveți, cultivate în seră. În schimb, salatele de rădăcinoase (sfeclă roșie, ridichi negre, morcovi, păstârnac, ceapă, usturoi etc.) sunt indicate la masa de seară, ca fel principal. Fibrele vegetale consumate seara vor favoriza defecația dimineața, iar vitaminele, mineralele și principiile active pe care legumele le conțin, se vor elibera treptat și foarte lent pe întreaga perioadă a nopții, fiind mană cerească pentru funcția de regenerare a organismului care se instalează pe durata somnului.

Produsele lactate să fie consumate crude, nepasteurizate sau fierte. Știu că o sa-mi săriți în cap cu Salmonella și aveți dreptate, însă în primul rând alegeți cu grijă sursa laptelui. Să fie de la animale sănătoase și cel mai important să nu fie exploatate economic. În al doilea rând, consumați laptele sub formă de lapte prins: acel produs tradițional realizat din lapte crud, care se lasă la căldură pentru câteva ore (de regulă 24 de ore). Un astfel de produs devine un mediu ideal pentru dezvoltarea bacteriilor de fermentație. Astfel, PH-ul laptelui va scădea sub 4.5, mediu în care dezvoltarea Salmonellei este inhibată (studiu științific aici). În plus, laptele prins este foarte bun pentru repopularea florei intestinale cu bacterii benefice și își păstrează toate proprietățile nutritive ale laptelui proaspăt, crud. O altă formă sănătoasă de consum al laptelui este sub formă de brânză proaspătă, produs realizat la fel ca laptele prins, decât că se scurge zerul.

Ouăle sunt foarte sănătoase atâta timp cât sunt consumate moi. Fierbeți-le atâta timp cât se întărește doar albușul, care crud ar fi foarte greu de digerat, însă gălbenușul este ideal să fie moale, păstrează mult mai bine nutrienții.

Carnea este carne. Cu cât mai rar cu atât mai bine. 15% dintr-o lună înseamnă 4-5 zile, mai exact, o dătă pe săptămână. Ea poate aduce, într-adevăr, o serie de nutrienți pe care alte produse nu le furnizează, însă un organism sănătos le poate produce singur. Oricum ar fi, consumul de carne săptămânal este indicat, însă încercați să alternați sursa cărnii. Spre exemplu, o săptămână puteți consuma carne de pasăre, alta, carne de vită, carne de oaie etc. Peștele, datorită caracterului special, se poate consuma săptămânal, pe lângă celălalte tipuri de carne, însă nu în aceeași zi. Pe timpul preparării evitați prăjirea și mai ales arderea.

Cam astea sunt cele mai importante principii de alimentație. Dacă am mai și consuma lichide sub formă de ceaiuri medicinale, smoothie-uri de fructe și apă pură, am avea o sănătate de fier și lumea ar fi mai bună. La mulți ani! Un an nou sănătos!

 

Anemia și drojdia de bere

În prezent, din cauza consumului mare de alimente procesate, care ne pot asigura doar energie calorică dar nu și un complex de nutrienți, apar afecțiuni, tratate de majoritatea cu indiferență și inconștiență. Anemia este una dintre aceste afecțiuni, care practic este un semnal de alarmă ce ne avertizează că stilul nostru de viață este necorespunzător. Prin definiție, anemia (din grecescul „anaimia”, insemnând „fără sânge”) este o deficiență calitativă sau cantitativă a hemoglobinei, moleculă ce se găsește în globulele roșii. Deoarece hemoglobina transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi, anemia conduce la hipoxie (lipsa de oxigen) în organe. Dar lipsa hemoglobinei nu este cauza anemiei, ci lipsa din alimentația noastră a substanțelor benefice este adevărata cauză. În consecință, va trebui să administrăm superalimente pentru a îndepărta lacuna de nutrienți.

