Meniu și tratament gastrită cronică

Gastrita cronică poate fi provocată de fumat și consumul de alcool, ca efect al refluxului biliar din duoden în stomac, dar cel mai adesea de bacteria Helicobacter pylori. Bacteria este prezentă în mod normal în tubul digestiv și este ținută sub control de PH-ul sucului gastric. Atunci când aciditatea scade, se va multiplica necontrolat, cauzând inflamații ale mucoasei stomacale. Inflamațiile netratate se pot transforma în ulcerații și fisuri. Miturile din medicina convențională, prin care se administrează antiacide în cazul durerilor de stomac cauzate de Helicobacter, conduc fără doar și poate la agravarea afecțiunii (aciditatea scade și mai mult, deci bacteria se va dezvolta în voie).

Ținând cont de acestă informație, bolnavul va trebui să urmeze un tratament pe bază de ceaiuri din plante medicinale concomitent cu un regim alimentar adecvat pentru a distruge bacteria în exces, a trata inflamația și a crește aciditatea la un nivel normal. Se va evita complet consumul de alcool și fumatul. În același timp sunt interzise afumăturile, mezelurile și produsele procesate industrial din carne, conservele de orice natură (inclusiv murăturile), ouăle tari, brânza fermentată, brânza sărată, carnea grasă, grăsimile animaliere, fasolea și mazărea uscate, rântașurile, condimentele iuți (ardei iute, piper, hrean etc.), ciorbele, borșul de tărâțe, oțetul, pâinea caldă și foarte proaspătă, prăjiturile, dulcețurile, gemurile, zahărul și produsele din zahăr și cu zahăr, produsele din făină albă și cu făină albă, cacaua, ciocolata, cafeaua, alimentele prea reci sau prea fierbinți, orezul alb, sarea iodată, laptele pasteurizat, apele carbogazoase, băuturile răcoritoare industriale.

Tratament

Se va realiza un decoct 2-4%, 1-2 litri pe zi din următoarele plante medicinale: 7 părți Schinel (Cnicus benedictus), 10 părți Gălbenele (Calendula officinalis), 6 părți Coada-șoricelului (Achillea millefolium), 5 părți Măghiran (Origanum majorana), 5 părți flori și frunze de Rozmarin (Rosmarinus officinalis), 5 părți rădăcină de Ghințură (Gentiana verna) sau Țintaură (Centaurium erythraea) și 5 părți flori de Levănțică (Lavandula).

În timpul tratamentului se va consuma ceai în loc de apă. De trei ori pe zi, se va administra câte o linguriță de ulei de Cânepă în care s-a adăugat 3-5 picături de ulei esențial integral de Mentă (Mentha) și 3-5 picături ulei esențial integral de Levănțincă (Lavandula).

În cazul gastritei cronice de natură infecțioasă se va adăuga la tratament tinctura de Propolis, 1 picătură pe kilogram-corp, de trei ori pe zi, în ceai, înaintea meselor principale.

Model meniu pentru o zi

Considerăm că persoana în cauză are un indice de masă corporal normal și efectuează o activitate fizică moderată.

Mic dejun: Smoothie din fructe dulci.

Ingrediente: Struguri de masă, pere, pepene galben, prune, 5g pudră Chlorella, 2.5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol, o lingură de miere de albine, Goji proaspăt.

Total grame: 480 din care 87g glucide, 13g proteine, 5g lipide, 9g fibre + 50ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 484.

Gustare: Două ouă moi.

Total grame: 150 din care: 1.5g glucide, 19.5g proteine, 15g lipide.

Total kcal: 226.

Prânz: Orez integral cu legume.

Ingrediente: 100g orez integral, un morcov, o ceapă, praz, sare neiodată, coriandru, ulei de măsline.

Total grame: 325 grame din care 97g glucide, 17g proteine, 38g lipide, 10g fibre.

Total kcal: 686.

Gustare: Pastă din brânză proaspătă de capră/vacă cu măghiran și rozmarin măcinate.

Total grame: 120 din care: 23g glucide, 15g proteine, 10g lipide, 8g fibre.

Total kcal: 273.

Cină: Salată de crudități.

Ingrediente: Roșii, ardei gras roșu, morcov, pătrunjel verde, ulei de cânepă, sare neiodată, măghiran, grâu germinat, puțină ceapă.

Total grame: 420 grame din care 35g glucide, 9g proteine, 24g lipide, 12g fibre.

Total kcal: 440.

TOTAL ZI:

Glucide [g] Proteine [g] Lipide [g] Fibre [g] Energie [kcal]
244 (44%) 67 (26%) 77 (30%) 38 2108

Model de meniu pe trei zile pentru diabetici

În realizarea meniului se va ține cont, în primul rând, de necesarul energetic și nutritiv, conform calculului standard. Consumul zilnic de glucide nu trebuie să depășească 1.5g/kg corp (40% din rația calorică), cel de proteine 1g/kg corp (25% din rația calorică), iar cel de lipide 1.2g/kg corp (35% din rația calorică).

Considerăm că persoana în cauză, pentru care se realizează meniul, prezintă un indice de masă corporală normal. În dieta bolnavului de diabet vor exista trei categorii de alimente: alimente permise fără limită, alimente consumate limitat și alimente interzise.

Din prima categorie fac parte:

  1. cele hipoglicemiante: ciupercile (conțin insulină), grâu germinat (are în compoziție crom, mineral care stimulează metabolizarea carbohidraților), semințe de dovleac și muștar (conțin zinc, mineral care intră în compoziția insulinei), coriandru, dafin, rozmarin, chimion, cuișoare, tarhon, pătrunjel verde, rubarbă, ceapă, usturoi, praz, napi, ridichi, varză roșie și varză albă crude, lămâi, grapefruit, rodii, vișine, afine, mure, coacăze negre, agrișe, fructe de cătină, gutui, borș, murături;
  2. cele care conțin sub 10% glucide: roșii, vinete, țelină, conopidă, ardei gras roșu, galben și verde, castraveți, andive, sparanghel, spanac, lăptucă, gulii, pepene verde, căpșuni ș.a.

În cea de a doua categorie se înscriu:

  1. alimente necetogene, din care se pot consuma aproximativ 200g pe zi: soia – conține zinc, fasole și mazăre uscate, alune, nuci, migdale, pecum și alimente care au în compoziție între 10% și 20% glucide: măsline verzi, anghinare, păstârnac, fasole verde, mere, pere, piersici, caise, cireșe, prune, struguri, zmeură, pepene galben, portocale ș.a.;
  2. alimente cetogene, din care se pot consuma maxim 100g pe zi: ficat de vită, pește oceanic (conține crom), pește de apă dulce, carne de pasăre, lapte degresat, brânzeturi slabe, ouă, precum și alimente care conțin între 20% și 40% glucide: cartofi, pâine integrală, mazăre verde, banane, castane ș.a.

