Produsele de panificatie pentru care s-a folosit faina alba rafinata

In vreme ce locurile de munca incep sa ne acapareze din ce in ce mai mult vietile personale, sa ne fure timpul, vocatia si imaginatia, oamenii cu mintea “deschisa” uita complet de ei insisi si lasa ca aceasta activitate care ar trebui sa le consume mai putin de jumatate din energie, sa le rapeasca inclusiv sanatatea. Vad cozi imense la covrigarii si patiserii in jurul orei 16:00, cand se iese de la serviciu. La multe persoane, una sau doua mese pe zi sunt compuse din produse de panificatie. Pe langa faptul ca graul integral, natural de la mama lui, nu asigura nici macar jumate din necesarul zilnic de nutrienti, acele produse de panificatie contin doar o mica parte din graul integral. Ele sunt facute din faina alba, din care s-au inlaturat substantele nutritive odata cu taratele. Ceea ce ramane este undeva la 20% din concentratia benefica initiala. Pentru gust, conservare si aspect se folosesc diversi compusi chimici precum coloranti, acid ascorbic, acid citric, maltodextrina, propilen glicol, cisteina, guma Xantan, grasimi vegetale hidrogenate si sare iodata. Toti acestia sunt toxici pentru organism. In plus, la producerea fainei se foloseste pentru inalbire un ingredient surpriza: alloxanul. Acesta face ravagii in randul celulelor pancreatice care produc insulina. De aici mai este un pas pana la diabet. Lipsa enzimelor din faina alba favorizeaza ingreunarea digestia si apare constipatia cu efectele ei intarziate, pana la cancer de colon.

In concluzie evitati produsele care sunt facute din faina alba sau extra alba. Cititi cu atentie eticheta painii pe care o cumparati. Ideal, o paine ar trebui sa contina faina integrala, apa, sare, ulei vegetal si drojdie. Tot ce apare in plus la ingrediente este un minus pentru sanatatea voastra. Fiti atenti si la painea neagra. Daca e paine neagra, nu inseamna ca e obligatoriu sa fie facuta din faina integrala. De fapt, majoritatea sunt facute din faina alba care este ulterior colorata. Incercati sa nu exagerati cu produsele de panificatie, fie ele de calitate. Sunt satioase si va vor face sa nu mai consumati alti nutrienti vitali pentru organism.

Produsele cosmetice complexe din punct de vedere al chimicalelor

Acordam multa importanta la ceea ce inghitim dar uitam complet ca avem si alte portite catre interior. Pielea este cel mai mare organ din corp, cu un rol deosebit. Este de fapt granita intre noi si mediul inconjurator, cu scopul de a ne apara fata de factorii externi. Neingrijind acest organ, toxinele vor ajunge in noi fara nicio intarziere. Toate produsele cosmetice si de ingrijire personala, pe care le gasim in mod uzual, sunt sintetice, amestecuri de chimicale dintre care majoritatea sunt toxice pentru organism. Cand alegeti un astfel de produs, nu ar trebui sa fie nimic diferit fata de alegerea unui aliment, adica sa contina ingrediente de origine vegetala, animala sau minerala, care se gasesc in mod normal in natura, fara prea multa interventie a omului. Spre exemplu, cel mai bun sapun este cel fabricat prin hidroliza alcalina (soda caustica) a grasimilor vegetale, la care se pot adauga uleiuri esentiale pentru un miros placut. Acest sapun este biodegradabil, fara parabeni (conservanti), parfumuri sintetice si coloranti. Toate aceste elemente din urma afecteaza pielea, ii micsoreaza capacitatea de protectie si va lasa drum liber absorbtiei toxinelor in organism. Vom fi expusi nu numai la fungi, bacterii, praf, fum, poluare, ci inclusiv la substantele nocive din produsele cosmetice pe care le utilizam. Totul va intra in sange fara doar si poate.

