Alimentație și meniu pentru copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani

De-a lungul timpului am acordat o importanță foarte mare alimentației și sănătății adulților dar am omis copiii. Din cauza ignoranței părinților, cu toate că ei cred că se implică într-un mod special în educație și le sare muștarul când le atragi atenția despre acest lucru, copiii suferă încă din burta mamei, unde nu primesc îngrijirea adecvată. Alimentația nesănătoasă, tutunul, alcoolul, stresul, presiunea celor din jur, moda societății, frica, fac din mama care poartă sarcina un mediu nociv pentru sănătatea bebelușului. Dacă se mai recurge și la cezariană și se întrerupe alăptatul natural, deja viața copilului respectiv este compromisă și din păcate, părinții sunt de vină. Au condamnat o viață de om la boală și durere. Valul distrugător al necesității de proprietate, a schimbat părinții în persoane care își atribuie copiii, considerându-i un lucru material, o proprietate și cred că pot să-i transforme în frustrările și complexele lor. Trebuie să înțelegem că nu noi am creat acei copii, mulți părinți erau inconștienți, beți, drogați în timpul actului sexual și totuși cred mai apoi că ei, cu „minunata” lor putere, au reușit să fabrice o viață de om. Este total fals, nu are niciun sens acest lucru. Creația, oricare ar fi ea, este un act perfect conștient, iar cum noi nu suntem mai deloc conștienți, cu siguranță nu putem crea viață. Să încetăm să ne mai considerăm zei care creează până în momentul în care vom deveni cu adevărat zei.

Suntem obligați ca părinți să le asigurăm copiilor dezvoltarea naturală și armonioasă fără să intervenim nici mai mult nici mai puțin decât este necesar. Unui părinte atent sau cât de cât conștient îi va veni foarte ușor să educe un copil, deoarece el este capabil să observe și să înțeleagă procesele naturale. Unui copil sănătos nu-i sunt necesare preparatele nutritive scumpe, creme, pudre, tratamente, suplimente alimentare etc. pentru că toate acestea sunt doar o formă de comerț. Acei porci materialiști care au transformat lumea în clienți fără niciun sentiment și-au băgat, desigur, coada lor șfredelată și în viața inofensivilor copii. Nu e treaba noastră să-i judecăm pe ei, dar este obligația noastră să ne formăm și pregătim copiii pentru viața pe care o vor urma. Să nu uităm că pruncii învață prin imitare, nu prin judecare. Ei nu pot analiza situația așa cum fac unii adulți și spun unii adulți pentru că doar unii pot analiza, majoritatea oamenilor încă imită întreaga lor viață. Nu putem spune unui copil să nu fumeze dar noi să avem țigara în mână, pentru că mentalul lui nu va înțelege nimic. Subconștientul e obiectiv, el nu judecă, nu analizează, ci doar se impregnează cu informație.

O altă problemă de care se lovesc copiii din zilele noastre este așa zisa modă de care părinții nu se pot îndepărta deloc. Le este imposibil să facă ce este natural daca nu este la modă. Mamele consideră total ciudat să alăpteze un copil până la vârsta de un an jumătate sau doi ani deoarece cred că își vor deteriora aspectul sânilor, le este total imposibil să hrănească la sân un copil în public însă nu le este deloc rușine să pozeze goale sau în tot felul de ipostaze jalnice. Taților li se pare absurd să se abțină de la actul sexual în timp ce femeia este însărcinată sau alăptează, le este imposibil să se abțină să nu judece, să nu supere și să înțeleagă toate capriciile femeii în aceste perioade sensibile. Părinții consideră greșit să-și lase copiii cât mai mult timp în natură crezând că se vor îmbolnăvi, li se pare demodat să folosească scutece curate din bumbac, în locul acelora sintetice și pline de chimicale etc. Astfel copiii vor deveni bolnavi sau predispuși la boli, alergici, autiști, plin de complexe și probleme psihice, incapabili și clienți fideli ai porcilor materialiști.