A treia grupă cuprinde alimentele interzise astfel: cele cinci „otrăvuri” (sare iodată, lapte pasteurizat din comerț, făină albă, zahăr alb rafinat, orez alb) precum și tot ce este preparat din ele, dulciurile de orice fel; grăsimile saturate (slănină, untură, unt, smântână, margarină etc.) deoarece măresc rezistența la insulină; carnea de mamifere (este puternic cetogenă și conține substanțe toxice precum uree, acid uric, creatinină, adrenalină etc.); prăjelile de orice natură, deoarece pe suprafața alimentelor prăjite iau naștere substanțe toxice; alimentele afumate sau fripte pe grătar cu cărbuni, pentru că se încarcă cu benzopiren, o substanță de asemenea toxică; orice aliment procesat și/sau ambalat (conține conservanți și arome artificiale toxice), băuturile răcoritoare; cafeaua și alcoolul; măslinele negre (sunt măsline verzi tratate cu sodă caustică, un compus chimic extrem de toxic) ș.a.

Să nu uităm, de fapt, va fi obligatorie mișcarea în aer liber și expunerea moderată la lumina solară.

Pentru o mai bună organizare a regimului alimentar vom ține cont de conținutul de glucide (în g%) al principalelor alimente, informații pe care le puteți găsi aici.

După ce s-a ținut în prealabil o cură de epurare cu sucuri de legume și fructe cu indice glicemic mic, bolnavul va urma un tratament naturist pe bază de ceaiuri din plante medicinale și regim alimentar după modelul care urmează. Informațiile despre tratamentul cu plante medicinale le puteți găsi aici.

Mic dejun: Smoothie din fructe cu indice glicemic mic.

Ingrediente: un măr, 50g de mure, 50g afine, 2 prune, 50g fructe de cătină, o linguriță de Scorțișoară pudră, o linguriță pudră semințe de Armurariu, 10g pudră Chlorela, 5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol.

Total grame: 325 grame din care 46g glucide, 14g proteine, 9g lipide, 15g fibre + 100ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 373.

Prânz: Mâncare din soia boabe nemodificată genetic.

Ingrediente: 100g soia boabe, un morcov, o ceapă, 50g de praz, o roșie, sare neiodată, coriandru, dafin, ulei de măsline.

Total grame: 380 grame din care 56g glucide,  44g proteine, 43g lipide, 13g fibre.

Total kcal: 844.

Cină: Salată de varză roșie și albă.

Ingrediente: 100g varză roșie, 100g varză albă, o roșie, pătrunjel verde, semințe de dovleac hidratate, semințe de cânepă decorticate, ulei de cânepă, sare neiodată, coriandru.

Total grame: 385 grame din care 28g glucide, 17g proteine, 38g lipide, 10g fibre.

Total kcal: 567.

TOTAL ZIUA I:

Glucide [g] Proteine [g] Lipide [g] Fibre [g] Energie [kcal]
130 (44%) 75 (26%) 90 (30%) 38 1785

ZIUA II

Mic dejun: Smoothie din fructe cu indice glicemic mic.

Ingrediente: un măr, 50g de mure, 50g afine, 2 prune, 50g fructe de cătină, o linguriță de Scorțișoară pudră, o linguriță pudră semințe de Armurariu, 10g pudră Chlorela, 5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol.

Total grame: 325 grame din care 46g glucide, 14g proteine, 9g lipide, 15g fibre + 100ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 373.

Prânz: Ficat de vită cu broccoli, conopidă la abur și salată de crudități.

Ingrediente: 100g ficat de vită, 100g broccoli, 100g conopidă, sare neiodată, ulei de măsline integral, o roșie, o ceapă roșie, un morcov.

Total grame: 540 grame din care 29g glucide,  33g proteine, 46g lipide, 9g fibre.

Total kcal: 710.

Cină: Salată de crudități.

Ingrediente: 100g roșii, 100g ardei gras roșu, morcov, pătrunjel verde, semințe de dovleac hidratate, semințe de cânepă decorticate, ulei de cânepă integral, sare neiodată, coriandru.

Total grame: 355 grame din care 33g glucide, 19g proteine, 40g lipide, 11g fibre.

Total kcal: 621.

TOTAL ZIUA II:

Glucide [g] Proteine [g] Lipide [g] Fibre [g] Energie [kcal]
108 (40%) 67 (25%) 95 (35%) 35 1704

ZIUA III

Mic dejun: Smoothie din fructe cu indice glicemic mic.

Ingrediente: un măr, 50g de mure, 50g afine, 2 prune, 50g fructe de cătină, 100g pepene verde (miez rosu), o linguriță de Scorțișoară pudră, o linguriță pudră semințe de Armurariu, 10g pudră Chlorela, 5g pudră Spirulină, o linguriță polen apicol.

Total grame: 425 grame din care 54g glucide, 15g proteine, 9g lipide, 15g fibre + 50ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 410.

Prânz: Macrou cu legume la abur.

Ingrediente: 100g macrou proaspăt, 100g morcov, 100g sparanghel, sare neiodată, un ardei gras roșu, ulei de măsline integral.

Total grame: 430 grame din care 20g glucide,  29g proteine, 34g lipide, 7g fibre.

Total kcal: 534.

Cină: Salată de crudități.

Ingrediente: 100g roșii, 100g gulii, morcov, pătrunjel verde, semințe de dovleac hidratate, semințe de cânepă decorticate, migdale hidratate, ulei de cânepă integral, sare neiodată, coriandru.

Total grame: 375 grame din care 37g glucide, 25g proteine, 50g lipide, 14.6g fibre.

Total kcal: 763.

TOTAL ZIUA III:

Glucide [g] Proteine [g] Lipide [g] Fibre [g] Energie [kcal]
111 (41%) 69 (25%) 92 (34%) 37 1707

Sarea?

V-ați întrebat vreodată de unde provine cuvântul „salariu”? În vechime, sarea era extrem de prețuită. În Imperiul Roman, ostașii erau adesea plătiți în sare (în latină sal, salis), de unde a și rămas cuvântul care exprimă remunerația pentru muncă, salariu (salarium). La modul propriu, „un grăunte de sare” făcea (și va face mereu) diferența dintre o mâncare bună și una fără gust, iar la modul figurat, gluma „nesărată” este gluma nelalocul ei, lipsită de „bun gust” și de bun simt.

Sarea este indispensabilă în hrana oamenilor (atât pentru prepararea și conservarea alimentelor cât și pentru funcționarea în sine a organismului), a animalelor, în medicină (serul fiziologic și alte medicamente), în diferite industrii și în practici religioase (cu scop de purificare a locurilor, lucrurilor etc.). Nu în ultimul rând, sarea este și un medicament extraordinar, poate unul dintre cele mai vechi remedii din lume, apreciat în medicina populară ca leac de capătâi.

Dar ce este de fapt sarea? După definitia forțată din DEX, sarea este „o substanță cristalină, sfărâmicioasă, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc; clorură de sodiu (NaCl).” Însă trebuie să fim atenți la aceste definiții, deoarece sarea este identificată în mod eronat, după niște criterii și interese industriale și comerciale, cu substanța numită clorură de sodiu (NaCl), de cele mai multe ori cu adaos de iod.

Două tipuri de sare?