Apa minerala cu reziduu sec mare si bauturile racoritoare din comert

Sincer sa fiu, daca as avea o alternativa la apa minerala din comert, mai putin ideea cu filtru pentru apa de la chiuveta, care este scump, trebuie inlocuit periodic si nici o incredere sporita nu imi transmite, nu as mai consuma apa imbuteliata. Motivul este unul simplu. Aceasta apa nu este nicidecum naturala. In primul rand este filtrata, demineralizata, apoi tratata cu clor si flor impotriva bacteriilor, iar in final remineralizata. Nu e nimic natural acolo, iar conceptia ca un angajat al companiei X de apa minerala sta cu sticlele la un izvor de munte si le umple, apoi le trimite in supermarket, este total falsa. Un alt dezavantaj major al apei imbuteliate este in sine imbutelierea in sticle de plastic, ceea ce face ca plasticul sa elimine elemente toxice in apa atunci cand este expus la soare sau la o anumita temperatura. In plus, este foarte deranjant cand trebuie sa cauti un loc unde sa arunci sticlele de plastic. Ideal ar fi sa va procurati apa dintr-un izvor cat mai pur si sa o tineti in sticle de sticla pentru maxim 2 zile. Eu inca nu am reusit acest lucru si presupun ca si multi altii sunt in conditia mea din diverse motive, asa ca va trebui sa cautam apa imbuteliata de o calitate cat mai buna (Editare: de mai bine de un an, am reușit să procur apă doar de la izvoare sau fântâni).

Criteriile de alegere a apei sunt in ordinea importantei, urmatoarele: reziduu sec la 180 grade Celsius, continutul de Fluor, continutul de nitriti si nitrati, continutul de Clor si PH-ul, care este discutabil, deci nu o sa-l tratez aici deocamdata.

Limite admise:
ElementReziduu secFluor (F)Nitriti (NO2) si Nitrati (NO3)Clor (Cl)
Limita maxima admisa250 mg/l0.2 mg/l5-6 mg/l5 mg/l

Reziduu sec mare creste riscul ca acest compus sa se depuna in diferite parti ale corpului, formand litiaza renala/biliara si nu numai.

La capitolul Fluor este mult de vorbit dar nu am s-o fac in acest articol, ci intr-unul separat. Ideea e ca sunt multe studii in ultimii ani care ii contesta beneficiile, chiar mai mult decat atat, il implica intr-o serie de afectiuni grave. Cert este ca favorizeaza mult atrofierea epifizei (glanda pineala), ceea ce nu vrem. Il evitam. Fara el cu siguranta nu ne vom face mai rau.

Despre nitriti si nitrati sunt sute de studii. Este incontestabil faptul ca pot favoriza aparitia cancerului si a altor afectiuni grave.

Clorul nu are niciun beneficiu pentru sanatate. Este toxic si din pacate obtinem foarte mult prin piele atunci cand facem dusuri fierbinti sau bai sau prin consumul in exces de sare (clorura de sodiu), asa ca cel mai bine este sa nu mai existe deloc in apa. Poate cauza iritatii ale sistemului digestiv, dereglarea florei intestinale s.a.

Sucurile din comert sunt si ele extrem de periculoase. Stiati ca principala cauza a obezitatii este consumului de sucuri si bauturi racoritoare? De ce? Simplu. Zaharul este solubil in apa si odata format acest amestec devine foarte usor asimilabil de organism. E ca o perfuzie cu efect aproape imediat. In plus sucurile au o cantitate enorma de zahar. Spre exemplu, o doză de 330 ml din adorabilul nostru suc negru contine aproximativ 40g de zahar, iar doza zilnică maximă admisă este este de 50 de grame. Pe langa acest ingredient, sucurile mai contin coloranti artificiali, indulcitori toxici, arome artificiale etc. Feriti-va de ele, nu ne trebuie asa ceva. In articolul unde am vorbit despre tratarea dependentei de zahar si regim cu alte zaharide puteti gasi alternative sanatoase la bauturile racoritoare din comert.

Puteți urmări aici un video despre prelucrarea apei potabile.

Produsele din zahăr alb rafinat

Rafinarea zahărului brut are același scop ca toate produsele ambalate: prelungirea termenului de valabilitate, îmbunătațirea aspectului și gustului. De la sucul extras din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr până la cristalele albe, e o cale lungă. Întregul proces include înălbirea cu dioxid de sulf, alcalinizare cu oxid de calciu, fierberea în vid și îndepărtarea melasei prin centrifugare. Cu alte cuvinte tot ce este bun (melasa) este îndepărtat și va rămâne doar zaharoză sub formă de cristale. Ca să nu mai lungesc sibiectul, din cauza procesării prin compuși toxici și eliminarea din produsul brut a elementelor benefice organismului uman, zahărul alb rafinat nu este recomandat consumului. Avem alternative de zaharide cum ar fi glucoza și fructoza conținute de fructe sau daca tot ne dorim să facem un gem sau o prăjitură, se poate folosi un zahar brun brut cu un conținut mare de melasă (până la 10%).

