Sarea?

V-ați întrebat vreodată de unde provine cuvântul „salariu”? În vechime, sarea era extrem de prețuită. În Imperiul Roman, ostașii erau adesea plătiți în sare (în latină sal, salis), de unde a și rămas cuvântul care exprimă remunerația pentru muncă, salariu (salarium). La modul propriu, „un grăunte de sare” făcea (și va face mereu) diferența dintre o mâncare bună și una fără gust, iar la modul figurat, gluma „nesărată” este gluma nelalocul ei, lipsită de „bun gust” și de bun simt.

Sarea este indispensabilă în hrana oamenilor (atât pentru prepararea și conservarea alimentelor cât și pentru funcționarea în sine a organismului), a animalelor, în medicină (serul fiziologic și alte medicamente), în diferite industrii și în practici religioase (cu scop de purificare a locurilor, lucrurilor etc.). Nu în ultimul rând, sarea este și un medicament extraordinar, poate unul dintre cele mai vechi remedii din lume, apreciat în medicina populară ca leac de capătâi.

Dar ce este de fapt sarea? După definitia forțată din DEX, sarea este „o substanță cristalină, sfărâmicioasă, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc; clorură de sodiu (NaCl).” Însă trebuie să fim atenți la aceste definiții, deoarece sarea este identificată în mod eronat, după niște criterii și interese industriale și comerciale, cu substanța numită clorură de sodiu (NaCl), de cele mai multe ori cu adaos de iod.

Două tipuri de sare?

Da, sunt două tipuri de sare, după cum sunteți deja obișnuiți cu majoritatea alimentelor din ziua de astăzi. Primul tip este sarea naturală, nerafinată, grunjoasă, gemă, cea care se extrage direct din zăcăminte. Ea conține, pe lângă clorura de sodiu (NaCl), peste 80 de substanțe minerale si oligominerale, care îi dau, împreună cu încărcătura sa geo-magnetică, extraordinare proprietăți vindecatoare și gustul său inconfundabil. De mii de ani, omul a folosit pentru alimentația sa și a animalelor sale numai sare naturală, grunjoasă, sub formă de cristale mari, numită și sare gemă. Drobii sau bulgării de sare se zdrobeau și se pisau manual, pe măsură ce aceasta se consuma (amintiți-vă de povestea drobului de sare a lui Creangă). Sarea naturală, gemă se gasește încă din abundență în România, în zăcăminte de suprafață (munți de sare), în vreme ce în alte țări europene (Austria, Franța), ea este exploatată numai din zăcăminte subterane. Totuși, în ciuda abundenței sale, sarea grunjoasă se găsește doar la magazinele naturiste, la micii întreprinzători (magazine de cartier) sau pe internet unde se vinde ambalată în pungi sau vrac (Legea HG nr. 568/2002, cu modificările și adăugările ulterioare, interzice sau limitează comercializarea ei – scopul acestei Hotărâri de Guvern nu îl înțelegem încă).

Al doilea tip de sare este sarea de masă fină și extra-fină, care se găsește la discreție pe rafturile supermarket-urilor, în restaurante, cantine și în orice produs alimentar (mai ales în produsele de panificație). Ea se obține prin extra-procesarea sării naturale, prin proceduri exclusiv chimice și în mod cert toxice. Rezultatul final este clorura de sodiu (NaCl), sărăcită deci de toate cele peste 80 de minerale și oligominerale, împreună cu încărcătura sa geo-magnetică. Pe lângă toate acestea, pentru a evita întărirea sării fine, se adaugă un antiaglomerant, E 535, adică celebra ferocianură de sodiu, o substanță evident toxică pentru organism. Sarea rafinată nu numai că nu are nici o calitate terapeutică, ci nu mai dă nici adevăratul gust alimentelor gătite, dar provoacă, în plus, hipertensiune.

