Prepararea ceaiurilor, tincturilor si unguentelor

Mi-am propus ca pe acest site sa explic totul cu lux de amanunte, sa nu ramana loc de interpretari sau dubii. Rog pe cei interesati de continutul acestor articole sa-si exprime intrebarile si nelamuririle in rubrica de comentarii. Astfel ma ajutati si pe mine sa ma modelez dupa gradul de intelegere a societatii.

In general, in mediciana naturista, produsele vegetale sunt preparate in moduri cat mai simple si accesibile cum ar fi: ceaiuri si decoctii (extracte hidrice), tincturi (extracte hidroalcoolice), vinuri medicinale, siropuri medicinale, cidruri medicinale, oteturi medicinale, uleiuri medicinale, pulberi, unguente, cataplasme si sucuri proaspete.

In prepararea acestor produse se va tine cont de raportul plante medicinale – masa solventului si pentru masurare se vor folosi un cantar electronic si vase gradate. De regula, o lingurita de planta uscata maruntita cantareste 2-3 g in cazul frunzelor, 3-4 g florile, 4-5 g partile aeriene, 5-6 g radacinile si rizomii, 5-6 g fructele, 6-7 g scoarta si 10 g pulberea. O lingurita plina de lichid masoara 5 ml, echivalentul a 120 de picaturi de pipeta, iar cu miere 12 g.

Se vor folosi materii vegetale uscate. Uscarea se face la umbra, intinse in strat subtire pe hartie alba (nu utilizati reviste sau ziare deoarece planta poate absorbi cerneala care este toxica), in incaperi bine aerisite. Pe suporturile unde se vor aseza se va intinde mai intai o bucata de panza curata in vederea prevenirii condensului. La final, asezati peste plante hartie alba pentru a impiedica evaporarea uleiurilor volatile.

In prepararea, pastrarea si manipularea plantelor medicinale nu se vor folosi instrumente din metal, ci numai din lemn, os, ceramica, portelan, sticla etc. deoarece metalul reactioneaza cu acizii slabi din aceste produse, reducandu-le activitatea biologica si dand nastere chiar si la substante toxice.

Ceaiurile

Ceaiul este solutia hidrica obtinuta prin infuzarea, decoctia sau macerarea materiilor vegetale in apa. Primul pas este maruntirea plantelor uscate si amestecarea lor dupa anumite proportii destinate diferitelor tratamente. Spre exemplu, daca remediul este compus din 3 parti Galbenele, 4 parti Tei si 5 parti Soc, iar o parte o alegem ca fiind 2 linguri, vom obtine un amestec format din 6 linguri de Galbenele, 8 linguri de Tei si 10 linguri de Soc, in total 24 de linguri. El ajunge pentru 12 litri de ceai, avand in vedere ca masura este de 2 linguri (4 lingurite) de amestec la un litru de apa, iar cantitatea utilizata in tratamente este de 0,5 – 2,5 litri de ceai pe zi.

Ceaiurile actioneaza lent, cu vindecare trepatata dar eficienta. De regula, in timpul tratamentului se bea doar ceai, excluzand apa, cate o cana cu 30 de minute inaintea meselor principale. Se bea cu inghitituri mici si neindulcit.

Infuzia

Este metoda intalnita cel mai frecvent in extragerea substantelor active din plantele medicinale. Se utilizeaza in prealabil in cazul partilor mai putin dense ale plantelor: flunze, flori, varfuri florifere. Din cauza ca nu exista un proces de fierbere, uleiurile volatile nu se pierd.

In preparare, daca nu avem o reteta exacta, proportia va fi de 1-2 lingurite de plante la 250 ml de apa pentru plantele lipsite de toxicitate. Se toarna apa clocotita peste materia vegetala, se acopera vasul si se mentine 15-30 de minute. Se strecoara si se pastreaza in vase din sticla sau ceramica smaltuita ferite de caldura si lumina. Valabilitatea produsului este de 12 ore la temperatura camerei.

infuzie

Decoctia 

Este practic fierberea plantelor pentru o perioada de timp determinata. Se foloseste in extractia substantelor active din partile dense ale plantelor: radacini, rizomi, scoarta, frunze groase, fructe, tulpini. De obicei se fierb in apa timp de 10-20 de minute, in vas acoperit, la foc mic. Produsul se lasa sa se raceasca 15-30 de minute iar apoi se strecoara si se pastreaza la fel ca infuzia. Valabilitatea este tot de 12 ore la temperatura camerei.

Macerarea

Acest procedeu se foloseste de regula in cazul plantelor care contin micilagii: radacina de Tataneasa (Symphytum officinalis), radacina de Nalba (Malva glabra), seminte de In (Linum), frunze si ramuri de Vasc (Viscum album). Peste produsul vegetal se toarna apa rece si se tine la temperatura camerei o perioada de timp determinata in functie de tipul plantei. Nu se va depasi acest timp deoarece se pot dezvolta microorganisme de descompunere. Lichidul obtinut se strecoara si se pastreaza la temperatura camerei pentru maximum 24 de ore.

macerat

Tincturile

Sunt extracte hidroalcoolice ce se obtin prin macerarea plantelor medicinale in alcool etilic de 30, 60, 90 sau 95 de grade. Concentratia alcoolului se alege in functie de plantele din care se doreste extragerea substantelor active (90% pentru plante ce contin uleiuri volatile, cumarine, furanocromone, 30-60% pentru plantele ce contin heterozide, cardiotonice, flavone, alcaloizi).

Pentru preparare se pun plantele in alcool in proportie de 10-20% (100-200 g de planta la 1 litru de alcool) si se lasa la macerat timp de 10-14 zile, la temperatura camerei, ferit de lumina. Vasul se agita zilnic. Dupa macerare, solutia se strecoara si se depoziteaza in sticle de culoare inchisa, ermetice, in locuri ferite de caldura, umiditate si lumina, timp de 2-3 zile pentru decantare. Se scurge apoi solutia limpede si se pastreaza dupa aceleasi reguli ca la decantare. Termenul de valabilitate este in functie de concentratia alcoolica a solventului: 1 an pentru alcool de 30 de grade, 2 ani pentru alcool de 60 de grade si 3 ani pentru alcool de 90-95 de grade, la temperatura camerei.

Unguentele

Unguentele sau alifiile se prepara prin combinarea la cald a urmatoarelor ingrediente: 10% ceara ecologica de albine, 20% seu de oaie, 35% extract hidric sau hidroalcoolic de plante medicinale si 35% ulei de masline.

Dupa masurarea ingredientelor, se pune la foc mic un vas smaltuit si se adauga uleiul, ceara si seul. Se amesteca utilizand o lingura de lemn pana cand acestea se topesc complet. Se adauga treptat extractul din plante medicinale in timp ce se amesteca continuu pana cand ingredientele se omogenizeaza. Se toarna compozitia in recipiente din sticla sau ceramica smaltuita si se pastreaza dupa aceleasi reguli ca celelalte preparate medicinale. Timpul de valabilitate este de 2-4 luni la temperatura camerei sau dublu in cazul in care sunt pastrate la frigider.

unguent