În continuare ne-am propus să prezentăm câteva principii de alimentație a copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani. Această perioadă este critică pentru ei pentru că mamele conștiente încep să înțarce, copiii au nevoie de o cantitate mai mare de nutrienți și organismul lor se adaptează la noul stil alimentar pe care îl vor urma, cu mici modificări, întreaga viață. Înainte de a începe vrem să repetăm că este obligatoriu ca mamele să alăpteze atâta timp cât au lapte, iar dacă lactația se întrerupe vina este desigur a părinților. Cauzele sunt de obicei hormonale, mai exact actul sexual care se întreține în timpul și după sarcină. El va deregla secrețiile hormonale ale femeii. Ca să înțelegem mai ușor, organismul va percepe actul sexual ca pe o necesitate de a naște un nou copil, astfel lactația se va opri și se va forța pregătirea sistemului reproducător feminin pentru o nouă fecundare. Dorințele animalice ale taților, în general, dar nu numai, vor trebui înțelese și stăpânite, iar masturbarea sau actul sexual cu alte femei nu va culmină nicăieri altundeva decât în distrugerea relației și compromiterea educației și vieții copilului. Nașterea unui copil, necesită o responsabilitate corectă din partea ambilor părinți.

PARTEA I: PRINCIPII ALIMENTARE

Odată cu împlinirea vârstei de 1 an, copiii încep să fie înțărcați. Se recomandă alternarea progresivă a hranei normale cu laptele matern, cu scopul de a obișnui într-un mod echilibrat sistemul digestiv al copilului. În zilele noastre rar mai sunt mame care-și alăptează copiii după vârsta de 1 an, însă pe vremuri, mai ales în zonele rurale, acest lucru era obișnuit. Există copii care au supt până la vârsta de 3 ani. Tinând cont de acest aspect al alternării hranei cu alăptarea, vom descrie mai departe necesarul energetic și de nutrienți pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani, care este ușor modificat față de cel al unui sugar exclusiv.

Necesarul energetic

După vârsta de un an copilul începe deja să fie activ: se mișcă, scoate sunete sau chiar vorbește, drept consecință necesarul energetic va crește progresiv. Carbohidrații de calitate, neprocesați chimic, precum cerealele integrale, orezul, fructele, legumele și mierea de albine vor sta la baza alimentației. Ei vor asigura cu certitudine completara nevoilor nutritive ale alăptatului, precum fibre, vitamine și minerale. În același timp vor ajuta la adaptarea echilibrată și sănătoasă a sistemului digestiv al viitorului adult la alimentele pe care le va consuma cel mai frecvent în viață.

Necesarul de grăsimi

În acest interval de vârstă, multe organe sunt încă în plină dezvoltare. Poate cel mai important organ, creierul, necesită grăsimi de calitate pentru funcționare și dezvoltare. În plus grăsimile asigură cel mai mare aport energetic în comparație cu glucidele și proteinele. Vom ține cont de aceste lucruri deosebit de importante și vom introduce în alimentația copilului produse care conțin grăsimi de calitate, precum laptele crud de capră (doar dacă sursa este de încredere), laptele prins de capră, peștele gras, brânzeturi proaspete realizate în casă, ouăle, uleiurile vegetale presate la rece etc. Pentru sănătatea copilului se va evite o dietă săracă în grăsimi.

Necesarul de proteine

Tot acum procesele de creștere și dezvoltare sunt accelerate, iar necesarul trebuie luat în calcul. În pricipiu, alimentele recomandate pentru conținutul lor de grăsimi includ și proteine de calitate. Nu se recomandă o dietă vegetariană la această vârstă, deoarece nu se va putea atinge aportul optim de proteine și grăsimi doar din semințe și legume. Copilul va trebui să mănânce o cantitate vegetală mult mai mare, ceea ce, din cauza sitemului digestiv prematur, este imposibil. Ca variație de alimente vegetale, care se vor introduce în dietă, vor fi legume precum lintea, fasolea, mazărea, soia, semințele de cânepă (bogate în proteine și acizi grași esențiali), năutul etc.