Da, sunt două tipuri de sare, după cum sunteți deja obișnuiți cu majoritatea alimentelor din ziua de astăzi. Primul tip este sarea naturală, nerafinată, grunjoasă, gemă, cea care se extrage direct din zăcăminte. Ea conține, pe lângă clorura de sodiu (NaCl), peste 80 de substanțe minerale si oligominerale, care îi dau, împreună cu încărcătura sa geo-magnetică, extraordinare proprietăți vindecatoare și gustul său inconfundabil. De mii de ani, omul a folosit pentru alimentația sa și a animalelor sale numai sare naturală, grunjoasă, sub formă de cristale mari, numită și sare gemă. Drobii sau bulgării de sare se zdrobeau și se pisau manual, pe măsură ce aceasta se consuma (amintiți-vă de povestea drobului de sare a lui Creangă). Sarea naturală, gemă se gasește încă din abundență în România, în zăcăminte de suprafață (munți de sare), în vreme ce în alte țări europene (Austria, Franța), ea este exploatată numai din zăcăminte subterane. Totuși, în ciuda abundenței sale, sarea grunjoasă se găsește doar la magazinele naturiste, la micii întreprinzători (magazine de cartier) sau pe internet unde se vinde ambalată în pungi sau vrac (Legea HG nr. 568/2002, cu modificările și adăugările ulterioare, interzice sau limitează comercializarea ei – scopul acestei Hotărâri de Guvern nu îl înțelegem încă).

Al doilea tip de sare este sarea de masă fină și extra-fină, care se găsește la discreție pe rafturile supermarket-urilor, în restaurante, cantine și în orice produs alimentar (mai ales în produsele de panificație). Ea se obține prin extra-procesarea sării naturale, prin proceduri exclusiv chimice și în mod cert toxice. Rezultatul final este clorura de sodiu (NaCl), sărăcită deci de toate cele peste 80 de minerale și oligominerale, împreună cu încărcătura sa geo-magnetică. Pe lângă toate acestea, pentru a evita întărirea sării fine, se adaugă un antiaglomerant, E 535, adică celebra ferocianură de sodiu, o substanță evident toxică pentru organism. Sarea rafinată nu numai că nu are nici o calitate terapeutică, ci nu mai dă nici adevăratul gust alimentelor gătite, dar provoacă, în plus, hipertensiune.

Cum toate acestea nu erau destule, sarea de masă din România este și iodizată sintetic. Numeroși cercetători și medici, din România și din străinătate, familiarizați cu această problemă a iodului, afirmă că iodizarea sării nu produce nici pe departe efectele așteptate de Guvern, adică scăderea incidenței de hipertiroidism în rândul populației din România. Studii minuțioase în acest sens au revelat că un consum sporit de compuși sintetici ai iodului crește incidența unor afecțiuni tiroidiene autoimune, favorizează supradezvoltarea și chiar apariția unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de compuși sintetici ai iodului (ioduri și iodați) produce alergie și marește intoleranța la substanțele care conțin acest element (de exemplu, cele folosite în radiologie).

În acest timp, iodarea universală a sării determină efecte adverse grave precum:

  • creșterea incidenței bolii cardiace ischemice, datorită deficienței de magneziu;
  • accelerarea proceselor de ateroscleroză și decompensări ale insuficienței cardiace prin aportul de sodiu;
  • toxicitatea indusă de ferocianura de sodiu sau potasiu;
  • hipertiroidie indusă în rândul populației cu funcții normale ale tiroidei;
  • agravarea unei hipertiroidii preexistente;
  • creșterea ratei cancerului tiroidian;
  • creșterea volumului glandei tiroide;
  • afectarea vederii prin toxicitate directă asupra tiroidei;
  • creșterea incidenței bolilor alergice (inclusiv a șocului anafilactic la iod – boală cu un procent înalt de mortalitate);
  • hipotiroidie fetală, indusă în viața intrauterină la femeile care consumă sare iodată;
  • toate celelalte boli și afecțiuni cauzate de dereglarile hormonale și metabolice datorate disfuncției tiroidei (obezitate, constipație, cancer de toate felurile, slăbirea sistemului imunitar, diabet etc.).

În concluzie, nu consumul de sare este problema afecțiunilor datorate sării, ci tipul de sare utilizat. Dacă vă amintiți, oamenii de la țară, acum ceva vreme nu aveau frigider și cea mai răspândită metodă de conservare utilizată a fost sărarea alimentelor. Cu alte cuvinte, oamenii de acum 50 de ani mâncau cu mult mai sărat decât noi și ghiciți ce; disfuncțiile glandei tiroide erau cu mult mai rar întâlnite. Acum cred că vă imaginați și voi ce impact asupra tiroidei are un consum de varză murată unde s-a folosit sarea iodată. Gândiți-vă de două ori înainte.

Ai uitat să respiri?

Nu mi-am propus niciodată să scriu pe acest blog despre lucruri ezoterice, nu că nu mi-ar face plăcere, dar de multe ori, din cauza prejudecăților, judecăților, mentalității și concepțiilor, sunt înțelese greșit. Am concluzionat aproape de fiecare dată că aceste lucruri sunt adesea dificil de explicat în limbaj clasic uman, care începe deja să fie primitiv pe alocuri. Expresia „Brânză bună în burduf de câine” cred că se poate aplica cu succes și în această situație. Degeaba dai informație bună când cel care o primește este plin peste măsură de informații stricate. Nu are cum să înțeleagă… Până la urmă esoteric provine din greacă, de la cuvântul esoterikos, care nu înseamnă nimic altceva decât interior. Cu alte cuvinte, înțelegerea unor lucruri vine doar din interiorul tău.

O introducere nesărată poate pentru unii dar cu înțeles pentru alții. În articolul acesta, îmi doresc să reamintesc anumite aspecte legate de respirație. Cum a evoluat sau involuat respirația noastră în decursul vieții, ce beneficii ne aduce o respirație corectă, cum o putem corecta și câteva exerciții, vor fi principale subiecte ale acestui articol.

Când aveți ocazia să întâlniți un bebeluș care doarme, priviți-i atent abdomenul. Veți observa că el se umflă și se dezumflă. Este practic singura mișcare pe care o execută corpul în timpul respirației sale. Nu se mișcă claviculele, nici pieptul, nici coastele, ci doar abdomenul. Același lucru îl puteți observa și la animale sănătoase. Abdomenul se mișcă în timpul respirației.

Există, în principal, trei tipuri de respirație, dintre care primele două tipuri sunt des și foarte des întâlnite. Primul tip este respirația claviculară. Se numește așa deoarece în timpul ciclului inspirație-expirație claviculele se ridică, respectiv coboară. Este cea mai superficială respirație. Aerul pătrunde doar în vârful plămânilor. De regulă este des întâlnită la persoanele supraponderale, cu burtă și la femeile însărcinate. Într-o carte am găsit un lucru foarte interesant, care face referire la fumătorii din aceată categorie. Din cauza cantității insuficiente de oxigen asimilată prin procesul eronat de respirație, indivizii dezvoltă o dorință inconștientă de oxigen. În timpul fumatului ei inspiră mult mai mult oxigen decât în mod normal, iar dorința este îndeplinită. Este mai mult o dependență de oxigen decât de fum. De multe ori, prin corectarea respirației, dispar și mulți fumători.