Suplimentele alimentare sintetice (vitamine și minerale concentrate) nu sunt o soluție tocmai bună. Nu știu câți dintre voi cunoașteți că suplimentele sintetice nu aduc decât un singur beneficiu corpului nostru: ne fac urina mai scumpă. Foarte puțin din ele este asimilat de organism, deoarece sunt sintetice și nu există un „program” de decodare la nivel celular. Va fi necesar să ne asigurăm complexul de nutrienți din suplimente organice, care în procesul lor de fabricație au trecut printr-un organism viu.

Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisae și Saccharomyces uvarum) este o ciupercă cunoscută din vechime, folosită mai ales în panificație și după cum îi spune și numele, în fabricarea berii. Ea metabolizează prin fermentație zaharurile din cereale și produce alcool și dioxid de carbon. Conține o serie de substanțe active nutritive, dar și cu proprietăți de vindecare pentru unele boli: vitamine (B și D), minerale (fosfor, fier, potasiu, magneziu etc.), proteine (aminoacizi indispensabili organismului), enzimelipide și glucide. Mai exact, conform unor cercetări recente, drojdia are în compoziție 16 aminoacizi, 14 minerale și 17 vitamine.

Acțiunea sa terapeutică se remarcă prin efectele sale antianemice, vitaminizante, antitoxice, remineralizante, de protecție a sistemului nervos, de scădere a colesterolului, stimulente ale glandelor endocrine ș.a. Astfel, se recomandă intern în anemie, avitaminoze, rahitism, demineralizări, tulburări de creștere, intoxicații de toate genurile, tulburări ale sistemului nervos (stres, astenii, nevroze, surmenaj etc.), afecțiuni hepatobiliare (dischinezii biliare, angiocolite, colescistită, steatoză hepatică, ciroză etc.), afecțiuni cardiovasculare (cardiopatie ischemică, insuficiență cardică, hipertensiune arterială etc.), boli digestive (gastrite, ulcer gastric, constipație, infecții intestinale etc.), diabet zaharat, obezitate, hiperglicemie, hipercolesterolemie etc. Extern se poate utiliza în afecțiuni ale mucoaselor (ragade, glosite, stomatite, afte bucale, ulcerații genitale sau anale etc.) și boli de piele (seboree, acnee, alopecie, ulcerații cutanate, psoriazis etc.).

Se administrează în uz intern, 1-2 lingurițe de drojdie uscată (nu este indicată drojdia prospătă deoarece poate distruge o parte din vitaminele B din intestine), de regulă specii de drojdii cu activitate la temperaturi joase (Saccharomyces uvarum), dizolvată în apă rece sau ceai rece de Fenicul (Foeniculum vulgare) sau de Coriandru (Coriandrum sativum) pentru a evita balonările, de 2-3 ori pe zi, între mese sau după mesele principale, cu 1-2 zile pe săptămână de pauză. Durata curei este de 2-4 săptămâni și se poate relua după alte 2-4 săptămâni. În uz extern se spală afecțiunea cu apa în care a fost dizolvată drojdia.

Nu se va administra drojdia imediat după ce au fost consumate fructe sau dulciuri și este contraindicată în insuficiență renală gravă. Se va păstra la rece și ferită de lumină.

Mai mult calciu decât în lapte? Maceratul de Orz verde cu miere

Ne plângem că nu reușim să adunăm nutrienții necesari unui stil de viață sănătos atunci când urmăm o dietă slabă în produse de origine animală. Dacă mâncăm doar salată verde și roșii de Turcia, aveți perfectă dreptate, chiar mai mult, ne supunem unui risc mai mare să dezvoltăm unele afecțiuni decât în cazul în care am consuma produse de origine animală. Atunci, ce e de făcut? În primul rând trebuie să ne axăm pe așa zisele superalimente, care conțin o gamă variată de nutrienți și pe rețetele noi pentru societatea modernă, dar în același timp vechi de mii de ani. Ele ne asigură tot ce avem nevoie, în plus ne vor și vindeca de boli prin acțiunea lor terapeutică.