În modul în care este consumat zahărul în zilele noastre, fără dubiu stă la baza dereglării funcționării glandelor endocrine și de aici o sumedenie de alte afecțiuni (diabet, obezitate, hipertensiune, boli cardiace). Mai mult decât atât, consumat regulat creează dependență fizică și psihică.

Cea mai mare cantitate de zahăr procesat o găsim în sucuri, iaurturi cu fructe, conserve de legume și fructe, gemuri, dulcețuri, dulciuri ambalate ș.a. Spre exemplu, o doză de Coca-Cola de 330ml conține aproximativ 40 de grame de zahăr, iar doza zilnică maximă admisă a unui adult este de 50 de grame.

Ar mai fi de spus că nu toate zaharidele sunt atât de nocive precum zahărul rafinat. După cum puteți observa în tabelul acesta, clasa zaharidelor se împarte în mai multe subcategorii. Pentru tratarea dependenței de zahăr prin înlocuirea lui cu alte zaharide sănătoase citiți acest articol.

Un video despre cum se fabrică zahărul din trestie de zahăr.

Produsele ambalate

Voi face referire aici la majoritatea conservelor care conțin conservanți artificiali, diferite preparate cum ar fi snacks-urile, chips-urile, cornurile și alte produse de panificație, semipreparatele congelate etc. Sunt o sumedenie de astfel de invenții și singurul lucru bun pe care il au este gustul. Avem pretenția să fim definiți ca ființe inteligente, care dețin un control total asupra vieții, dar ce facem cu dependența de placeri inferioare? Unde este controlul nostru? Ar fi bine să descoperim adevăratul gust bun în alimente benefice pentru trupul și mintea noastră. Încercați să evitați aceste produse, iar când vizitați supermarket-ul, coșul vostru sa conțină cât mai puține ambalaje. Nu aruncăm banii pe ambalaje. Comercianții sunt interesați ca produsele lor să țină cât mai mult, să aibă timp să fie cumpărate. Din acest motiv, la fel ca și carnea, ele sunt supuse unor etape de procesare, în care sunt adăugați conservanți, coloranți, potențiatori de gust etc. Pe lângă aceste substanțe nocive, multe produse conțin o cantitate mare și foarte mare de sare iodata, zahăr rafinat, făină albă, proteine din soia modificată genetic și alte asemenea „bunătăți”.

Acordați atenție la conservele de pește, de legume, compoturi, dulcețuri etc. Lipsiți-vă mai bine dacă nu sunteți siguri pe ingrediente. Feriți-vă de conservele de pește care nu sunt în suc propriu (pește, apă, sare). De regulă, pentru conservele în ulei, nu se specifică tipul de ulei. Cel mai frecvent se folosește un amestec de resturi de ulei vegetal, de proastă calitate. Compoturile, dulcețurile și murăturile le puteti face în casă, cum doriți voi, utilizând zahăr brun neprocesat din trestie sau melasă și sare de ocnă, neiodata excelentă pentru murături și alte conserve.