Al doilea tip de respirație este cea intercostală. Este mai puțin superficială decât primul tip deoarece aerul pătrunde în două treimi din plămâni. Se realizează prin ridicarea claviculelor, umerilor și a cutiei toracice și împingerea coastelor în afară. Este des întâlnită la sportivi și în general la majoritatea oamenilor.

Al treilea tip este repirația abdominală sau diafragmatică. Este o respirație completă, în care plămânii sunt saturați cu aer. Se numește astfel din cauza extinderii mușchilor abdominali frontali și laterali, de sub cutia toracică, în timpul procesului de inspirație-expirație. În același timp, diafragma se relaxează și permite aerului să pătrundă în ultima treime a plămânilor. Acest tip de respirație este întâlnit la copii și animale sănătoase, iar la oamenii adulți, din ce în ce mai rar. O respirație completă are un rol esențial pentru sănătate și energie vitală.

De ce nu respirăm corect?

Principalele motive sunt:

Impunerea unei posturi greșite. Suntem educați, încă de mici copii, să adoptăm o postură nepotrivită respirației abdominale. Societatea ne învață să ținem capul sus, în semn de autoritate, orgoliu și siguranță pe nesiguranță. În armată se ordonă, din același motiv: „Pieptul înainte, capul sus!”, iar modelele cu sex-appeal ne arată un piept înainte, un abdomen total plat, încordat și fundul cât mai înapoi. Toate aceste posturi generează imposibilitatea de a respira normal.

Stocarea emoțiilor negative și a tensiunilor în mușchii pieptului și ai abdomenului. Subconștientul păstrează emoțiile negative sub formă de tensiuni musculare. Aceasta este principala cauză atunci când ne supărăm sau suntem stresați și ne doare o anumită parte a corpului. De aici și expresia pe care o auzim adesea când suntem stresați: „Nu mai fi încordat. Relaxează-te!”. Cei mai predispuși mușchi sunt cei abdominali și ai diafragmei. Din acest motiv nu mai avem aer atunci când ținem un discurs în fața unei mulțimi.

Inconștiența. Majoritatea oamenilor nici nu realizează că respirația lor este greșită și că există un alt mod de respirație completă, care le-ar putea îmbunătăți considerabil sănătatea și starea de spirit.

Avantajele respirației abdominale

Respirația abdominală are avantaje fiziologice și energetice considerabile. Nu voi detalia fiecare avantaj în parte pentru că este mult de explicat și de scris în același timp. Pe parcurs, în alte articole, voi trece totul în revistă. Principalele avantaje fiziologice sunt:

  • funcționarea îmbunătățită a sistemului de eliminare a rezidurilor organice;
  • funcționarea optimă a sistemului cardiovascular;
  • o diafragmă mai puternică și mai suplă, cu efecte benefice asupra întergului corp și a minții.

Printre principalele avantaje energetice se numără:

  • capacitatea mărită de regenerare a energiei vitale de calitate superioară;
  • înlăturarea indirectă a emoțiilor negative, a traumelor și a concepțiilor limitative;
  • îmbunătățește considerabil capacitatea de comunicare cu subconștientul.

În continuare voi prezenta cateva exerciții de respirație abdominală progresivă, ce cuprind trei etape:

  1. Întinderea și relaxarea diafragmei;
  2. Respirația abdominală;
  3. Ritm și retenție.

Fiecare nivel se consolidează pe cel anterior. În urma efectuării în mod regulat și conștiincios a exercițiilor, resursele de energie vitală vor deveni mult mai solide, iar de aici, ca efect, vă veți îmbunătăți considerabil starea generală de sănătate.

Exercițiul 1: Întinderea și relaxarea diafragmei

  1. Stai în picioare, drept, dar relaxat, cu mâinile întinse în jos și în față. Picioarele să fie la o distanță de o lățime de umeri unul față de celălalt.
  2. Îndoaie-ți încheieturile astfel încât palmele să fie îndreptate spre podea. Apoi rotește-le 90 de grade spre interior, astfel încât vârfurile degetelor să se atingă. De asemenea, coatele ar trebui să fie îndreptate puțin către exterior.
  3. Din poziția respectivă, începe respirația abdominală printr-o respirație lentă și profundă. În timpul inspirației, ridică usor brațele în față, astfel încât să formezi cu ele un arc de cerc. Ține vârfurile degetelor lipite și coatele cât mai drepte. Oprește-te în momentul în care mâinile îți sunt chiar deasuprea capului. Continuă să-ți ții respirația, iar palmele să-ți fie îndreptate spre în sus. Acum împinge palmele în sus, ca și cum ai împinge tavanul cu ele. Ar trebui să simți o rezistență ușoară dar palpabilă. În același timp îți vei simți toracele și coastele trase în sus. Împinge preț de două-trei secunde, relaxează-te, după care expiră încet în timp ce depărtezi palmele și lași ușor brațele să revină în poziția laterală, perpendiculare pe sol (vei forma o cruce din trup și mâini). Dozează-ți expirația astfel încât să termini atunci când mâinile ajung în poziția laterală.
  4. Oprește-te două-trei secunde, după care adu-ți mâinile din nou în poziția inițială de la punctul 2 și începe iar. Repetă de opt ori.

Exercițiul 2: Respirația abdominală

  1. Stai așezat pe un scaun tare, fără spătar, ținând spatele drept. Pune-ți mâinile pe burtă, cu degetele mari pe buric. Ține ochii închiși.
  2. Pune limba pe cerul gurii și ține-o acolo cât timp durează exercițiul.
  3. Expiră pe gură până se golesc plămânii. Nu te forța. Expiră numai până când simți că plămânii sunt goliți de aer în mod confortabil.
  4. Cu gura închisă, inspiră încet și fără zgomot pe nas. Simte cum aerul îți umple plămânii și cum abdomenul se împinge în afară și în jos. Mâinile se vor depărta ușor una de cealaltă însă pieptul rămâne nemișcat. La sfârșitul inspirației oprește-te o secundă, apoi expiră lent. Repetă de zece ori, apoi odihnește-te un minut, după care mai efectuează încă două seturi.
  5. Nu te forța. Dacă te simți câtuși de puțin amețit, oprește-te și respiră normal câteva minute.

Cei mai mulți reușesc să stăpânească această tehnică în două săptămâni.

Exercițiul 3: Ritmul optim de respirație

  1. Pune-ți limba pe cerul gurii și ține-o acolo cât timp durează exercițiul.
  2. Inspiră abdominal cât numeri până la șapte (mental, desigur).
  3. Ține-ți respirația o secundă.
  4. Expiră abdominal cât numeri până la șapte.
  5. Ține-ți respirația o secundă.