Cum toate acestea nu erau destule, sarea de masă din România este și iodizată sintetic. Numeroși cercetători și medici, din România și din străinătate, familiarizați cu această problemă a iodului, afirmă că iodizarea sării nu produce nici pe departe efectele așteptate de Guvern, adică scăderea incidenței de hipertiroidism în rândul populației din România. Studii minuțioase în acest sens au revelat că un consum sporit de compuși sintetici ai iodului crește incidența unor afecțiuni tiroidiene autoimune, favorizează supradezvoltarea și chiar apariția unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de compuși sintetici ai iodului (ioduri și iodați) produce alergie și marește intoleranța la substanțele care conțin acest element (de exemplu, cele folosite în radiologie).

În acest timp, iodarea universală a sării determină efecte adverse grave precum:

  • creșterea incidenței bolii cardiace ischemice, datorită deficienței de magneziu;
  • accelerarea proceselor de ateroscleroză și decompensări ale insuficienței cardiace prin aportul de sodiu;
  • toxicitatea indusă de ferocianura de sodiu sau potasiu;
  • hipertiroidie indusă în rândul populației cu funcții normale ale tiroidei;
  • agravarea unei hipertiroidii preexistente;
  • creșterea ratei cancerului tiroidian;
  • creșterea volumului glandei tiroide;
  • afectarea vederii prin toxicitate directă asupra tiroidei;
  • creșterea incidenței bolilor alergice (inclusiv a șocului anafilactic la iod – boală cu un procent înalt de mortalitate);
  • hipotiroidie fetală, indusă în viața intrauterină la femeile care consumă sare iodată;
  • toate celelalte boli și afecțiuni cauzate de dereglarile hormonale și metabolice datorate disfuncției tiroidei (obezitate, constipație, cancer de toate felurile, slăbirea sistemului imunitar, diabet etc.).

În concluzie, nu consumul de sare este problema afecțiunilor datorate sării, ci tipul de sare utilizat. Dacă vă amintiți, oamenii de la țară, acum ceva vreme nu aveau frigider și cea mai răspândită metodă de conservare utilizată a fost sărarea alimentelor. Cu alte cuvinte, oamenii de acum 50 de ani mâncau cu mult mai sărat decât noi și ghiciți ce; disfuncțiile glandei tiroide erau cu mult mai rar întâlnite. Acum cred că vă imaginați și voi ce impact asupra tiroidei are un consum de varză murată unde s-a folosit sarea iodată. Gândiți-vă de două ori înainte.