Orzul este printre cele mai vechi cereale cultivate de om. Un alt aspect important este că această plantă cerealieră are origini vechi pe meleagurile Europei Centrale (peste 7000 de ani), fiind perfect acceptat de genele noastre. Consumând astfel de alimente, decodate complet de organismul uman, beneficiem de toate avantajele nutriționale și chiar mai mult decât atât, dar nu voi intra acum în detalii.

Orzul conține vitamine (B2, B5, B9, biotină, C, E ș.a.), minerale (potasiu, calciu, fier, fosfor, magneziu ș.a.), enzime (pepsină, tripsină, maltină și amilază), hordelină (un alcaloid care acționează benefic asupra sistemului nervos), carbohidrați, acid abscizic ș.a. Ca o comparație, el are de 250 de ori mai multă provitamină A (betacaroten) decât salata verde, de 25 de ori mai mult potasiu decât banana, de 23 de ori mai multă biotină și de 11 ori mai mult calciu decât laptele, de 10 ori mai multă Vitamina B1 decât spanacul și de 7 ori mai multă Vitamina C decât portocala.

Acțiunea terapeutică a maceratului de orz verde se remarcă prin proprietăți tonifiante asupra sistemului nervos, cardiac și endocrin, antioxidante, depurative, de scădere a colesterolului, stimulente ale metabolismului și anticancerigene (prin acțiunea acidului abscizic).

Preparare

Iarba de orz se toacă mărunt sau se dă prin tocător electric și se amestecă într-un vas de sticlă (sau alt material în afară de plastic sau materiale metalice) cu miere și vin roșu netratat chimic, în următoarele proporții: 2 părți iarbă de orz, 4 părți miere de albine și o parte vin roșu. Se omogenizează bine, apoi se toarnă totul într-un borcan. Se acoperă și se ține la macerat timp de 1 săptămână la frigider.

Are valabilitate 4-6 săptămâni dacă este ținut la frigider.

Administrare

Intern, 4-5 linguri de 2-3 ori pe zi cu 30 de minute înaintea meselor principale. Agitați preparatul înainte de consum.

Obervație: Orzul se recoltează înainte de înspicare, când a atins înălțimea de circa 30 cm, din culturi proprii, pentru că cel de pe câmp este stropit cu erbicide și alte substanțe deosebit de toxice. În același timp, fiți atenți de unde procurați semințele, inlcusiv acestea pot fi stropite cu insecticide.

Ovăzul – hrană dar și medicament

Ovăzul este o plantă erbacee cerealieră cu tulpină de tip pai și inflorescență în formă de spic. Semințele ei sunt compuse în principal din carbohidrați cu absorbție lentă, fiind ideale în alimentația umană dar și animală. Ovăzul conține minerale (potasiu, calciu, iod, magneziu, fosfor, sodiu și fier), lecitinăfibreenzime și vitamine (B, D și PP).

Acțiunea sa terapeutica se evidențiază prin proprietățile sale diureticehipogliceminante (scade nivelul glicemiei în sânge), antiazotemice (reduce acidul uric din sânge), antiasmatice și stimulente ale funcției sexuale feminine. Este recomandat în astenie fizică și intelectuală, insuficiență tiroidiană și paratiroidianăazotemie (creșterea anormală a ureei în sânge), diabet zaharatafecțiuni renale (litiază renală și pielocistite), astm bronșicfrigiditatesterilitate feminină și nevroze.

Se poate consuma la micul dejun sub formă de fulgi, amestecat cu tărâțe de grâu, semințe de in măcinate și miere de albine. O cană (50 g) de fulgi de ovăz conține:

Calorii 165 kcal
Fibre 4 g
Proteine 6 g
Grăsimi 3.5 g
Carbohidrați 28 g
Colesterol 0 g

ovaz miere

Rețetă

  • o cană de fulgi de ovăz;
  • 2 linguri semințe de in măcinate;
  • 4 linguri tarâțe de grâu;
  • o lingură miere de albine;
  • 300 ml de iaurt/lapte/ceai medicinal;
  • un vârf de linguriță de scorțișoară măcinată.