 

Eliminarea emoțiilor negative și a tulburărilor funcționale cu ajutorul conștientizării de sine

Fiindcă nimic din corpul nostru nu este independent și pentru că noi ca entități funcționăm ca un întreg unitar: trup, minte și energie informațională, sau oricum doriți voi să numiți această a treia parte (spirit, corp energetic etc.), va trebui, așa cum am vorbit aproape în fiecare articol de-al meu, să ne tratam ca un întreg. Nicio afecțiune nu se manifestă doar asupra unui organ în parte, ci dezechilibrul este pretutindeni în noi. Înainte de a descrie o puternică tehnică de auto-diagnosticare, voi trece în revistă câteva noțiuni de bază, pentru a înțelege cu ce lucrăm noi și care este mecanismul de funcționare.

În primul rând trebuie să înțelegeți și să o considerați lege, pentru că este demonstrată inlcusiv fizic, că orice afecțiune se manifesta mai întâi asupra elementelor subtile din corpul nostru. Elementele subtile din corpul nostru, după cum spune și numele, sunt acele subansamble care sunt mai puțin dense decât materia, adică energia. Înainte de toate, noi suntem energie (Energia = masa materiei * viteza luminii la pătrat – Teoria relativității, Albert Einstein), deci este perfect normal ca orice să se manifeste mai întâi la nivel energetic.

În al doilea rând, orice emoție, gând, sentiment, stare de spirit, nu este nimic altceva decât o formă de energie pură. Toate acestea se unesc în decursul vieții și formează corpul nostru energetic, care este oglinda corpului fizic. „Ești ceea ce gândești” – o expresie foarte adevărată.

Suntem dotați cu subconștient, un fel de centru de comandă și control care funcționeză indiferent de voința noastră. Orice emoție negativă sau gând negativ va fi preluat de subconștient și înmagazinat, sub formă de energie, într-un organ al corpului. În acest moment corpul nostru fizic încă nu prezintă niciun simptom de boală, însă, într-un timp relativ scurt se va produce inevitabilul. Aceste afecțiuni nu vor putea fi tratate de medicina convențională, ele vor fi numite tulburări funcționale și întreg „tratamentul” va consta în calmante sau amelioratoare de simptome. Dacă vom reuși să înțelegem subconștientul, să ne înțelegem, atunci vom aduce numeroase ajustări de programare în acest centru, iar tulburările fucționale vor dispărea cu totul. Va fi ca o minune. Exercițiul pe care îl prezint mai jos ne va ajuta să realizăm acest lucru.

Mai întâi, pentru a crea o legătură conștientă cu subconștientul, va trebui să învățăm să ne relaxăm. Majoritatea persoanelor din societatea actuală nu știu cum să se relaxeze. Mintea lor este mai tot timpul bombardată de gânduri, de multe ori chiar materializate în acțiuni fizice. Nici măcar în somn nu se relaxează. Aceste persoane vor fi tot timpul la un pas de boală.

Exercițiu

Ne vom alege un moment în care nu suntem presați de timp sau deranjați. Știu că majoritatea vor spune că nu există așa ceva în viața lor. Copii, serviciu, mâncare, cumpărături, soacră, mamă etc. Ei bine, gândiți-vă doar că toate acestea sunt lucruri care vă exteriorizează spiritul. Veți trăi tot timpul, metaforic vorbind, la serviciu, la cumpărături, lângă soacră și foarte puțin cu voi înșivă. Când ați uitat de voi înșivă, v-ați terminat și viața. Obișnuindu-vă așa, atunci când copiii vor crește și vor pleca, când soacra și mama vor muri, când nu ma ai pentru ce să mai faci atâtea cumpărături și când ieșiti într-un final la pensie, veți realiza că nu mai aveți pentru ce trăi, pentru că nu vă mai găsiți un scop anume. Dar un om înțelept nu-și caută scopul în lucruri atât de materiale, ci se va îndrepta spre idealuri superioare, acolo unde, doar prin echilibru se va putea ajunge. Priviți-vă viața și modul în care trăiți. Dacă este atât de corect pentru voi, atunci de ce totuși vă îmbolnăviți, de ce în ciuda eforturilor făcute copiii voștri primesc o educație eronată și de multe ori vă dezamăgesc, de ce vă certați cu frații și surorile, de ce vă înșelați între voi și multe altele. Întrebați-vă și veți avea multe surprize atunci când veți primi răspunsurile.

 1. Așează-te într-un scaun confortabil, de preferat unul care să ne susțină și capul. În cameră ar trebui să domine o atmosferă obscură, eventual poți arde uleiuri esențiale de lavandă sau rozmarin pentru o aromă placută în aer. Totuși, încearcă să nu fii prea relaxat, iar camera să nu fie prea întunecată, pentru că este foarte probabil să adormi, ceea ce nu e scopul nostru.

2. Închide ochii pentru a te relaxa mai departe. Ține gura închisă dar lasă maxilarul inferior relaxat și limba sa fie lipită de cerul gurii. Respiră apoi de opt ori. Fă-o încet și trage aerul, fără zgomot, cât mai adânc în plămâni. Să simți cum ți se umflă abdomenul. Este aceeași repirație ca și atunci când caști.

3. Este mai ușor să intri în legătură cu subconștientul dacă el este relaxat și este mai ușor să-ți relaxezi mintea dacă ai corpul relaxat. Așa că vei începe să-ți relaxezi treptat corpul. Vei începe de la degetele de la picioare spre cap, spunându-ți în minte foarte încet și subtil: „(Partea respectivă a corpului) este pe deplin relaxată”. Simte ca și cum ai respira prin acea parte a corpului. Inspiră și expiră în acea parte apoi treci mai departe. Simte cum în urmă nu rămâne nicio tensiune, nici o încordare. Totul este moale și relaxat. Iata o ordine de relaxare fizică pe care o poți încerca:

  1. Piciorul drept împreună cu degetele
  2. Genunchiul drept, porțiunea piciorului de sub genunchi
  3. Coapsa dreaptă
  4. Piciorul stâng împreună cu degetele
  5. Genunchiul stâng, porțiunea piciorului de sub genunchi
  6. Coapsa stângă
  7. Șolduri, pelvis și fese
  8. Partea din față a abdomenului
  9. Pieptul
  10. Zona lombară
  11. Coloana vertebrală
  12. Partea toracică a spatelui
  13. Mâna dreaptă
  14. Încheietura mâinii și antebrațul drept
  15. Cotul și brațul drept
  16. Mâna stângă
  17. Încheietura mâinii și antebrațul stâng
  18. Cotul și brațul stâng
  19. Gâtul și laringele
  20. Maxilarul inferior
  21. Fața
  22. Capul

Veți observa cu uimire că dacă suferiți de vreo durere, doar prin această simplă relaxare se vor diminua din simptome.

4. În starea de liniște observă ce anume simți și în ce parte a corpului. Respiră liniștit și fără zgomot. Conștientizează-ți tot corpul. Nu încerca să conștientizezi doar o anumită parte a corpului. În caz că mintea este atrasă de o anumită zonă, nu-i nimic. Nu începe însă să te forțezi să conștientizezi piciorul stâng sau capul. Ia-o ca pe o scanare a întregului corp. Observă orice senzație sau impresie care apare pe măsură ce devii conștient de corpul tău. Acordă aproximativ 5 minute acestei scanări generale.