Produsele din carne procesata industrial

De ce spun industrial? Procesarea carnii poate fi deasemenea gatirea si afumarea de casa. Daca din cand in cand mai introducem in alimentatie si cate un peste afumat de casa, sau o pastrama de oaie, nimic rau nu o sa se intample. Eu nu sunt de principiul de a fi stricti cu viata noastra si sa ne pedepsim de fiecare data cand avem ocazia. Nu sunt adeptul regimului strict vegan sau raw vegan. Acestea au intr-adevar rolul lor si aduc beneficii atunci cand stim sa le folosim, mai ales in curele de detoxifiere. In acelasi timp carnea si produsele de origine animala contin si ele o multime de nutrienti pe care nu ii putem exclude din alimentatia noastra. Depinde si foarte mult de la persoana la persoana, la unii se pliaza mai bine sa consume anumite alimente, la altii nu. Climatul si zona geografica sunt si ei factori decisivi in alegerea nutritiei noastre. Vi se pare corect ca noi sa traim de generatii intr-un climat rece, unde cresc doar cateva buruieni pe an si sa fi vegani ? Din acest motiv am punctat atat de mult pe autocunoasterea noastra, sa ne intelegem corpul, conditiile si sa stim cum sa functionam optim. Sunt anumite detalii de fizionomie ajutatoare, care ne pot da multe informatii in legatura cu alimentatia noastra. O sa vorbim si despre asta. Deocamdata va dau un sfat care niciodata nu are cum sa dea gres. Pana cand o sa stiti exact care regim vi se potriveste perfect, fiti tot timpul ponderati si calculati, incercati sa mancati din toate cate un pic, fara sa exagerati cu nimic.

Carnea procesata industrial trece prin cateva etape care au ca scop conservarea ei cat mai bine si distrugerea sau preventia formarii bacteriilor si a fungilor. Aceste etape sunt mai mult sau mai putin nocive pentru sanatatea noastra. Dupa ce este transata, carnea este spalata cu anumite saruri (nitrit de sodiu, benzoat de sodiu, monoglutamat de sodiu s.a.) pentru a crea un aspect rozaliu de proaspat si pentru gust. Mai mult decat atat, multi producatori (nu stiu cat este de legal) amesteca aceste saruri cu sarea comuna (iodata), le dizolva intr-un solvent (apa) si le injecteaza la propriu in carne. Exista fel de fel de surse pe internet care confirma acest lucru, precum clipul video de mai jos care descrie integral procesul de procesare a carnii de pui. Toate acestea sunt extrem de periculoase pentru sanatate si pot duce la afectiuni ale pielii, ale aparatului cardiovascular, ale sistemul digestiv si desigur, se poate culmina in cancer sau alte boli grave. Fara prea multe studii si analize se poate observa ca aceste saruri in reactie cu unii compusi chimici pot produce substate care sunt incontestabil toxice pentru organism. Un exemplu simplu poate fi reactia benzoatului de sodiu cu vitamina C, din care rezulta benzenuri, o substanta cancerigena.

Ca sa nu mai scriu inca cateva pagini despre acest subiect al carnii procesate industrial va dau un pont cum puteti identifica un produs care nu este rau pentru sanatatea voastra. Metoda e simpla, atunci cand cititi eticheta si la rubrica ingrediente nu scrie altceva decat carne, sare si condimente naturale (piper, oregano, rozmarin etc.), puteti cumpara acel produs. In caz contrar lasati-l expus in continuare in vitrina pana cand producatorul va da faliment sau va schimba modul de procesare a produselor sale.

Despre crenvursti, mezel, carnati, parizer, conserve de carne, pateuri si alte asemenea bombe toxice nici nu vreau sa ma mai obosesc sa scriu despre ele. E la fel cum as cauta beneficiile fumatului, sau tigari BIO, bune pentru sanatate. Nu exista asa ceva, toate aceste produse sunt facute din resturi, amestecate cu nenumarate substante chimice, imbogatite cu monoglutamat de sodiu pentru a crea o iluzie in creierul nostru, acel potentiator de gust sau de aroma. Daca consumati aceste alimente faceti va rog un exercitiu de imaginatie. Ganditi-va ce gust ar avea ele daca am elimina toti acesti aditivi? eu va zic ca oribil, dar va las pe voi.

Prelucrarea cărnii de pui:

Elementele toxice din alimentația noastră

În principiu, fiecare dintre noi are o cultură relativă despre ceea ce este nociv în alimentația sa. Unii iau această selecție mai în serios și amănunțit, alții o tratează într-un mod grosier. Nu cred că ar mai avea rost să vorbesc aici despre fumat și consum frecvent și în exces de alcool, pentru că absolut toată lumea știe că nu e prea indicat să faci acest lucru. Vă spun doar atât. Dacă fumați, NU mai fumați! Dacă beți, NU mai beți! Fără eliminarea acestor vicii comune, nu veți putea niciodată profita de adevărata voastră valoare. Veți fi tot timpul autolimitați și vă veți zbate ca un pește pe uscat. Ăsta e adevărul, care din păcate nu e tot timpul plăcut. Am scris mai multe articole ajutătoare pentru cei care vor să lupte cu viciile și să le înlăture. Începeți mai întâi de acolo. Deocamdată restul muncii mele nu este pentru cei care au vicii.