Tabel calorii alimente

Aliment Proteine Lipide Glucide KCal Aliment Proteine Lipide Glucide KCal
% % % la 100 g % % % la 100 g
Carne si derivate Peste si derivate
Carnati 18,0 26,9 324 Biban 88
Creier 128 Cod 19,0 1,0 87
Curca 24,5 8,5 179 Cod in sos tomat 14,9 1,3 2,9 85
Ficat (porc, vita) 132 Crap 18,9 2,8 104
Ficat (pasare) 120 Crap in ulei 10,6 6,9 4,3 125
Gaina 21,0 6,0 142 Hering 18,0 10,0 167
Gasca semigrasa 18,4 20,0 261 Hering in ulei 13,7 28,9 325
Inima, rinichi 120 Hering in sos tomat 16,2 10,4 1,8 170
Jambon 271 Icre crap 25,0 3,0 130
Leberwurst 16,8 30,1 349 Icre stiuca 27,0 1,5 125
Miel 18,0 20,0 260 Macrou 22,0 10,0 183
Muschi tiganesc 21,6 26,3 333 Macrou in sos tomat 14,5 10,6 1,6 164
Parizer, cremwursti 13,0 26,0 295 Macrou in ulei 16,2 20,7 259
Pateu de ficat 19,6 19,5 261 Pastrav 103
Porc – slaba 20,4 6,3 142 Salau 19,4 0,4 83
Porc – grasa 15,0 30,0 350 Sardina in ulei 19,3 21,6 280
Pui de gaina 20,1 10,2 177 Scrumbie 14,2 25,9 299
Rata 19,6 6,0 136 Somn 16,8 18,8 224
Salam 560 Stavrid 16,6 5,1 115
Salam de Sibiu 26,5 43,4 512 Stavrid in sos tomat 15,5 6,6 125
Salam de vara 20,0 47,0 519 Stiuca 19,1 0,4 82
Slanina 630 Oua
Sunca presata 24,9 20,7 294 Ou de gaina (gr. pe buc.) 7,0g 6,0g 0,6g 171
Vita – slaba 20,4 2,2 104 Galbenus de ou de gaina 16,0 32,0 0,3 364
Vita – grasa 12,0 24,5 277 Albus de ou de gaina 13,0 0,2 0,5 57
Lapte si derivate Galbenus de ou de gaina 165
Branza de burduf 27,4 27,4 0,5 369 Un ou de rata (cca 60g) 7,0g 8,0g 0,2g 104
Branza grasa de vaca 13,0 9,0 4,5 155 Grasimi
Branza slaba de vaca 18,0 4,0 90 Maioneza 716
Branza topita 7,0 36,0 0,9 366 Margarina 82,5 767
Cascaval 25,0 19,0 1,0 283 Untura de porc 0,2 99,6 927
Iaurt 3,2 2,6 4,0 70 Ulei floarea soarelui 100,0 930
Lapte batut 3,2 2,9 5,5 63 Ulei soia 100,0 930
Lapte de vaca integral 3,5 3,5 4,5 65 Dulciuri
Lapte de vaca normalizat 3,5 1,7 4,9 50 Ciocolata 525
Lapte de oaie 6,0 7,5 4,6 113 Marmelada 272
Lapte de capra 3,5 3,7 4,5 67 Miere 310
Lapte praf 27,0 24,0 40,0 498 Zahar nerafinat 375
Telemea de oaie 18,9 24 1,0 315 Zahar rafinat 385
Telemea de vaca 19,4 20,4 1,0 273 Bauturi
Smantana 2,5 30,0 3,1 300 Bere blonda 53
Unt 6,0 74,0 2,0 721 Bere bruna 42
Cereale si fainoase Cola 48
Biscuiti 8,2 9,5 74,0 425 Limonada 58
Cornuri, chifle simple 8,2 0,4 57,1 271 Rom 245
Cornuri, chifle cu material 8,2 4,4 61,6 327 Tuica 250
Faina de grau 11,8 1,4 72,0 356 Vina alb 138
Faina de secara 8,9 1,2 74,6 353 Vin rosu 165
Faina de porumb 9,6 1,7 72,1 351 Whisky 245
Fulgi de ovaz 13,6 6,3 63,3 374 Paine
Gris 9,4 0,9 75,9 358 Paine de grau alba 7,5 0,4 52,0 274
Orez 8,1 1,2 75,5 354 Paine de grau intermediara 7,5 0,7 48,0 234
Paste fainoase obisnuite 10,9 0,6 75,6 360 Paine de grau neagra 8,4 1,2 48,0 242
Paste fainoase cu ou 10,2 2,2 79,1 386 Paine de secara 12,4 1,7 67,7 344
Porumb 336 Paine graham 9,1 1,0 51,0 256