5. În continuare, dacă suferi de vreo durere sau de o afecțiune anume, conștientizează zona sau durearea respectivă. Dacă te doare capul, simte toate sentimentele pe care ți le provoacă durerea de cap. Dacă te doare burta, spatele sau suferi de anumite dureri emoționale, concentrează-te pe zonele respective. Conștientizează cât mai profund zona sau durearea respectivă.

6. Fii liniștit și observă ceea ce simți. Relaxat, conștientizează orice senzație sau sentiment care apare. Să ai tot timpul încredere în ceea ce simți. Niciodată nu vei fi înșelat. Nu fi critic cu tine însuți. Nu e momentul să te judeci pentru ce simți și nu trage concluzii asupra motivului pentru care simți anumite lucruri.

7. Dacă împotrivirea îți sporește sau simți o neliniște accentuată, e doar subconștientul tău, care încearcă să-ți comunice. Te cufunzi într-o zonă unde nu ai mai fost demult sau deloc în viața ta. Subconștientul a îngropat acolo niște emoții negative. Dacă nu devine inconfortabil, concentrează-ți atenția pe acea zonă. Fii una cu senzația. Fii cu adevărat conștient de ea. Respiră în continuare liniștit și profund. Daca te simti prea inconfortabil atunci poți înceta și vei relua ședința altă dată.

8. Dacă te concentrezi pe o emoție negativă și ești în stare să rămâi cu ea, ar trebui să descoperi cum ea trece sau își pierde din intensitate într-un timp scurt. În acest moment poate fi înlăturată definitiv și automat va surveni și vindecarea sau doar temporar, dar repetând ședința vei fi mult mai obișnuit cu acea zonă. Astfel vei obține o perioadă mai lungă de relaxare, iar în final vei stoarce emoția negativă de energie în totalitate și o vei înlătura din corpul tău energetic.

9. La încheierea ședinței, mulțumește subconștientului pentru ajutor, deschide ochii și întinde-te puțin înainte de a te ridica, la fel ca atunci când te trezești dimineața.

Dragostea și frica. Prima lege universală

Ce înseamnă dragostea? Fiecare dintre noi și-a formulat în decursul vieții o definițe „proprie” pentru dragoste. Am ținut să pun între ghilimele cuvântul „propriu” deoarece  puține păreri personale sunt chiar personale. Majoritatea sunt fondate pe baza relatărilor și experiențelor altora iar noi le-am preluat mai mult sau mai puțin conștient și le-am semnat cu numele nostru. Practic nu putem da o definiție dragostei fără existența fricii și viceversa. Dragostea este opusul fricii. Aceasta este descrierea cea mai simpla și obiectivă.

Dacă vom cerceta puțin viața și mintea noastră vom observa că fiecare acțiune fizică are la bază un cuvânt pe care l-am rostit. Fiecare cuvânt are în spate un gând grosier. La rândul său, acest gând grosier este realizat pe baza unui alt gând mai simplist, cum ar fi o trăsătură de caracter, un scop urmărit etc. Acest gând simplist, din nou este fondat pe baza unui gând primar, iar acest gând primar ia naștere din două mari sentimente: dragoste sau frică. Să luăm un exemplu, ca să înțelegem mai bine, un cerc pe care tocmai l-am desenat pe o foaie. El reprezintă acțiunea mea fizică, materializarea stărilor psihice. Înainte să-l desenez, mi-am rostit în minte: „Voi desena un cerc pe o foaie.” Acesta este gândul grosier. Un alt gând anterior, de o finețe mai mare, m-a determinat să realizez gândul grosier. Acest gând ia naștere din starea mea de spirit pe care am avut-o și o am în momentul desenării cercului. Să spunem că am o stare de plictiseală. Această stare de plictiseală ia naștere din gândul primar fondat pe unul dintre cele două sentimente elementare: dragoste sau frică. În exemplul de față, starea de pliciseală îmi este dată din frica mea de a începe ceva nou. De a cunoaște o persoană nouă sau de a mă aventura în nebănuitele vieții. Deci desenarea cercului în acel moment este dat de un sentiment de frică. Exemplul este relativ. E foarte probabil ca o persoană să deseneze acel cerc pe baza unui sentiment de dragoste. Un copil, când desenează trei linii pentru prima oară în viața sa, cu siguranță o face dintr-un profund sentiment de dragoste.

Aplicând această regulă simplă, vom observa că majoritatea lumii acționează pe baza sentimentelor de frică. Violența fizică și verbală este de fapt frica acelei persoane de a nu fi rănită. Apare ca un mod de apărare, ca o prevenție. Dorința puternică de a te îmbogăți apare din frica de a nu fi sărac. Căutarea unui loc de munca stabil este rezultatul unei frici interioare care îți spune că nu vei face față încercărilor vieții. Multe relații de prietenie, de cuplu se realizează pe baza fricii de a nu rămâne singur, pentru că, singur nu crezi că te vei putea descurca. Minciuna este rezultatul fricii de responsibilitate pentru adevăr și exemplele pot continua. Până și așa numita dragoste, cuvânt rostit de milioane de oameni, este rezultatul fricii de a iubi necondiționat.

Ce rost au toate acestea? Au rostul cel mai importat, deoarece în cele două sentimente primare stă secretul vieții, a fericirii. Fericirea nu este construită pe sentimente primare de frică. Este imposibil așa ceva. Sănătatea fizică și psihică nu este construită pe sentimente de frică, la fel nici relațiile adevărate, nici relaxarea, nici frumusețea, nimic ce considerăm noi a fi bine nu poate fi clădit din frică. Dar de ce totuși facem total invers? Pentru că așa am ales. Fiecare clipă din viața noastră e o alegere. Noi alegem cum să ne trăim viața. Nu există bine și rău, sunt doar niște concepte umane prin care definim lumea noastră relativă, însă dacă alegem cu frică consecințele vor fi din categoria acelui „rău” pentru noi înșine.

Corp sănătos vs. corp musculos

Care este folosul mușchilor? O întrebare simplă la care am omis de multe ori răspunsul inclusiv eu. Cu ajutorul mușchilor corpul nostru devine dinamic. Fără acest ansamblu de fibre celulare și nervi excitatori am fi statici, nu am executa absolut nicio mișcare. Natura, de-a lungul a milioane de ani, a adaptat mușchii în funcție de sarcinile solicitate și rezultatul este cel pe care îl vedem acum. Dar totuși, cum trebuie să arătăm de fapt? Obezi, piele și os, plin de pătrățele? Cărțile nescrise ale societății din zilele noastre ne învață cum să sculptăm cât mai mult corpul, să stăm ore la rând în sala de fitness și să nu fim niciodată mulțumiți de cum arătăm. Haideți să dezbatem puțin acest subiect.

Bicepsul. Este unul dintre mușchii principali ai membrului superior. Prin contracția sa, antebrațul se va deplasa către umăr. Gândiți-vă acum câte mișcări ca acestea executați într-o zi obișnuită cu activități multiple? Multe. Dar câte dintre ele necesită o forță mai mare de 2-3 kN (echivalentul ridicării unei sticle de apă de 2l)? Doar două, trei activități. Ceea ce vreau eu să explic este că noi de fapt, natural, nu avem nevoie de un biceps foarte dezvoltat, pentru că activitățile de zi cu zi nu cer acest lucru.