Lămurind și acest aspect al viciilor, vom continua cu elemente mai subtile ale alimentației și igienei, despre care unii oameni nu au fost informați adecvat în legătură cu ele. Într-adevăr, sunt multe, dar puteți adopta un pricipiu destul de ciudat, pe care l-am testat pe pielea mea și a avut de fiecare dată succes. Atunci când nu sunteți siguri că v-ar face bine un anume aliment și fac referire aici la acele produse ambalate, procesate, conservate etc., mai bine nu-l cumpărați. Dacă sunteți în oraș și începe să vă roadă foamea, iar în stânga și în dreapta sunt numai shaormerii sau altele asemenea, puteți fi siguri că dacă mai îndurați puțin timp și în final mâncați ceva sănătos, va fi o binecuvântare pentru trupul și mintea voastră. Vă asigur că putem trăi fără mâncare circa 30 zile, deci nu disperați că veți muri de foame. Gandiți-vă că acum ceva vreme, oamenii au îndurat războaie și foamete pentru ani întregi și mulți dintre ei au reușit să ne povestească în prezent prin ce au trecut. Cu alte cuvinte, au atins vârste impresionante, fără prea multă mâncare. Omul trebuie să mănânce pentru a trăi și nu invers. Plăcerea de a mânca o putem vedea ca pe un dar divin oferit de natură, la fel ca și celelalte plăceri, pentru a împleti obligația și necesitatea cu frumosul și optimismul. Ce ar fi să nu existe nicio placere în mâncat, să vedem doar necesitatea, să te simti ogligat să faci acest lucru doar pentru a supraviețui? Sau ce ar fi să nu existe nicio plăcere în sex și să fie doar o nevoie de a te înmulți? vă dați seama care ar fi rata de depresie a umanității? Același principiu se poate aplica la oricare altă plăcere. În același timp, trăind doar pentru plăceri, vei deveni un sclav al minții tale, un dependent, fără drept de alegere. Este o cale a muchiei de cuțit, unde va trebui mereu să-ți păstrezi echilibrul între necesitate și plăcere. Acesta este adevărul.

În mare, va trebui să evităm următoarele:

Știu că par multe, dar realizându-vă un program alimentar inițial și respectându-l pentru câteva săptămâni, la un moment dat nu o să mai puteți consuma altceva decât doar ce este sănătos. E același sentiment ca atunci când faci curat în casă și apoi vrei să intri cu cizmele murdare de noroi. Pur și simplu nu poți, chiar dacă înainte a fost murdar și făceai acest lucru. În plus, pe lângă avatanjul unui stil de viață sănătos, schimbarea se va simți și la portofel. O să observați că mulți bani se cheltuiau pe produsele ambalate, pe dulciuri, pe produsele din carne procesată, pe cosmetice etc.

Diagnosticarea afectiunilor. Primul pas catre vindecare

Din punct de vedere structural, o boala se manifesta pe doua planuri fundamentale. Un plan fizic care se remarca prin modificari ale corpului nostru si altul psihic care este cel mai bine evidentiat in subconstient. De regula, diagnosticarea bolilor prin medicina conventionala se face prin analiza detaliata a planului fizic (analize serice, analize de tesut, observarea vizuala a anumitor elemente din corp s.a), dar sunt multe cazuri in care aceasta metoda este insuficienta. Cum am spus mai sus, orice afectiune, oricat de mica si nesemnificatifa ar fi, are o influenta asupra psihicului si astfel, prin observarea lui, vom sti cel putin sa localizam boala.