Necesarul de calciu

Creșterea și dezvoltarea dinților și a oaselor necesită o mare cantitate de calciu și alte minerale importante. Cele mai bune surse de calciu sunt orzul și grâul verde, lactatele, sardinele, semințele de cânepă, soia, fasolea albă, semințele de susan, verdețuri cu frunza verde închis, gălbenușul de ou, morcovul, alunele etc. Laptele de capră se va consuma crud, integral, proaspăt sau sub formă de lapte acru și brânzeturi proaspete, preparate în casă. Se vor evita laptele și preparatele din lapte pasteurizat.

Necesarul de vitamina B

Cea mai sănătoasă metodă de procurare a vitaminei D este prin expunerea moderată la razele Soarelui. În acest fel vitamina D se sintetizează la nivelul pielii, însă există și alte surse importante de vitamina D cum ar fi peștele oceanic gras, laptele integral crud (doar dacă sursa este de încredere), untul, ficatul etc.

Necesarul de fier

Fierul are rol de bază în producerea hemoglobinei și este indispensabil pentru metabolizarea vitaminelor B și funcționarea sistemului enzimatic. El stimulează procesul de creștere, mărește rezistența la îmbolnăvire, asigură o culoare sănătoasă a pielii etc. Principalele surse de fier sunt ficatul de vită, carnea de vită, gălbenușul de ou, soia, legumele verzi, fulgii de ovăz, tărâțele de grâu și porumb, nucile, alunele etc. De menționat este că Vitamina C stimulează absorbția fierului, astfel se va lua în calcul consumul corespunzător de fruncte și legume proaspete.

Necesarul de fructe, legume și alte vegetale

Fructele, legumele și alte plante,  dacă sunt consumate proaspete, neprocesate termic, asigură pe lângă energie, minerale, vitamine și pricipiile active, cu efecte medicinale, precum fitohormonii de creștere, antibiotice vegetale (fitoncide), uleiuri volatile, alcaloizi etc. Se recomandă consumul cât mai variat și de regulă fructele, legumele și plantele de sezon. Transformarea lor în sucuri, piureuri și ceaiuri este o metodă excelentă de consum. Se urmăresc ceaiurile realizate din plante bogate în vitamine și minerale, precum rădăcina de Păpădie, muguri de Plop negru, Coada-șoricelului, frunze de Dud etc.

Necesarul de sare

Suplimentarea cu sare nu este obligatorie la această vârstă, însă o sare naturală, neiodată, de ocnă, poate asigura un surplus de minerale naturale. Totuși, nu se va depăși doza de 2g pe zi și în niciun caz nu se va utiliza sarea iodată.

Alimente de evitat

E forțat spus „alimente” însă indrustria alimentară așa le consideră. În alimentația oricărui copil, dar și la adult, vor trebui evitate cu orice preț următoarele produse: zahărul alb rafinat și orice aliment care îl conține, sarea iodată fină, laptele pasteurizat și cel UHT, orezul alb, făina albă sau orice aliment care o conține, sucurile sau băuturile răcoritoare din comerț, produsele din carne procesată, conservele ce conțin conservanți chimici, alimentele congelate.