Exemplul de mai sus se poate aplica la multe grupe de mușchi. Important este să ne dezvoltăm corpul după activitățile zilnice, altfel vom face risipă de energie și vom solicita fără folos organele corpului. Dacă ești tâmplar, atunci vei avea nevoie de brațe puternice, de antebraț fibrat pentru a strânge și apuca uneltele. Dacă ești salvamar îți va trebui umeri și spate puternic pentru a înota cât mai repede și eficient, iar dacă ești intelectual va fi necesar să-ți menții un echilibru în corp, pentru că majoritatea cantității de energie se va direcționa către creier. Cu alte cuvinte nu există un tipar sau un model de corp uman. Activitățile zilnice ale fiecărei persoane ar trebui să-și pună amprenta în arhitectura fiecărui corp, generând astfel un echilibru excelent. Ce trebuie să mai facem noi atunci? Să nu facem excese de alimentație și să mâncăm doar ceea ce avem nevoie. Știu că fraza anterioară cuprinde multe etape și multă educație alimentară, dar toate au un început, iar începutul ideal este să eliminăm mai întâi totul și ulterior să introducem doar alimente sigure.

Cred că sunteți aproape toți familiarizați cu celebrul regim hiperproteic. Eu nu sunt de acord deloc. Toată lumea vorbește de efectele pozitive ale proteinei dar subestimează sau neglijează efectele negative. In primul rând cuvântul „hiperproteic” denotă un dezechilibru. Corpul uman are nevoie de nenumărați nutrienți, nu doar de proteină. Cantitatea mare de proteină, în special cea animală, crește aciditatea organismului, cauzând multiple afecțiuni (osteoporoză, reumatism, gută, colici, constipație, cancer etc.). Tot ea este implicată în dezechilibre metabolice pe care medicina convențională nu a reușit încă să le studieze si efectele pot continua dar cred că este de ajuns pentru acest articol.

La fel putem discuta despre zona climatică în care ne situăm. Nu putem mânca doar legume și fructe când în regiunea climatică în care ne aflăm, zece luni pe an e frig. Automat vom avea novoie de un regim bogat în calorii, implicit o cantitate mai mare de grăsime în corp, pentru a conserva căldura, deci nu putem arăta ca Swartzenegger. Invers pentru zonele calde. Norocul românilor este că ne situăm într-o regiune climatică echilibrată. Concluzia o trageți voi.

Un alt aspect important al exercițiilor fitness este că multe dintre ele nu sunt naturale. Acele mișcări nu există în viața cotidiană. Câți oameni ridică în activitățile lor zilnice o sută de kilograme în spate, sau câte persoane împing optzeci de kilograme la piept în afara sălii? Mult prea puțini pentru a generaliza. Corpul uman trebuie păstrat în armonie cu toate elementele sale, iar dacă faceți sport încercați să vă orientați spre sporturile care antrenează inima ca mușchi, iar acestea sunt cele pe care lumea nu prea le frecventează (alergat, ciclism, înot, mers pe jos în pas alert, drumeții pe teren variat, munca tradițională etc.). Adăugând la aceste exerciții fizice și o alimentație echilibrată veți fi cu adevărat mulțumiți de felul în care veți arăta.

Cum tratăm bătăturile?

Din cauza așa-zisei evoluții umane stăm din ce în ce mai mult încălțați, iar de multe ori pantofii nu sunt atât de confortabili  în comparație cu infățișarea lor. Îmi amintesc cât de mult mergeam vara desculț atunci când eram copil. Uram să fiu încălțat cu ceva. Nici măcar șlapii nu-i suportam. În zilele noastre ar fi extrem de ciudat să vezi pe cineva desculț pe stradă. Chiar și la mare lumea merge de ici colo în șlapi. De aceea, o altă afecțiune contemporană este apariția bătăturilor dureroase și care netratate, cu timpul se cronicizează și cu greu mai scapi de ele.

Mai sus, recunosc că am exagerat puțin de dragul amintirilor frumoasei copilării. Soluția pentru un picior sănătos este în primul rând alegerea pantofilor și papucilor confortabili, realizați din materiale de calitate și de natură cât mai biologică (piele animală, bumbac, in, cânepă etc). Știu că în ultima vreme, de dragul ecologiei, ni se spune să utilizăm cât mai multe articole sintetice, dar nu este deloc corect și sănătos. Prefer să îmi cumpăr ceva de încălțat de calitate, care să mă țină 2-3 ani, decât să schimb frecvent ceva sintetic. Din ultima mea propoziție cred că ați înțeles care e adevăratul scop al industriei sintetice și de ce o promovează atât de mult mascată print-o acțiune de protejare a mediului. Acele animale de la care li se luau pieii oricum erau sacrificate pentru industria alimentară. Produsele sintetice sunt foarte ieftine, îmbolnăvesc lumea și se deteriorează ușor. În concluzie, profit peste profit, pentru ei, desigur.

Bătăturile, așa cum am spus mai sus, sunt o uzură repetată a pielii, datorată unei frecări cu un material dur. Pielea se bătucește treptat, îngoșându-se și în final se crapă. Crăpăturile se infectează cauzând dureri și disconfort. De multe ori, asociate cu candidoza, duc la complicații destul de neplăcute, de aceea următorul articol va fi despre candidoză.

Tratament. O metodă de tratament eficient este să înmuiem pielea din locul respectiv prin cataplasme realizate dintr-un macerat de plante. Astfel, vom macera în oțet timp de 2 săptămâni frunze de Iederă (Hedera helix)Ceapă și frunze de Salcie (Salix), toate tocate mărunt. Aplicăm cataplasme seara, timp de 1-2 ore, după care răzuim și curățăm țesutul mort. La urmă ungem locul cu Ulei de ricin sau Seu de oaie.

Munca și mintea

Am luat o pauză de scris tocmai din cauza subiectului pe care mi-am propus să-l dezbat în acest articol. M-am întrebat în ultima vreme cum aș putea îmbina armonios activitatea fizică, de care sănătatea omului este atât de dependentă, cu ceva util, pentru că, după cum observați, să faci sport înseamnă să ai timp pentru el și de multe ori aici apare o problemă.

Anul trecut mi-am planificat câteva proiecte fizice pe care le-am început imediat cum iarna a rămas în urmă și apucându-mă de treabă, am realizat că efortul fizic depus este extrem de complex. Arderile metabolice erau constante și îndelungate, mintea era foarte relaxată, aparea o intensă poftă de mâncare iar somnul de peste noapte avea o calitate excelentă. Pe lângă toate aceste beneficii, îndeplinirea unor proiecte, indiferent de complexitatea lor, care până atunci existau doar la nivel imaginar, îți creează o stare aparte de spirit.