Pop-corn 345
Spaghete 351
Proteine Lipide Glucide KCal Proteine Lipide Glucide KCal
% % % la 100 g % % % la 100 g
Legume proaspete Fructe proaspete
Ardei gras verde 1,1 0,2 2,5 17 Banane 1,3 0,6 13,4 66
Ardei gras rosu 1,3 0,4 7,3 39 Caise 1,0 13,0 57
Cartofi (fierti) 1,7 0,2 17,4 80 Capsune 1,0 1,0 9,0 50
Cartofi prajiti 345 Cirese 1,0 0,3 18,0 81
Castraveti 1,3 0,2 2,9 19 Coacaze 1,5 0,6 10,2 54
Ceapa verde 1,0 0,2 3,5 20 Fragi de padure 1,3 1,0 9,8 54
Ceapa uscata 1,5 0,2 8,0 40 Grepfruit 0,5 0,2 6,5 30
Ciuperci 5,0 0,5 2,3 35 Gutui 0,5 0,5 14,2 65
Conopida 2,8 0,3 3,9 30 Lamai 0,9 0,7 6,2 36
Dovlecei 0,9 0,1 3,2 18 Mandarine 0,8 0,1 8,7 40
Fasole verde 2,0 0,2 5,7 33 Macese 4,1 1,2 21,8 117
Mazare verde boabe 8,4 0,5 14,0 96 Mere 0,3 0,5 15,0 67
Marar 19 Mure 1,5 1,4 14,1 77
Morcovi 1,5 0,3 8,8 45 Pepeni galbeni 0,5 0,1 5,0 23
Pastarnac 1,4 0,5 15,0 72 Pepeni verzi 0,5 0,1 5,4 25
Patrunjel 32 Pere 1,0 1,0 16,0 79
Patrunjel radacina 1,1 0,8 10,0 53 Piersici 1,0 10,0 45
Rosii 1,3 0,2 4,8 27 Portocale 0,8 0,2 10,1 47
Praz 2,3 0,4 9,9 54 Prune 0,6 0,1 21,0 89
Ridichii de luna 0,6 0,1 3,8 19 Zmeura 1,0 1,0 14,0 71
Ridichii de iarna 1,3 0,1 4,9 26 Struguri 2,1 1,7 18,0 98
Salata verde 1,9 0,3 2,9 22 Visine 1,0 0,5 14,0 66
Sfecla rosie 1,3 0,1 9,0 43 Fructe uscate
Spanac 3,5 0,3 2,0 25 Curmale cu samburi 1,9 0,6 74,0 316
Telina radacini 1,4 0,3 5,9 33 Mere 1,0 1,0 55,0 239
Urzici 7,9 0,7 7,1 68 Pere 2,4 0,4 70,0 300
Usturoi 7,2 0,2 26,0 137 Prune cu samburi 2,5 0,5 71,0 306
Vinete 26 Smochine 4,3 1,3 58,0 267
Varza alba 1,8 0,2 5,8 33 Stafide 2,5 0,5 71,0 306
Varza Bruxelles 4,0 0,5 7,0 50 Compoturi
Varza rosie 1,9 0,2 5,6 33 Compot de caise 0,5 14,0 59
Legume uscate Compot de cirese 0,4 15,5 65
Cartofi chips 546 Compot de gutui 17,0 70
Cartofi rondele 7,8 0,4 77,0 350 Compot de mere 0,3 17,5 73
Ciuperci 41,7 1,7 30,8 313 Compot de pere 0,2 20,5 85
Fasole 23,0 1,7 47,7 303 Compot de piersici 0,6 16,1 68
Mazare 21,5 1,9 53,0 323 Compot de prune 0,4 15,3 64
Soia 341 Compot de visine 0,4 15,5 65
Legume murate Compot de struguri 0,5 19,0 80
Castraveti in otet 0,6 1,5 9 Sucuri
Gogosari intregi in otet 0,7 3,0 15 Suc de pere 0,02 14,1 57
Gogosari taiati in otet 0,8 2,6 14 Suc de prune 0,09 13,7 56
Salata de varza rosie 1,0 3,0 16 Suc de zmeura 0,16 12,3 51
Salata de sfecla rosie 1,0 1,0 8,2 38 Suc de struguri 0,13 20,0 83
Varza acra 1,2 3,3 18 Suc de tomate 1,0 5,0 25
Legume conservate Suc natural de mere 0,09 17,4 72
Bulion de tomate 3,6 11,6 62 Oleaginoase
Fasole verde 1,1 0,4 2,5 18 Arahide 25,8 44,5 15,7 584
Ghiveci in bulion 1,4 0,5 3,7 26 Alune curatate 12,0 63,0 17,0 705
Mazare verde boabe 6,5 0,5 10,0 72 Masline negre 20;0 35;0 7;2 437
Pasta de tomate 5,4 15,4 85 Masline verzi 12,5 10,0 8,1 177
Spanac cu orez 2,0 8,0 2,0 91 Nuci 21,0 59,0 3,7 650
Tocana de legume 1,0 6,0 3,1 73
Tomate in bulion 1,7 0,4 3,1 23