Exista de mii de ani metode prin care omul bolnav, cu ajutorul unui specialist, isi poate autoidentifica afectiunea, insa aceste principii, din cauza neintelegerii si complexitatii lor, au fost de multe ori contestate si dezapreciate. Din acest motiv, numarul adevaratilor specialisti au inceput sa se diminueze, lasand loc celor falsi, metodele s-au distorsionat si in final aproape ca au disparut. Paralel cu aceste princiipii s-a dezvoltat un alt tip de diagnosticare. Practic omul pe parcursul vietii, prin anumite exercitii si tehnici a reusit sa se cunoasca atat de bine incat stia daca il pandeste vreo afectiune, unde e localizata si ce metode ar fi potrivite pentru vindecarea ei. Majoritatea dintre noi simt ca acest lucru este posibil, doar ca frica ca ar fi prea complicat de realizat, ii face sa stea pe loc si sa lase timpul sa treaca, fara dobandirea vreo unui castig important. Elefantii, spre exemplu, stiu cand au o boala si urmeaza sa moara, astfel isi aleg locul mortii. Avantajul acestei tehnici de autodiagnosticare provine din faptul ca persoana in cauza, incercand sa dobandeasca aceasta virtute, va avea de castigat pe toate planurile sale psihice si materiale. Mai mult decat atat, sansa de imbolnavire va fi una atat de mica, incat energia noastra dedicata unui eventual tratament se va reorienta spre preventia oricarei afectiuni.

“Jurnalul bipolar” pe cale l-am prezentat aici, va fi o purificare psihica a noastra, cu alte cuvinte, inceputul vietii noastre, dar in paralel ne vom organiza si un program alimentar, pentru ca, asa cum am mai spus, nu putem gandi sanatos atunci cand nu mancam sanatos si nu mancam sanatos atunci cand nu gandim sanatos („Mens sana in corpore sano.”) Dupa cateva saptamani in care am terminat jurnalul bipolar si am respectat un regim alimentar strict, suntem gata de transformarea noastra propriu zisa. Totul nu va mai fi atat de strict pe cat ati intentiona sa credeti, insa ne vom construi un pogram pe care-l vom respecta cu desavarsire si indiferent de situatie. Nu exista o destinatie imposibila, ci doar motive de a nu ajunge acolo.

Viata noastra de zi cu zi si ma refer aici la serviciu, familie si prieteni nu se va modifica cu nimic, adica nu va trebui sa renuntam la niciuna dintre acestea, dar cu siguranta vom avea alta perceptie asupra lor, in functie de fiecare. Una dintre regulile obligatorii pe care le vom include in acest program va tine de redobandirea independentei noastre. Vom elimina influentele nocive primite de la societate si din diferite surse de asa zise informatii de actualitate. Cartea, televizorul, radioul, telefonul, prietenii, familia vom fi noi insine, iar cu informatiile de aici ne vom construi temelia unei idei, unui principiu, unui stil. Apoi prin selectie si atentie vom aduna alte informatii din exterior cu ajutorul carora vom cladi restul.

O alta regula de baza, chiar daca pentru unii va parea inutila, dar asta doar acum in timp ce citesc si nu dupa ce vor urma macar primii pasi de aici, va fi includerea in programul nostru uzual a unei forme de introspectie, fie ea meditatia sau rugaciunea. Cand o sa ajung sa vorbesc despre asta, o sa va dau exemple prin care puteti sa indepliniti aceasta regula fara a consuma timp pretios, incluzand-o in stilul vostru de viata.

Ultimul pas va fi cel mai greu, pentru ca multi dintre cei care ajung pana aici se blocheaza pur si simplu. Cand vom considera ca suntem pe drumul potrivit, ne va mai ramane un singur lucru de indeplinit: acela de a lasa ceva bun in urma, de a da un scop nobil vietii noastre. Vom intelege ca majoritatea formelor de munca in care suntem si noi probabil implicati, sunt inutile pentru dezvoltarea noastra si a celor din jur. Mai mult decat atat, acestea nu ajuta absolut de loc nici la dezvoltarea mediului, nici a naturii si nici a neamurilor ce vin.

Drept urmare, vom lucra pas cu pas si cu rabdare la imbunatatirea noastra. In prima etapa vom scoate gunoiul din viata noastra, vom rade totul pana la curat si apoi vom introduce doar ceea ce ne este de folos cu adevarat. In primul rand vom elimina produsele alimentare si de igiena personala nocive din viata noastra si ulterior vom curata si mintea de informatii inutile. Ne vom fabrica o bariera protectoare individializata contra informatiilor si manipularii din jur.