Nu cred că ați înțeles care era de fapt această activitate fizică sau la ce proiect mă refer. Practic, nu e nimic complicat, sunt doar lucruri pe care omul le face cu succes de mii de ani, mai exact treaba cea de toate zilele de prin curte și grădină. Nici nu vă puteți imagina cum fiecare mușchi din corp este antrenat în aceste munci. Încă nu am prea multe dovezi ca să spun că sala de fitness nu este bună. O fi bună, dar de ce să pierd două ore ridicând fiare, respirând acel aer închis și cheltuind bani, când pot bine mersi să fac ceva util, spre exemplu să săp un șanț de care am nevoie în grădină, în loc să pun pe altcineva să facă acest lucru și astfel punctez două obiective dintr-o dată. În plus, nu știu cât este de corect să fii plin de mușchi care să nu aibă nicio întrebuințare în viața socială. Nu e practic și nici economic. Îți soliciți toate organele pentru a hrăni acei mușchi care au rolul doar de a ridica haltere și gantere. Unde e sensul? Dacă faci un sport de performață și ai nevoie de ei, se mai explică, dar din câte am observat până acum, oamenii cu adevărat puternici nu sunt saci de carne. Ei sunt cum spunea bunica: „vânjoși”.

În ultima vreme văd cum lumea se retrage fără regrete de la țară și optează pentru o viață confortabilă într-un apartament de la oraș. Este oare corect acest lucru? După părerea mea nici măcar confort nu e. Să faci din viața ta o rutină zilnică și să transformi totul într-un stil artificial, cred că mai degrabă este un stres pentru trup și minte decât un confort. Încep să cred că motivul pentru care românii nostri sunt atât de frustrați și depresivi se află exact în ceea spun eu aici. Este un vechi proverb care spune că „omul este dator să muncească pentru ca să nu-l prindă moartea sezând”. Sunt oare unele dintre serviciile noatre de la oraș la care mergem zi de zi și de multe ori nu facem nimic concret, ci doar ne mințim pe noi înșine că facem ceva, o formă de muncă de care se vorbește în acest proverb? Nu știu, la asta veți contempla voi.

Avem o țară frumoasă cu potențial de a realiza din ea tot ce ne dorim. Ne lipsește doar un lucru: o atitudine corespunzătoare. Din atitudinea noastră ne lipsesc cu desăvârșire hărnicia, educația naturală, spiritul practic, modestia. Ne lăsăm în urmă hectare de pământ de calitate superioară și plecăm la munci dezonorabile în țări străine pentru a ne face bani să achiziționăm o mașină fără valoare și un apartament la oraș. Știți ce se întâmplă cu noi în tot acest timp? Devenim mai frustrați, mai egoiști, mai aroganți. Nu e corect și păcat că puțini realizează acest lucru. Ce e atât de dezonorabil să-ți muncești pământul tău, să crești un animal, să acaparezi piața cu produsele tale? E mai bine să speli bude în Italia? Aa, dar stai, cei din România nu știu ce faci tu în Italia, tu te vei arăta de Paști direct într-un BMW. Așa și? Omul deștept te va cunoaște și nu va pune oricum niciun preț pe tine. Te vei lăfăi doar între semenii tăi care îți sunt inferiori. Cu alte cuvinte, viața ta este un întreg proces de regresiune.

Nu susțin deloc că munca despre care vorbesc este ușoară, mai ales că acum cei care fac așa ceva sunt în minoritate, dar adunându-ne mai mulți, ușor, ușor vom deveni majoritatea și totul va fi mult mai simplu. În plus, apare acea satisfacție că tu, care ești mic, realizezi proiecte atât de mari, iar pe lângă asta, natura va avea grijă de tine și îți va mulțumi cu sănătate, fericire, ganduri bune și o viață curată. Munca este sănătate și nu degeaba suntem printre cei mai bolnavi din toată Europa…

Patru secrete pentru un trai mai bun

Avem un stil de viata haotic. Nu vrem sa intelegem ca in aceasta scoala, viata, este necesar controlul tuturor influentelor, sa ne cunoastem si sa cunoastem, sa avem rabdare si sa ne cultivam. Toata aceasta dezorientare a aparut pentru ca ne multumim cu putin, ne lasam satisfacuti de niste false placeri si devenim sclavi fara sa realizam. Toti primim semnale ca ceea ce facem nu este bine sau ca suntem pe un drum gresit, insa le ignoram si continuam in bezna si ceata. In final, din cauza ca uitam de noi, fiinta umana se separa si datorita acestui lucru, nimic nu ne mai poate salva decat o boala, care sa ne aminteasca de noi insine.

Un vechi proverb latin spune: “Mens sana in corpore sano” adica „O minte sanatoasa intr-un corp sanatos”. Adevarul care se ascunde in acest proverb este mult mai profund si nu se rezuma doar la a tinti asupra sanatatii fizice, ci prin ravnirea catre un scop nobil, cum ar fi dezvoltarea noastra ca fiinte, ne va aduce inevitabil si sanatate fizica. Sanatatea este un efect secundar al echilibrului perfect, armonia fortelor ce lucreaza in interiorul corpului nostru. Nu trebuie sa existe o mare dezordine pentru ca boala sa se manifeste. Pentru ca lipsa armoniei este deja inceputul bolii.

Considerand ca m-am facut oarecum inteles, voi incerca sa prezint cateva indicii care ne arata ca suntem pe drumul cel bun sau macar il vedem in zare. Cei patru stalpi care sustin fiinta umana superioara sunt cunoasterea, vointa, curajul si tacerea. Subrezind unul dintre acestia, intregul nostru progres va fi in zadar, pentru ca tot ce vom construi pe timpul zilei, peste seara va fi darmat.

Cunoasterea o poate dobandi oricine, nu conteaza cat IQ sau memorie are. Fiecare va face in felul sau asocieri in functie de nivelul sau intelectual. Nu va lasati inselati ca nu puteti invata sau ca nu stiti cu ce sa incepeti. Important e doar sa incepeti, apoi toate se vor destainui in fata voastra.

Vointa este legata de autocontrol si se obtine prin impingerea limitelor noastre cate putin in fiecare moment care ni se iveste. Pentru omul cu vointa nu exista vicii si se simte in fiecare situatie liber sa aleaga, iar partea sa animalica este depasita si fara sens.

Curajul este o calitate ce ne lipseste cu desavarsire. Ne este frica de actiunile noastre si preferam sa preconizam ce s-ar putea intampla inca dinainte sa incepem. Nu exista nimic pe lumea asta care sa ne aduca frica, nici macar moartea. Toate sunt niste simple idei bine inradacinate in mintea noastra. Unui om echilibrat nu ii este teama sa lase totul si sa o ia de la capat. Prin curaj ne vom atinge adevaratul nostru potential.

Tacerea. Personal, sa pastrezi linistea atunci cand trebuie, o consider una dintre cele mai grele misiuni ale vietii. E important sa ne ghidam dupa expresia: „Invata sa taci inainte sa vorbesti.”. Progresul nostru personal trebuie sa fie pastrat pentru noi, ca doar asa putem duce fara influente pana la capat ceea ce ne-am propus. Tacerea este putere!

In concluzie, acea persoana care va fi hotarata sa realizeze un echilibru intre toate aceste patru fundamente, va avea parte de rasplata inzecita si atunci va intelege cu adevarat tot ce se intampla in jurul ei.