Sfaturi practice

  • aspectul mâncării să fie cât mai interesant şi diversificat;
  • porţiile să fie mici şi atractive, lăsându-i copilului opţiunea de a alege singur cantitatea consumată;
  • dacă refuză un anumit aliment, acesta trebuie îndepărtat de lângă el şi trebuie evitat să se acorde prea mare atenţie acestui lucru. Nu trebuie să i se ofere o alternativă imediat, ci trebuie aşteptat până la masa următoare;
  • când se pregătesc primele mese, se adaugă în mâncarea solidă o porţie mare de lapte de sân, ceai medicinal, apă sau lapte de capră;
  • copiii au nevoie de gustări sănătoase între cele 3 mese principale, precum fructe proaspete, legume crude, fructe uscate, brânzeturi proaspete, lapte de capră crud integral etc.;
  • nu uitați să educați copilul să consume zilnic o cantitate suficientă de apă și lichide;
  • purtați copilul în natură, să ia contactul cu plante, animale, praf, polen tocmai pentru că acum este momentul pentru a se adapta la mediul exterior fără a crea alergii și intoleranțe;
  • un alt secret este ca mama să mănânce asemănător în perioada sarcinii și alăptării, ne referim aici la produse nu la cantitate, evident că mama va consuma o cantitate mai mare de alimente, însă aceleași produse. Astfel informația alimentelor este trecută prin laptele matern la prunc imprimându-se în matricea copilului, el devenind foarte tolerabil la acele alimente. Acesta este și explicația pentru care o mama care consuma alcool sau fumează în timpul sarcinii sau alaptatului va transmite copilului o sensibilitate la aceste vicii.

PARTEA A II-A: EXEMPLU DE MENIU PENTRU O ZI

Necesarul caloric și nutritiv

În realizarea meniului se va ține cont în primul rând de necesarul energetic și nutritiv pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani, cu o masă corporală de 10 – 15 kg. Ca și strategie de calcul vom ține cont de raportul nutritiv al laptelui matern matur astfel:

  • 100g de lapte matern are o valoare energetică de 75kcal, 7.7g glucide, 1.1g proteine și 4.5g lipide. Cu alte cuvinte necesarul aproximativ de glucide-proteine-lipide este 60% – 10% – 30%.
Glucide [g] Proteine [g] Lipide [g] Energie [kcal]
120 (60%) 20 (10%) 60 (30%) 1100-1300

Observație: Am considerat că un copil ar suge de 5 ori pe zi a câte 300g de lapte matern sau de 6 ori pe zi câte 250g. Un calcul simplu ne-ar conduce la rezultatul: 5*3*75kcal/servire = 1125kcal/zi. La fel am înmulțit glucidele, proteinele și lipidele.

Mic dejun: Mix de fructe pasate cu miere de albine și polen apicol.

Ingrediente: pepene galben, caise, nectarine, afine, goji, o lingură de miere de albine, o linguriță de polen apicol.

Total grame: 220 grame din care 47g glucide, 4g proteine, 1.5g lipide, 3.4g fibre + 50-100ml apă pentru vâscozitate.

Total kcal: 230.

Gustare: o porție de 200g de lapte de sân sau o cană de lapte integral de capră/lapte acru de capră cu valoare energetică de 150kcal, 14g glucide, 3g proteine, 8.5g lipide.

Prânz: orez integral cu legume.

Ingrediente: orez integral, ceapă verde, usturoi verde, morcov, ulei de măsline, oregano, sare de ocnă.

Total grame: 170 grame din care 45g glucide, 6g proteine, 20g lipide, 4g fibre.

Total kcal: 410.

Gustare: o porție de 200ml de lapte de sân sau o cană de lapte integral de capră/lapte acru de capră cu valoare energetică de 150kcal, 14g glucide, 3g proteine, 8.5g lipide.

Cină: Suc de legume cu pudră organică de orz verde.

Ingrediente: morcovi, sfeclă roșie, pătrunjel verde, pudră organică de orz verde, o lingură de ulei integral de cânepă .

Total grame: 360 grame din care 30g glucide, 6.5g proteine, 20g lipide, 4g fibre.

Total kcal: 190.

TOTAL ZI:

Glucide [g] Proteine [g] Lipide [g] Fibre [g] Energie [kcal]
150 (64%) 22.5 (9%) 58.5 (27%) 11.4 1130